Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Statul mafiot, banii cetatenilor si relaxarea achizitiilor publice

de Valeriu Todirascu     Contributors.ro
Vineri, 13 iulie 2012, 7:39 Contributors

Valeriu Todirascu
Foto: Arhiva personala

În cadrul conferinței organizată de Mediafax în 10 iulie 2012 pe tema fondurilor europene, domnul Dan Vlădescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare și Monitorizare în Achizițiile Publice (ANRMAP) a propus noi modificări legislative. Prima măsură se referă la ridicarea pragului de 15.000 de euro de la care autoritatea contractantă este obligată să organizeze o procedură de achiziție publică. A doua măsură se referă la scoaterea din atribuțiile ANRMAP a evaluării documentațiilor de atribuire pentru contracte mai mici de 125.000 de euro pentru bunuri și servicii şi 4,85 milioane de euro pentru lucrări. Președintele ANRMAP susține aceste propuneri legislative cu următorul argument: “Bulgaria are pragul de 20.000 de euro pentru produse și servici și are pragul de 60.000 de euro pentru lucrări”.

Comparația cu Bulgaria ar fi fost potrivită dacă ar fi vorba despre un model european de cheltuire a banilor publici. Ridicarea pragurilor și eliminarea atribuției de evaluare a documentațiilor ar fi utile numai dacă s-ar dovedi faptul că în acest mod se diminuază corupția și risipa din banii publici. Dar nu este așa. Propunerile președintelui ANRMAP dovedeșc disprețul major la adresa cetățenilor plătitori de impozite și incompetență în întelegerea rolului instituției pe care o conduce în asigurarea celui mai bun mod de cheltuire a fondurilor publice.

Orice relaxare a supervizării preventive în cheltuirea banilor publici duce din partea puterii la abuzuri, corupție, risipă și, inevitabil, sărăcie. Iată citeva definiții clarificatoare. Conform DEX, risipa reprezintă „folosirea nechibzuită a bunurilor materiale sau bănești, cheltuială fără măsură”, iar conform ONU și Comisiei Europene, corupția reprezintă „abuzul puterii publice pentru obținerea de beneficii private”.

Făcând o analogie cu circulația auto, putem spune că pentru circulația banilor publici, președintele ANRMAP propune eliminarea măsurii preventive a demarcației celor două sensuri de circulație de pe o autostradă, iar dacă s-ar întâmpla oricâte accidente, acestea, ar putea fi soluționate la capătul autostrăzii de către foarte multe secții de poliție, judecătorii, ambulanțe și spitale. Oare marcarea benzilor de circulație s-a dovedit a fi inutilă ca și măsură preventivă pentru evitarea accidentelor ? Oare prin eliminarea marcajelor din circulația auto crește siguranța traficului ? Este suficient controlul circulației auto doar la capătul autostrăzii sau al circulației banilor doar la capătul achizițiilor publice ? Pentru cetățean nu, dar pentru corupții și risipitorii din acea parte mafiotă a statutului da. Iată dovezile: rezultatul financiar din 2011 al recuperării de fonduri în cadrul luptei cu corupția și risipa din România, deci la capătul autostrazii conform analogiei cu circulația auto, este de 0,00017% anual, care rezultă din împărțirea sumei de 5,3 milioane euro la suma de 30 miliarde euro anual. Suma de 5,3 milioane euro a fost extrasă din raportul DNA privind prejudiciile recuperate în anul 2011, iar suma de 30 miliarde euro/an reprezintă costul anual plătit de cetățenii români ca și efect al corupţiei și risipei prin diminuarea anuală a veniturilor României, conform estimărilor emise de analiști în corelaţie cu raportul pe 2010 al Transparency International România.

Doar în ultimii 10 ani consecutivi haosul din circulația fondurilor publice a produs 600.000 de cetățeni morți (conform raportului prezidenţial pe Sănătate din 2008), 2 milioane de cetățeni emigrați din motive de sărăcie (conform rezultatelor ultimului recensământ) şi 300 de miliarde de euro venituri pierdute de România (conform raportului pe 2010 al Transparency International România). Ce preț ar mai trebui să plătească în plus cetățenii României încât politicienii să ia măsuri reale și eficiente privind redistribuirea justă a fondurilor și apoi cheltuirea eficientă a acestora ? Este o soluție bună pentru cetățean relaxarea măsurilor de prevenție în achizițiile publice propuse de președintele ANRMAP ? Poate avea ANRMAP un rol mult mai eficient în stoparea corupției și risipei din banii publici ?

Pentru a lămuri toate astea, inclusiv a defini direcția în care ar trebui să meargă propunerile legislative privind cheltuirea fondurilor publice, este suficient să ne imaginăm cum se încearcă evacuarea apei dintr-o baltă formată din scurgerile unor robineți defecți, unde permanent se schimbă pompa și furtunul cu altele mai mari, dar nu se reusește evacuarea apei. Pentru aceasta, în mod evident, este necesară existența unor robineți în stare bună de funcționare, iar dacă aceștea sau defectat este necesară schimbarea robineților cu alții buni și nu anularea lor, așa cum propune președintele ANRMAP. De ce sunt necesari astfel de robineți și în achizițiile publice ? Pentru că lipsa robineților în achizițiile publice generează abuz, corupție, risipă și în final sărăcie. Un răspuns similar este valabil și la întrebarea: De ce sunt necesari notarii în tranzacțiile imobiliare ? Pentru a superviza preventiv legalitatea unei tranzacții care necesită o terță parte competentă, neutră și care aplică unitar și nediscriminatoriu normele legale în vigoare. Le trebuie oare corupților și risipitorilor astfel de supervizori și în achizițiile publice ? Cert este că asta le trebuie cetățenilor pentru a-și salva banii.

Soluția pentru salvarea a sute de miliarede de euro o reprezintă aplicarea principiilor UE de redistribuire a fondurilor nerambursabile prin adoptarea concomitentă și unitară a următoarelor două măsuri. Prima măsură necesită extinderea atribuțiilor ANRMAP privind supervizarea competentă, neutră, unitară și nediscriminatorie a alocării fondurilor publice prin aplicarea celor trei standarde obligatorii: i) standarde de cost, ii) standarde de calitate și iii) standarde de procedură. A doua măsură necesită extinderea atribuțiilor ANRMAP privind supervizarea alocării fondurilor publice a) la nivelul superior de redistribuire a fondurilor, de către ordonatorii principali de credite: ministere, autorități, regii, consilii județene și b) la nivelul inferior de cheltuire a fondurilor prin achiziții publice, de către ordonatorii secundari și terțiari de credite: primării, spitale, şcoli, etc.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro



























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU Bill Nichols, critic de film si pionier al studiului de film documentar: In timpul facultatii inca nu stiam ca voi deveni. Eu nu eram interesat sa fac bani, ci cautam implinirea. Si a durat o vreme sa imi dau seama.

Bill Nichols, critic de film american, profesor emerit si un pionier al studiului de film documentar contemporan a discutat in cadrul unui interviu despre visele si aspiratiile din tinerete, tehnicile din filmele documentare si influenta tehnologiei in industria cinematografica.
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Bill Nichols

2173 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version