Într-un articol anterior, am explicat de ce școala este în faliment

Stefan VlastonFoto: Hotnews

Tinerii fug de școală

Aceasta-i prima constatare. Si nu din cauza decredibilizării școlii de către rău-voitori, ci pentru că școala le dă doar diplome, nu și abilități, competențe, cerute în piața muncii.

Toate cântecele de sirenă ale dnei Andronescu, cu bacalaureat diferențiat, cu subiecte adecvate, nu inadecvate cum au fost cele de la recentul examen, îi lasă rece pe tineri. Ei știu una și bună. Piața muncii, reglator de ultimă instanță, din care statul a ieșit ca principal angajator, nu mai validează aceste diplome. Nu au valoare de întrebuințare. Așa că, adio școală, fără regrete. Ne vom întoarce la ea atunci, și numai atunci, când diplomele vor fi recunoscute de piața muncii.

Din 330.000 de candidati așteptați la bacalaureat, s-au prezentat doar 180.000. Dintre aceștia au promovat circa 80.000. O buna parte va pleca direct în piața muncii, interne sau europene, o altă parte, cei mai buni, vor merge la universități de prestigiu din țări ale UE. Cei care-și permit, cu părinți bogați. În jur de 10.000 în fiecare an. Rămân exact cât să ocupe locurile bugetate de stat, adică fără taxe, la cele mai bune universități. Fabricile de diplome își vor înceta activitatea. Nu mai au piață de desfacere a „mărfii”!

Dramatic este că și la intrarea la liceu, în clasa a IX-a, se înregistrează același fenomen. Când au văzut că la bacalaureat se pică pe capete, elevii și părinții s-au luat de gânduri. De ce să cheltuie aiurea bani la liceu, mai ales dacă vin din rural la oraș?

La București erau în clasa a VIII-a circa 12.500 de elevi. Cu cei așteptați să vină din rural, circa 2000, s-ar fi făcut 14.500, pe 16.300 de locuri scoase la „concurs” în liceele bucureștene. Socoteala de-acasă nu se potrivește cu aceea finală. În ierarhia finală, pe București, sunt abia 11.600 de elevi. Cu 3.000 mai puțini, comparativ cu estimările. Diferența de 5000 locuri, până la oferta de 16.300, nu se completează în Colegiile sau Liceele Tehnice, acelea care au avut procent de promovare la bacalaureat de 1-10%. Multe astfel de unități vor fi puse în fața desființării, mai ales dacă se respectă legea privind finanțarea per capita. Nu vor avea bani să-și acopere cheltuielile.

Cum aceeași situație este în toată țara, vor ramane neocupate la liceu circa 40-50.000 locuri, poate chiar mai multe, ceeace înseamnă desființarea a mii de posturi didactice în toată țara.

Dacă nici acesta nu e un faliment, rezultat din politici de satisfacere a intereselor fabricilor de diplome universitare, fără legătură cu realitatea din piața muncii, nu știu cum altfel poate fi caracterizat.

Ce-i de făcut?

Greu de spus, după ce răul a fost deja făcut. Minciuna, ipocrizia și mistificarea au fost, totuși, devoalate cu oacazia ultimelor două examene de bacalaureat.

  • Schimbarea structurii învățământului

Nu toți elevii trebuie să ajungă la bacalaureat și universități. De altfel nici nu mai vor. În Germania, elevii sunt dirijați încă din clasa a V-a pe două filiere: teoretică și practică. În Elveția, din fiecare clasă de gimnaziu câte 3-4 elevi, cei mai buni, sunt selectați pentru liceu. Și nu se poate spune că nu sunt țări cu nivel de trai ridicat!

La noi, un gimnaziu extins până la vârsta de 16 ani, așa cum prevede actuala Lege a Educației, inclusiv clasa a IX-a, ar trebui să asigure elevilor o pregătire generală, inclusiv informatică și în comunicare, suficientă pentru „supraviețuirea” socială și intrarea în piața muncii.

O parte dintre absolvenții gimnaziului ar intra în piața muncii, urmând să-și completeze pregătirea în regim nonformal și informal, o altă parte ar trebui să aibă la dispoziție o paletă largă de formare profesională, de scurtă și medie durată, o altă parte ar urma școala profesională, reglementată și ea de Legea Educației, iar circa 35-40% ar urma sa meargă la liceu. Dirijați pe traseul educațional care li se potrivește de severe examene de admitere.

  • Structura unităților școlare

O bună parte dintre liceele care rămân fără candidați, tehnice sau chiar teoretice, ar trebuie să se transforme în școli profesionale și de formare profesională. Fie si pentru motivul că rămân fără finanțare.

Să-și caute parteneri în mediul de afaceri, să contribuie impreună la reapariția meseriașilor, care au dispărut din piața muncii românească. Sigur, continuând pregătirea informatică, de comunicare, dar nu si in alte discipline inutile pentru inserția în piața muncii.

  • Un nou curriculum

Suntem, probabil, printre codașii Europei, n-am fost în stare să construim un nou curriculum, adecvat contextului social, economic, dat de globalizarea piețelor.

Clasa a V-a, pornită deja pe structura de nouă clase gimnaziale, funcționează după vechiul curriculum, nimeni nu știe când și cum se va face adaptarea la un nou curriculum.

Singura soluție, în fața impotenței autorității de a construi un alt curriculum, este scoaterea la concurs național a curriculumurilor pe discipline, în baza unui caiet de sarcini elaborat de minister. Sunt mii de profesori competenți, la curent cu situația din alte țări, care pentru premii de 20-25.000 euro, și-ar pune timpul și energia la bătaie în acest scop.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro