Presedintele Traian Basescu cere astazi lamuriri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) asupra unei probleme pe care el insusi o clarificase cu ani in urma: procedura de numire a sefilor din procuratura. Procedura, modificata in 2005 de Monica Macovei, a fost contestata din prima zi de PSD, PNL, PC, UDMR si de catre toti cercetatii penal. Dar exact ceea ce sustineau aceste partide in urma cu cativa ani, si era considerat rau pentru sistem, a devenit bun si pare imbratisat astazi de Traian Basescu. O noua reevaluare? Desigur. Pur si simplu s-au inversat rolurile. In filmul numirilor la functii cheie din sistem, ministerul justitiei a devenit personaj negativ iar CSM, pozitiv. Despre oferta presedintelui, Mona Pivniceru a spus ca e "cadou grecesc". Pentru unii politicieni penali, chiar asa si este.
In Romania, cine doreste institutii eficiente trebuie sa adapteze procedurile la situatii concrete. Nu exista proceduri eterne si infailibile, ci conjuncturale si mereu adaptate la realitate, la oamenii care conduc institutiile. Ce pare bun astazi poate fi rau maine si invers. De exemplu, unul din marii franari ai reformelor in justitie era, pana in 2005, CSM-ul. Dominat de magistrati-dinozauri, pesonaje conservatoare sau corupte, CSM-ul juca un rol cheie in numirea procurorului general si procurorului sef DNA (pe atunci PNA). Era institutia care facea propunerea, la recomandarea ministrului justitiei. Asa a aparut Ioan Amarie, fostul sef PNA, gluma proasta a anticoruptiei pe vremea guvernarii Nastase.
Cand a ajuns ministrul justiei, Monicai Macovei ii era clar ca nu poate misca nimic in sistem daca nu schimba procedura, in sensul eliminarii CSM din circuitul unor numiri cheie. In consecinta, Macovei a transferat aceasta atributie importanta - propunerea sefilor din parchete - la ministerul justitiei, lasand la CSM un simplu aviz consultativ de care presedintele tine sau nu cont. Fostul ministrul al justitiei si-a justificat schimbarea procedurii explicand ca, fiind un organism colectiv, CSM-ul nu-si asuma responsabilitatea pentru numiri si ca trebuie sa raspunda cineva politic pentru ele. Procedura a fost agreata de Comisia Europeana in 2005 si inclusa in asa numitele bench-mark-uri (conditionalitati), adica nu poate fi schimbata.
In 2008 a existat o prima tentativa de modificare in forta a procedurii. Ministrul Justitiei de atunci, Catalin Predoiu (guvernul Tariceanu), a incercat sa-l schimbe pe Daniel Morar si sa revina la regula veche, cu procurori-sefi propusi de CSM, nu de ministrul justitiei. Traian Basescu a organizat o consultare cu partidele la Cotroceni, explicand puterii de atunci ca daca doreste ca Romania sa iasa de sub monitorizarea Comisiei Europene, procedura Monicai Macovei trebuie pastrata intacta, fiind conditionalitate inclusa in MCV.
La vremea respectiva, CSM-ul era tot nereformat si criticat in rapoartele Comisiei Europene. CSM-ul sustinea, in acord cu Guvernul Tariceanu, ca trebuie sa-i recupereze atributia propunerii procurorilor-sefi, pe motiv ca ministerul justitiei face parte din executiv, deci este supus influentelor politice in procesul numirilor. In teorie, CSM avea dreptate, in realitate, nu.
In realitate, Monica Macovei a gasit cei mai buni procurori-sefi - pe Laura Codruta Kovesi la Parchetul General si pe Daniel Morar la DNA - si nu i-a selectat pe criterii politice, ci strict profesionale. In 2005, Macovei a actionat, ca ministru independent, cu maxima buna credinta. Comisia Europeana avea sa consemneze ulterior in toate rapoartele de tara performantele noilor procurori-sefi. Nu acelasi lucru s-a intamplat dupa schimbarea Monicai Maovei din functia de ministru.
Succesorul ei, Catalin Predoiu, a propus, in august 2008, schimbarea lui Daniel Morar cu procurorul Monica Serbanescu. Procurorul propus la sefia DNA nu instrumentase in 18 ani de activitate nici un dosar de coruptie, si doar interventia Comisiei Europene l-a salvat atunci pe Morar. La randul ei, Mona Pivniceru a trimis la Cotroceni doua propuneri proaste, selectand doi procurori slab pregatiti si fara performante profesionale: Tiberiu Nitu si Ioan Irimie. Cei doi au primit, dealtfel, aviz negativ de la CSM. Altfel spus, schimbarea procedurii a dat roade cata vreme puterea numirilor a fost exercitata de un ministru de buna credinta, dar s-a dovedit nociva sub ministri controlati politic sau de rea-credinta.
Suna a dubla masura, dar nu e. Se cheama pragmatism, daca dorim ca justitia sa-si mentina bruma de independenta greu castigata. Va fi insa dificil de explicat de ce o regula considerata proasta acum opt ani a devenit buna astazi. Desi, orice om onest vede ca s-au inversat rolurile in sistem. Ministrul justitiei nu mai este motorul reformei. Pivniceru nu e Macovei iar CSM-ul de azi este opusul celui de acum opt ani, cand era dominat de magistrati suspectati de coruptie sau colaborare cu securitatea. CSM-ul a inregistrat progrese semnificative, fapt consemnat in ultimul raport de tara al Comisiei Europene. Evident, acest lucru nu mai corespunde azi asteptarilor marilor penali.
Din acest motiv, presedintele Traian Basescu i-a felicitat generos si le-a dat astazi, 4 ianuarie, membrilor CSM "o tema" sau "un cadou grecesc", cum l-a numit Pivniceru, rugandu-i sa analizeze ce vrea sa spuna articolul 134 din Constitutie. Nu cumva ministrul justitiei nu are ce cauta in procesul numirii sefilor din procuratura? Potrivit acestui articol, "Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii." Traian Basescu se preface ca descopera abia azi sensul acestui articol, desi problema e veche. El insusi a transat-o in urma cu cativa ani intr-un sens pe care azi nu-l mai doreste din motive obiective.
Presedintele Basescu este ajutat in jongleria sa cu legea de un text constitutional suficient de ambiguu, ca multe altele, cat sa fie interpretat in ambele sensuri. Potrivit unor interpretari, numirea la care se refera articolul 134 are in vedere doar momentul intrarii in profesie, nu eventuale numiri in functii ierarhice. Asa se explica de ce exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in unele de procese, care contestau tocmai legalitatea procedurii impuse de Monica Macovei, au fost respinse de judecatori. Evident ca nu Constitutia il impiedica pe Traian Basescu sa primeasca mai departe propuneri de la ministrul justitiei. Numai ca presedintele a gasit o solutie care sa-l scuteasca de noi propuneri de la Mona Pivniceru sau macar sa amane un deznodamant.
Va fi interesant de vazut daca partidele, dupa interventia presedintelui Traian Basescu, vor mai sustine ceea ce au sustinut ani in sir, anume ca numirile procurorilor sefi sa fie realizate de CSM. Dan Voiculescu, de exemplu, a depus prin 2006 un proiect de lege pe tema trecerii propunerii procurorilor sefi inapoi la CSM.
Au trecut doar cateva luni de cand Victor Ponta, de exemplu, ridica din nou aceasta problema, intrand in conflict cu Monica Macovei, care sustinea ca nu se poate din cauza MCV. Interesant de vazut si ce spune astazi fostul ministru al justitiei. Va sustine mai departe ca revenirea la regula veche este imposibila din cauza MCV? In tot cazul, presedintele Traian Basescu castiga timp pretios: pana va elabora CSM-ul un punct de vedere, pana cand se vor clarifica eventual la Curtea Constitutionala, Daniel Morar ramane in functie iar schimbarile de la varful parchetelor, asteptate cu sufletul la gura de cohorte intregi de politicieni penali - mai trebuie sa astepte. Pe scurt, presedintele s-ar putea sa traga de timp si cam atat.
Numai ca USL-ului ii va fi cam greu sa conteste acum o idee agitata de PSD, PNL, PC si UDMR din 2005 incoace: trecerea propunerii procurorilor sefi inapoi la CSM. Probabil ca Mona Pivniceru la asta se gandea cand, la sfarsitul sedintei CSM de vineri, ii raspundea presedintelui Traian Basescu la salut cu un proverb celebru: "sa te temi de greci, chiar si atunci cand iti aduc daruri". CSM-ul de astazi nu le mai foloseste la nimic daca se comporta mai departe in asa fel incat culege laudele UE si ale lui Traian Basescu. Dimpotriva, e cadoul otravit al presedintelui. Pentru cei care vor independenta justitiei, poate fi o solutie.
27
12
