Ministrul de interne german Hans-Peter Friedrich (CSU) nu-i vrea pe romani si pe bulgari in Schengen. Mai mult, el ameninta chiar ca, la intalnirea de joi a ministrilor europeni de interne, votul general se va lovi de „veto-ul german“. Un veto contra, care pecetluieste soarta Romaniei in problema intrarii in Schengen, chiar „daca Romania si Bulgaria se califica la vot“ a declarat oficialul pentru Spiegel. Impotrivirea s-ar baza - pe langa eternele acuzatii vestice de coruptie si lipsa statului de drept- pe faptul ca multi dintre cetatenii romani si bulgari vin sa incaseze in Germania ajutoare sociale, care sunt cele mai mari in Europa. Nu stim pe ce statistici se bazeaza afirmatia legata de „cersetoria sociala” romano-bulgara. Nu stim nici unde sunt capsunarii romani care trudesc pe ogoarele germane, nici ingrijitorii de copii si batrani, nici macelarii, constructorii, inginerii, medicii, specialistii in IT si alti super-calificati romani care muncesc de se rup, platind statului german impozite, taxe si contributii sociale.
Pentru niste infractori - care nu sunt mai multi decat cei de alte natii sau autohtoni - si pentru cateva cuiburi de romi care strica imaginea unor cartiere din unele orase germane, romanii sunt din nou pusi la zid. Nu e o atitudine chiar noua. Cine a avut ocazia sa traiasca atitudinea crestin-sociala si crestin-democrata a erei Kohl, in anii 90, fata de solicitantii de azil politic veniti in Germania dupa caderea Zidului Berlinului, isi zice ca vremurile s-au intors inapoi.
In anii cu pricina, circulatia in Europa nu era libera, acesti „azilanti” erau, in marea lor majoritate, refugiati economici din tarile Europei de Est, proaspat eliberate de comunism. Oameni in cautare de munca, o viata mai buna pentru ei si copiii lor. Unii dintre ei, e adevarat, erau cersetori sau aventurieri pusi pe capatuiala cu orice pret, chiar si prin furt si frauda. Insa nu categoria din urma a fost, nici atunci si nici acum, dominanta in randul romanilor imigrati in Germania.
Nu e pentru prima data, nici anul acesta, cand romanii „o iau nemteste pe cocoasa”. In 9 februarie scriam pentru HotNews.ro despre cum romanii si bulgarii sunt „ tapi ispasitori intr-o cearta germana”. Spiegel scrisese despre asa-zisa panica a oraselor germane, vizavi de asa-zisul asalt romano-bulgar, care ar costa orasele si comunele prea multi bani pentru asistenta sociala. Contextul era disputa politica din Germania pe Pactul de Solidaritate Federal. Cifrele au aratat ca doar trei landuri germane mai sunt donatoare, restul rezista prin compensatii bugetare. Intre donatori este, in mod firesc, bogatul land bavarez, leagan al partidului crestin-social din care face parte si ministrul de interne german.
Tot in articolul cu „tapii ispasitori” redam un tabel al imigratiei rezultat din date oficiale, pentru anul 2011. Daca ne uitam pe tabel, cresterea in procente fata de anul anterior vizeaza cu totul alte tari, decat Romania. In aceasta crestere, Romania se situeaza chiar pe ultimul loc.
Grecia – 14.005 persoane (+ 1.245 %); Polonia – 66.181 (+216%); Italia – 9.706 (+217%); Spania – 12.133 (+ 186%); Ungaria – 16.982 (+93%); Bulgaria – 22.190 (+42%); Romania – 36.149 (+41%). De unde atata spaima atunci vizavi de romani, cand din alte tari europene in criza si cu un sfert din populatie somera, cum sunt Grecia si Spania, imigrantii vin de-a valma in Germania?
Azi, trecand in revista presa germana, referitor la afirmatiile de duminica ale lui Friedrich, am observat ca informatia a fost prezentata sec si asemanator, dupa cum a fost ea difuzata de agentiile de stiri, in urma interviului dat publicatiei Spiegel. Martin Vogler, redactorul-sef de la Westdeutsche Zeitung scrie insa, intr-un articol de opinie aparut ieri: „Ministrul de interne aprinde focul. Daca Hans-Peter Friedrich va impiedica, la nevoie cu veto-ul sau, intrarea Bulgariei si Romaniei in acordul Schengen, el serveste emotiilor. El da munitie rasistilor, care tes temeri impotriva imigratiei si in special a Sinti si roma”.
„Aceste grupuri sunt puternic criticate ca apar cu imagine de cersetori in zonele pietonale, par a fi adesea certati cu legea [orig. kriminell] si - dupa cum s-au plans recent orasele si comunele -, prea multi dintre ei traiesc din bani publici” explica in continuare Martin Vogler. „Formularea lui Friedrich, ca acel ce vine ca sa primeasca ajutoare sociale si profita de libertatea de miscare, acela trebuie sa fie in mod eficient impiedicat, este, de aceea, periculoasa”, conchide redactorul-sef al cotidianului care apare in nord-vestul Germaniei si in editie online.
Noi am mai adauga ca anul 2013 este an electoral, in toamna vor avea loc alegerile parlamentare si de cancelar in Germania. Uniunea Crestin-Sociala (CSU), din care face parte si Friedrich, se afla acum in coalitia de guvernare, alaturi de CDU si liberali. Insa partidul „strict bavarez” si-a pierdut din putere: dupa 63 de ani suprematie absoluta in land, in 2008 a fost nevoit sa coalizeze cu liberalii de la FDP, pentru a forma guvernul din Bavaria.
Redactorul-sef german de la Westdeutsche Zeitung se mai refera la ceva, in comentariul sau: „Bulgaria si Romania au dovedit ca, in combaterea coruptiei si criminalitatii de alta natura, sunt inapoia standardului european. Din cauza asta, ezitarile lui Friedrich sunt justificate. El trebuie insa sa-si explice motivele bine si sa respinga aplauzele dreptei surde. Deoarece doua treimi dintre germani sunt de acord cu el, nu trebuie sa faca reclama pozitiei sale in gura mare, ci sa ramana obiectiv. El nu are voie sa suspecteze in bloc comunitatile mici, ci sa informeze ca 80% dintre oamenii din cele doua tari, imigrati in Germania intre 2007 si 2010, platesc foarte normal impozite si contributii sociale.”
7
23
