Plimbările mele in parc cu Rocky sunt un prilej bun pentru noi prietenii si taclale. Adrian este un mare iubitor de animale de companie dar ii place ca si mie, sa discutam problemele de zi cu zi ale cetățeanului. Ieri de dimineața pe ninsoare si vânt aproape ca a venit la mine intr-un suflet zicându-mi: „Ai văzut ce fac ăștia cu Cipru? Asta ni se poate întâmpla si noua mâine. Or sa ne ia economiile din cont. Am auzit la RFI declarația lui Jeroen Dijsselbloem, seful lui Eurogrup”. Eu nu o auzisem si am spus ca mă interesez si o sa revin. Apoi ieri si astăzi pe bloguri si pe facebook o mulțime de „cunoscători” au propagat aceiași teorie. Ca EU a cerut si guvernul Cipriot a agreat implementarea unui plan prin care nu returnează banii decât depunătorilor pana la limita a o suta mii de Euro si prin urmare o mulțime de cetățeni vor pierde intre 30-40% din depuneri. Această soluție inechitabila si EU zice ca va fi implementata si in alte tari din regiune Deci încheie ei, ticaloșii care conduc EU confisca banii depunătorilor ca sa salveze Uniunea – o mare nedreptate, nouă nu ne trebuie.
Stau si mă întreb care este motivul pentru care o soluție pur capitalista – falimentul, este răstălmăcit in așa natura, atât de omul simplu cat si de „analiști” si chiar „ziariști”. Dar pentru ca nu găsesc răspunsul si pentru ca vreau ca aceste pericole publice sa fie discreditate voi încerca sa explic pe înțelesul tuturor ultima soluție propusa a fi adoptata pentru a nu scoate Ciprul din EU.
In urma cu aproximativ doua săptămâni Parlamentul Ciprului a respins, zic eu dând dovada de mare răspundere si profesionalism, o propunere care susținea ca finanțarea băncilor locale si a tarii in faliment datorita investițiilor masive in bonduri Grecești, sa fie făcuta prin taxarea unor venituri ale cetățenilor (deja taxate) concretizate in depozite bancare. Aceasta soluție aducea a expropriere si naționalizare, o soluție cu iz socialist.
Noua propunere de acum doua zile, din cate am citit nu e sigur ca va fi aplicata chiar daca toate părțile au agreat-o, este sa se admită falimentul acelor bănci care nu pot fi salvate. Se menționează prin presa numele Băncii Populare Cipriote ( cunoscuta si sub numele de Laiki). Falimentul unei afaceri, chiar si a unei băncii, este un proces in care creditorii acoperă pierderile din sumele pe care entitatea falimentara le datorează acestora. In cazul nostru deponenții sunt si ei creditori si este normal ca ei sa fie incluși in masa credală care va împărții doar cea ce mai este disponibil. Specialiști au estimat ca in aceasta soluție deponenții vor recupera numai 70% – 60% din depozite. Excepție fac depunerile pana la o suta de mii de euro care vor fi recuperate 100 %, conform legii EU. Aceasta situație a existat si in Romania la falimentul unor bănci (Dacia Felix, BTR,etc.) si nu ar trebuii sa fie ceva nou pentru romani. De asemenea sunt situații in care populația cumpăra acțiuni, terenuri si alte bunuri (investesc economiile) care își pot pierde din valoare ca urmare a factorilor conjuncturali ce acționează pe piața. Toata lumea știe, sau ar trebui să știe, ca economia de piața nu este o soluție care sa asigure echitate si bunăstare la nivelul individului ci mai degrabă la cel al categoriilor sociale.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
