Există un timp al analizelor fine şi al dezbaterii, al opiniilor aşezat exprimate şi al contra-argumentelor, al schimbului de replici, al dialogului şi al compromisului. E timpul normal, cel democratic, cel care aşează societăţile într-o matcă liniştită şi face suportabilă viaţa în comunitate. Există însă un timp anormal în care hoţul îţi pătrunde în casă prin efracţie, e conştient că l-ai descoperit, şi totuşi, îşi pune în gând să-ţi risipească într-o clipă toată agoniseala de-o viaţă. Cum reacţionezi ? Il inviţi la dialog ? Te retragi în podul casei să îţi scrii impresiile despre infracţiune pe blog? Îi citeşti pasaje din Biblie încercând să îl persuadezi ? Faci petiţii împotriva jafului şi fugi în vecini pentru semnături ? Nimic din toate acestea în registrul unui proprietar care vrea să îşi apere ograda într-un mod eficace. Primul pas e riposta viguroasă cu armele care îţi cad în mână. Al doilea e analiza lucidă a sistemelor de securitate ale casei care au dat greş şi nu au împiedicat hoţii.
România, casa noastră, e călcată în picioare de hoţi! Avem o casă mică şi sărăcăcioasă în care am strâns, cu sudoare, timp de 20 de ani minumul necesar pentru un trai decent. Nu avem destulă zestre pentru toti copiii şi mulţi dintre ei şi-au luat lumea-n cap fugind prin vecini, la mai bine. Instinctul proprietăţii trebuie însă să ne împingă la a ne apăra cu dinţii cele strânse într-o viaţă (democratică). Dacă riposta întârzie să apară suntem moi, laşi ori mămăligari şi ne merităm soarta.
Nu mă interesează că hoţii au arme performante în dotare. Nu contează că au fragilizat/idiotizat mental cu Antenele lor nocive jumătate din populaţie. Nu mă impresionează că licheaua comunistă, Dan Voiculescu, e în spatele circului, la butoane, asmuţindu-şi armata de slugi, seară de seară, şi folosindu-se de cele două marionete USL-iste pentru a scăpa de zdup. Nu vreau să ştiu că vor avea toată puterea în România şi vor urma represaliile. Nu depindem de ei! Ne-am câştigat independenţa muncind şi fiind performanţi într-un mediu concurenţial. Creierul nostru nu le aparţine (cum de altfel nu îi aparţine nici lui Băsescu sau altora). E şansa şi datoria noastră să îi facem să se simtă ca dracu’. Să nu-i slăbim din priviri. Să nu-i lăsăm să se bucure nici o clipă de cele uzurpate. Să-i hărţuim. Să-i arătăm cu degetul şi să-i dispreţuim. Să-i tocăm mărunt şi metodic aşa cum fac şi ei cu visele şi speranţele noastre. Să-i ţinem sub presiune până innebunesc. Au nervii tari, însă nu e nimic mai frustrant decât să nu te poţi bucura de cele suptilizate în linişte. Să facem gălăgie. Să nu-i lăsăm să doarmă.
Ca să nu obosim ar fi înţelept să ne organizăm. Internetul e al nostru nu al lor. Să îl ocupăm metodic căci suntem numeroşi, tineri şi deştepti foc. Aliaţii hoţilor sunt babele cucuiete din deal, fără wireless. Noi avem adevărata putere! Priviţi la ce se întâmplă în lume la nivel de mobilizări şi veţi înţelege. Să ocupăm strada căci e a noastră nu a lor. Cel mai vizibili suntem afară, pe asfalt, împreună. Suntem doar 300 de inşi în total !? Şi aceia, doar în Bucureşti? Restul ţării doarme sau se uită la Antene? Vă e lene şi vociferaţi indignaţi în casă? Secta normalilor are aşa puţini membri? Să ocupăm terasele din centrele oraşelor căci sunt ale noastre şi la o bere se coc, câteodată, proiecte măreţe. Să ne găsim de grabă nişte lideri şi câteva echipe de coordonare, altfel trecem drept o sumă de electroni liberi care vor stârni râsetele hoţilor. Rămânând atomizaţi vom fi năpădiţi de căpuşe iar puterea de ripostă e diluată. Răzvan Ungureanu ? Altul ?
Va veni apoi un al doilea timp. Este cel al analizei, al construcţiei şi al acţiunii. Cum se face că o gaşcă de nenorociţi poate descoase o ţară în câteva săptămâni? E de neînţeles că sistemul imunitar al funcţionării democratice în România e atât de slăbit! Dar despre asta, dupa furtună…
Acum trăim vremuri anormale care cer soluţii de urgenţă. La atac cetăţeni-proprietari!
Citeste tot articolul si comenteaza peContributors.ro
