Pledoarie pentru copiii neinsotiti

de Cecilia Malmstrom     HotNews.ro
Vineri, 28 septembrie 2012, 11:10 Actualitate | Opinii

Cecilia Malmstrom
Foto: Comisia Europeana
Articol semnat de Cecilia Malmström, Comisarul european pentru afaceri interne

O societate este judecată în funcție de modul în care își tratează cetățenii cei mai vulnerabili. Copiii neînsoțiți care ajung la frontierele europene se numără printre persoanele cele mai vulnerabile și mai expuse. Acești copii călătoresc fără părinți sau tutori legali, adeseori fugind de violență și conflicte. Cum îi tratăm? Nici pe departe atât de bine pe cât ar trebui. Un nou raport al Comisiei Europene, pe care vi-l prezint astăzi, arată că se pot face mult mai multe pentru a oferi tuturor copiilor neînsoțiți primirea pe care o merită.

Un număr semnificativ de copii neînsoțiți ajung în Europa în fiecare an. Atâta timp cât în lume există conflicte și sărăcie extremă, acest fenomen va continua, însă nu trebuie să îl ignorăm. Solicitanții de azil reprezintă un grup extrem de vulnerabil, în rândul cărora, anul trecut, s-au înregistrat peste 12.000 de copii. În unele țări, aceste cifre sunt în creștere. Majoritatea acestor copii sunt refugiați din țări răvășite de război, cum ar fi Afganistanul și Somalia.

Cazurile pe care le aflu de la centrele de primire din întreaga Europă ilustrează cât se poate de clar deficiențele sistemului. O mulțime de copii trec prin încercări înfiorătoare; sunt înghesuiți, sub același acoperiș, cu solicitanții de azil adulți, în timpul interviurilor au parte de un tratament abuziv, ori au dificultăți în a obține îngrijire medicală și asistență juridică. Îmi amintesc și acum de un băiat afgan din Evros, Grecia, înghesuit într-o cameră arhiplină și murdară, împreună cu aproximativ 70 de alți refugiați. Afară erau două toalete, dintre care una era defectă. Băiatul a cerut o monedă de un euro ca să îi dea un telefon mamei sale, de la o cabină telefonică aflată pe culoar, pentru a-i da vești despre el, după multe luni de dificultăți îndurate.

În urmă cu doi ani, la nivelul UE, a fost adoptat un plan de acțiune, în scopul de a ne ajuta să avem grijă mai bine de copiii neînsoțiți. Planul vizează aplicarea riguroasă a legislației UE existente, precum și îmbunătățirea acesteia, de la asigurarea reprezentării juridice a copiilor și până la identificarea, în mod proactiv, a familiilor acestora. De asemenea, statele membre sunt chemate să desemneze tutori legali, astfel încât fiecare copil să poată beneficia de sprijinul unei persoane de contact adulte.

Din raportul pe care Comisia Europeană îl prezintă astăzi rezultă că avem de parcurs un drum lung. Condițiile de primire sunt încă foarte precare în multe locuri din Europa. De exemplu, situația în Grecia în domeniul azilului este de destul de mult timp o problemă majoră, iar în țări precum Cipru și Italia sunt necesare măsuri clare, astfel încât copiii să beneficieze de condiții mai bune de primire. În plus, personalul și autoritățile de la frontierele tuturor țărilor UE trebuie să beneficieze de formare profesională cu privire la primirea și tratarea cu o grijă deosebită a copiilor care au fugit de ororile războiului. În ceea ce privește aspectele pozitive, raportul evidențiază, de asemenea, faptul că mai multe state membre UE au luat măsuri importante pentru ameliorarea condițiilor de primire. La ora actuală, statele membre UE ar trebui să facă schimb de experiențe în domeniu și să învețe din reușitele fiecăruia.

În multe țări, cum ar fi Spania, cea mai mare parte dintre copiii care își găsesc refugiul acolo nu sunt în căutare de azil, ci pur și simplu a unei vieți mai bune. De multe ori, acești copii ajung să muncească în secțiuni ale economiei subterane; de aceea, este cu atât mai important să ne asigurăm de faptul că ei nu vor cădea victime traficanților de persoane sau angajatorilor lipsiți de scrupule. Organizațiile umanitare, care adeseori au competențe semnificative în acest domeniu, ar trebui să fie invitate să joace un rol mai important în acest context.

În același timp, cunoaștem prea puține lucruri despre acest grup de imigranți de maximă vulnerabilitate. De exemplu, nu știm câți dintre aceștia sunt victime ale traficului de persoane sau câți dintre ei nu solicită niciodată azilul. Și, deși știm că în Europa sosesc mai mulți băieți decât fete, nu dispunem de cifre exacte. Toate aceste aspecte impun o îmbunătățire a cooperării și schimbului de informații între țările UE. Cooperarea trebuie să fie îmbunătățită și la nivel național, întrucât responsabilitatea pentru minorii neînsoțiți este adeseori împărțită între mai multe autorități din sectoare diferite. În cadrul planului de acțiune al UE se depun eforturi în domeniu, dar statele membre sunt chemate să își asume o mai mare responsabilitate.

Stabilirea vârstei copiilor neînsoțiți reprezintă o altă  provocare. Indiferent de tehnica utilizată – examinarea structurii osoase, a dinților și a încheieturilor, sau interviurile –, aceste proceduri pot reprezenta o experiență dificilă pentru orice copil. Țările europene au început să facă schimb de experiențe și bune practici în ce privește promovarea unor tehnici mai ușor acceptate de către copii, dar se poate și trebuie să se facă mai mult.

Cu siguranță însă cea mai mare provocare o reprezintă, dintr-un început, identificarea cauzelor profunde care îi determină pe copii să își abandoneze căminul și țara. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a pune capăt conflictelor care sfâșie țările nedemocratice din care fug acești copii. Acest lucru necesită politici concertate și pe termen lung pentru a pune capăt oprimării, sărăciei și privațiunii de libertate.

Pe plan intern, se pot aduce deja îmbunătățiri în această iarnă, dacă statele membre vor îndeplini ceea ce au promis și vor pune în practică un sistem european comun îmbunătățit în materie de azil. Negocierile finale dintre Consiliul de Miniștri și Parlamentul European sunt în plină desfășurare. Propunerile Comisiei Europene includ măsuri de natură să asigure copiilor o mai bună îngrijire și protecție, inclusiv prin intermediul unor cerințe mai stricte în ce privește reîntregirea familiilor și a acțiunilor în interesul principal al copilului.

Cu ajutorul României, putem face un pas major în direcția bună,  de a garanta că acești copii beneficiază de o primire demnă la frontierele Europei.

Cecilia Malmström (n. 1968) este Comisarul european pentru afaceri interne din 2010. Are doctoratul in Stiinte Politice la Universitatea din Goteborg (Suedia), unde a si lucrat ca profesor si cercetator. A fost parlamentar european in perioada 1999 - 2006. In 2006 a devenit ministru pentru Afaceri Europene in guvernul suedez.


Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

1295 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version