La început au fost cuvintele. “Înnot”, “Standford”, etc. În spatele lor, impostura academică a unei doamne care reprezenta interesele fabricilor de diplome, ale mediocrității cu patalama universitară împotriva învățământului meritocratic, împotriva chiar a ministerului pe care, din fericire, n-a apucat să-l conducă.
Au urmat cifrele, algoritmii de împrumut ai cuplului de plagiatori recidiviști Mang. Scuze, acuze, eschive patetice, rușine debordând în străinătate, acolo unde domnesc standarde pe care noua putere a încercat să le abolească din primele zile. Și, prea târziu, demisia unui personaj care ar fi rămas anonim dacă nu ar fi ieșit la iveală, ca o bubă a unui sistem bazat pe impostură.
Apoi interimatul prelungit, mărturisire de neputință: a secat rezerva de cadre, impostori și plagiatori marca USL? Dar nu și slăbirea ofensivei împotriva meritului.
A fost decapitată cercetarea: un specialist în cazane ia locul unui cercetător validat internațional. Prim rezultat: sistarea abonamentului la una din principalele baze de date internaționale.
Acum câteva zile, următoarea ofensivă, trecută neobservată: revanșa gerontocrației. E vorba de OUG 21/2012, publicată în Monitorul Oficial în 31 mai, care abrogă aliniatele din Legea învățământului unde se prevede pensionarea profesorilor universitari la 65 de ani. De acum înainte, cei care s-au eternizat în funcțiile de rectori pot să continue sine die să controleze învățământul. Deși vârsta nu spune nimic despre calitatea academică, nu putem să ignorăm la nesfârșit realitatea: ultimii dinozauri nu vor să cedeze locul miilor de tineri cu studii la Harvard, Oxford, Sorbona sau Heidelberg. În spate: funcții, privilegii, rețele de influență universitară și politică, salarii de mii de euro, afaceri chiar.
În fine, ultima ispravă a interimarului: decizia de a reține din nou cotizațiile sindicale ale profesorilor direct din salariu. După cadourile făcute universităților private, impostorilor, plagiatorilor, necercetătorilor și gerontocraților, a venit rândul altei clientele USL: sindicatele.
În nici o lună, guvernul Ponta a dovedit cu vârf și îndesat ce urmărește în învățământ. Poticnit, practic fără titular al acestui important portofoliu în plină perioadă de examene, Ministerul Învățământului lucrează încet, dar sigur la abolirea tuturor criteriilor de excelență impuse de mult hulitul Funeriu.
Greșiți însă, domnilor, subestimând contingentul dascălilor onești și sătui de aceste manevre, al tinerilor străluciți, care nu doar că știu cum se scrie Stanford, dar au chiar studiat acolo. Oricât v-ați dori acest lucru, nu vom emigra cu toții și nu vom tăcea.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
