Productivitatea este strans legata de competitivitate. Intr-o piata cu multi participanti, concurentii vor cauta sa fie cat mai productivi pentru a tine costurile de productie cat de jos, in acest fel isi vor permite sa scada preturile si sa castige cota de piata. Cota de piata mai ridicata va permite procese de productie interna pentru un volum si mai mare, deci costuri mai mici, deci cota de piata mai ridicata si tot asa. Pana cand o firma devine dominanta. Evident, concurentii se pot alia si pot avea procese similare. Din tot acest joc au de castigat atat consumatorii (preturi mai mici) cat si firmele in sine: daca devin din ce in ce mai productive, profitul pe capital investit creste, scrie Emil Stoica pe blogul Jeopardy.

Evident, atunci cand pe o piata raman doar 2 sau 3 firme putem avea riscul de oligopol unde firmele in loc sa mareasca productivitatea folosesc intelegeri de pret. In acest caz, actionarii castiga si mai mult, insa consumatorii pierd. Iar aici trebuie sa intervina Consiliul Concurentei.

In ultima vreme insa, un alt fel de “capitalist” si-a facut prezenta. Este vorba de monstrii sub forma fondurilor suverane sau a firmelor de stat sau sustinute de stat cu resurse nelimitate din tari precum China sau de tarile arabe cu petrol mult.

Din motive diferite – de ex. chinezii pentru ca vor sa invete cum sa produca mai eficient iar tarile petroliere pentru ca doresc diversificarea pentru vremea cand petrolul se va fi terminat – fondurile suverane si mamutii de stat au deci motive diferite fata de capitalistul clasic. Pentru ele, profitul este mai putin important. Cum poti sa concurezi cu acesti monstri care au resurse inepuizabile de capital si care sunt dispuse pentru ani intregi sa nu urmareasca profitul?

Cum pot eu, ca manager onest intr-o firma cu actionariat divers cotata la bursa sa-mi fac datoria cat mai bine fata de actionari? Poate ca actionarii vor considera ca ies in castig daca vand cu premium de 10-20% actiunile la firma catre un astfel de monstru iar banii ii vor investi in insule prin paradisuri fiscale. Ce se va intampla cu mine si cu angajatii firmei daca noul actionar, dupa ce invata ce stim sa facem in firma noastra, va muta procesele / productia in China / tarile arabe?

Raspunsul nu este altul decat ca trebuie, ca firma, sa cautam non-stop sa ne marim productivitatea, sa fim inovativi astfel incat sa fim noi cei care cauta sa creasca achizitionand alte firme si intrand pe noi piete. Nu trebuie sa ne culcam dupa ce am avut succes azi, trebuie sa incepem sa-l cautam pe cel de maine.

Raspunsul, cred, este sa fim mai destepti decat ceilalti. Asta inseamna sa atragi oameni mai destepti. Asta inseamna sa lasi la o parte orice prejudecata (de orientare sexuala, de rasa, de gusturi muzicale, etc) atunci cand recrutezi noi colegi. Si sa vezi ce ii motiveaza? Este doar salariul? Sau sunt atat de ambitiosi incat sa-si mareasca productivitatea mai repede decat extrag ei petrol?

Citeste si comenteaza pe blogul Jeopardy.