Primul pas: despre ce vorbim? Nu despre primari (acolo intervin factori subiectivi care n-au legătură cu culoarea politică). Nici despre votul la consilierii locali – din acelaşi motiv. O personalitate extrem de bine cunoscută într-un judeţ poate schimba situaţia la voturile pentru preşedinţia CJ. În concluzie, vorbim de votul pentru consilierii judeţeni drept votul (“cel mai”) politic al alegerilor locale. În Bucureşti, acesta este echivalat de votul pentru consiliul municipal.
A doua problemă: cum desfacem alianţele încheiate de PDL la nivel local?
Trebuie să avem în vedere raportul dintre voturile PDL şi cele ale UNPR în judeţele în care nu au candidat împreună (6,29 la 1). Alte 2-3% din voturi au provenit de la ecologişti, PNŢCD şi alte organizaţii care au obţinut oricum foarte puţine voturi singure.
Cele 9,4% din voturile exprimate duminică, obţinute de alianţele din care făcea parte PDL, se împart deci: 7,8% la PDL, 1,3% la UNPR, 0,3% la alţii.
În consecinţă:
Dacă analizăm judeţ cu judeţ ce i s-a întâmplat “marelui caz” al alegerilor, adică PDL-ului, vedem un fenomen interesant. PDL şi-a schimbat electoratul faţă de cel din 2008. Aproape peste tot în România acest lucru a însemnat pentru partid o scădere a numărului de votanţi, în anumite cazuri insignifiantă. Problema PDL a fost că numărul de votanţi a crescutfaţă de alegerile locale anterioare, şi nu cu puţin ci cu 6,6%. Când stai pe loc sau dai înapoi cu 5000 de voturi într-un judeţ, în timp ce electoratul votant creşte cu 20 000, nu ai cum să câştigi.
Fenomenul “alianţelor” a atenuat din suferinţă – în 11 judeţe alianţele din care a făcut parte PDL au obţinut mai multe voturi decât PDL în 2008. Acest lucru se datorează şi aportului masiv al UNPR şi uneori chiar PPDD, care au compensat prin organizare respectiv suflu deficienţele locale ale democrat-liberalilor.
Unii lideri PDL au muncit enorm şi degeaba. În Bistriţa-Năsăud, PDL a obţinut cu treisprezece mii de voturi mai mult decât cu patru ani în urmă. În Prahova, PDL a obţinut 132 mii de voturi, cu 52 de mii de voturi mai mult decât în 2008. Alte judeţe în care PDL a obţinut mai multe voturi decât acum patru ani:
Botoşani (14%; înfrângere dură la primărie pentru “al doilea Flutur”);
Călăraşi (2%; nici o victorie semnificativă);
Galaţi (6%; degeaba);
Hunedoara (18%; nu s-a câştigat preşedinţia CJ);
Mehedinţi (12%; Stănişoară înfrânt pe muchie);
Satu Mare (1%; n-a contat);
Sălaj (15%; PDL a fost aici blocat între USL şi UDMR);
Vaslui (17% dar victorie pe linie USL).
În acest context, exasperarea unora dintre liderii PDL poate fi înţeleasă.
Judeţul Constanţa, judeţul Iaşi şi Oltenia sunt zone în care, cumulat, PDL a pierdut peste o sută douăzeci de mii de voturi. Caraş Severin (55->20 mii) şi Bucureşti (195->129 mii) au fost de asemenea eşecuri grave, motivele fiind uşor de precizat.
La USL, în schimb, nu vorbim de o creştere universal valabilă a numărului de voturi prin comparaţie cu PSD, PNL şi PC în 2008, adunate. În opt judeţe, partidele componente ale USL au pierdut voturi: Bacău, Brăila, Călăraşi, Hunedoara, Neamţ, Teleorman, Vaslui şi Vrancea. La cealaltă extremă se află Bucureşti: 210 mii de voturi acum patru ani, … 436 de mii de voturi acum.
De asemenea, numărul de voturi USL a crescut faţă de cel PSD+PNL de acum patru ani
… cu mai mult de 50% în Prahova;
… cu între 30% şi 39% în Arad, Bihor, Cluj (asta şi pentru că dominaţia PDL fusese foarte puternică);
… cu între 20% şi 29% în Alba, Caraş Severin, Dâmboviţa, Iaşi, Olt şi Tulcea;
… cu între 10% şi 19% în Argeş, Braşov, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Mehedinţi, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş şi Vâlcea;
… cu sub 10% în Bistriţa Năsăud, Botoşani, Buzău, Constanţa, Galaţi, Gorj, Maramureş şi Mureş (în unele din aceste judeţe bazinul electoral al USL era deja maximizat, nemaiavând cum să crească prea mult).
