Comparatia frapanta pe care o evidentiaza raportul Eurostat cu privire la Romania este faptul ca pentru anul 2011 a fost catalogata drept statul cu cea mai grea situatie fata de cea de la inceputul crizei, referitor la IMM-uri.

Ne lasa totusi speranta revenirii la o traiectorie pozitiva in cazul unei evaluari sincere si asumate!

IMM-urile europene au asigurat 67,4% din slujbele din sectorul non-financiar, au contribuit cu 58,1% la PIB, reprezentand 99,8% din numarul interprinderilor non-financiare (20,7 milioane la numar).

Vorbim despre crestere economica si crearea locurilor de munca, iar neglijenta fata de o resursa importanta in realizarea acestor obiective se afla intr-o stare destul de ingrijoratoare. Romania este data ca exmplu cel mai evident in materie de efecte produse in urma aplicarii masurilor de austeritate – au scazut simultan si productia si productivitatea.

Dezbateri si dileme autohtone

Dupa 3 ani de criza (2008 – 2011) Romania a reusit sa obtina scaderea cu 50% a valorii adaugate aduse de IMM-uri. Rezultatele pentru 2012, inca incomplete, par a da semne de dezmorteala, dar insuficient de incurajatoare pentru a avea asteptari vizibile in economia reala.

Incurajarea antepreneroriatului in Romania este inca la nivelul de pionerat.

Problemele structurale sunt foarte adanci, dar rezolvarea lor nu se afla in critici, statistici sau observatii, ci in actiuni hotarate atat la nivel guvernamental cat si la nivelul mediului de business si al societatii civile. Este, pana la urma, o problema a tuturor in remediarea caruia este necesara o implicare totala. Ar fi momentul sa ne asumam cat mai multe angajamente si sa nu mai asteptam mereu la de CEILALTI sau sa ne bucuram cand aceiasi CEILALTI dau gres!

Nu de mult, la vizita expertilor FMI in Romania, reprezentantii IMM-urilor romanesti au avut o intalnire in care si-au expus pozitia, cererile, asteptarile. Faptul ca nu exista o relatie directa intre Guvern si IMM-uri, iar in situatia descrisa mai sus FMI a fost in rolul de intermediar, ar trebui sa ne ingrijoreze.

O mare dificultate intampinata de IMM-uri este finantarea si nu este noua. Identificarea celor mai bune solutii de finantare a fost o tema si este in continuare o tema indelung discutata la conferinte, reuniuni, ateliere samd. Rezultatele inca nu sunt vizibile, ca de altfel nici actiunile concrete in sprijinul acestora.

Internationalizarea IMM-urilor – un program de revigorare si capacitare/sau ce putem face sa salvam IMM-urile?

IMM-urile pot juca un rol considerabil in strategia de export nationala – in conditiile in care cresterea competitivitatii devine o prioritate – precum si demararea procesului de internationalizare.

Procesul de internationalizare ar presupune integrarea IMM-urilor intr-un program de capacitare si responsabilizare cu scopul de a creste competitivitatea si relevanta la nivel global. Un program folosit la nivel european, in special pentru a avea capacitatea de a intra pe piete noi si care se poate derula pe un interval extins de timp.

Astfel ca se pot crea retele sectoriale in cadrul carora IMM-urile sa isi identifice si evalueze necesitatile, precum si posibilitatile.

Ce este important de urmarit?

In primul rand trebuie evaluate capacitatile de productie atat din punct de vedere competitiv cat si calitativ, inclusiv estimarea marjei de elasticitate a acestor capacitati.

In al doilea rand, analiza sectoriala a tipologiilor de productie si/sau prestari servicii este importanta pentru canalizarea, indrumarea si coordonarea acestora in vederea desfacerii catre export. Altfel spus, IMM-urile pot si trebuie a fi indrumate in dezvoltarea si diversificarea activitatii lor catre acele segmente care pot fi cel mai bine valorificate la export.

Aceasta este, pana la urma, o forma de patriotism economic eleganta, eficienta, eficace si care nu intra in coliziune cu prevederile si conditionalitatile Pietei Unice Europene.

Programul pentru internationalizarea IMM-urilor, schitat in cateva cuvinte, este un cadru complex ce poate produce efecte daca va functiona o retea formata din camerele de comert bilaterale romanesti, asociatiile exportatorilor si importatorilor, institutii de cercetare – dezvoltare si educatie, atasati economici, s.a.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro