Autoritatile de la Bucuresti si-au asumat in mod oficial adoptarea monedei unice intr-un orizont apropiat. E normal sa fie asa. Potrivit Tratatului de la Amsterdam, semnat in 1997, toate tarile care sunt admise in Uniunea Europeana sunt obligate ulterior sa intre si in zona euro. Nu se mai poate beneficia de o eventuala derogare, asa cum a fost cazul Marii Britanii, de exemplu. Momentul cand o va face ramane insa la alegerea fiecarui stat. Si asta in primul rand pentru ca implicatiile renuntarii la moneda nationala sunt colosale. Cel putin din acest punct de vedere analiza acestui moment trebuie facuta cu foarte mare atentie. In fond, chiar daca suntem obligati sa trecem la etapa urmatoare de integrare, nu trebuie uitat ca scopul intrarii in zona euro este legat de beneficiile aduse cetatenilor sai.
Pentru a adopta euro, BNR este institutia care va avea o responsabilitate uriasa. In mod special din perspectiva ancorarii asteptarilor romanilor vis-a-vis de ce ii asteapta pana, dar si dupa intrarea in zona euro. Asa incat, in opinia mea o misiune extrem de importanta pe care BNR va trebui sa si-o asume este aceea de a comunica publicului larg la ce trebuie sa se astepte. Care sunt beneficiile, dar si principalele riscuri la care putem fi expusi, avand in vedere caracteristicile economiei romanesti. Modelarea asteptarilor populatiei intr-un astfel de demers are un rol mai important decat poate parea la prima vedere.
Tarile pot castiga reciproc din detinerea unei monede comune, insa numai atunci când structurile lor economice sunt asemanatoare. Altfel, exista riscul ca unele dintre ele, insuficient pregatite, sa fie afectate negativ. Primul lucru care trebuie deci constientizat este ca adoptarea unei monedeunice intr-un moment nepotrivit poate avea urmari mai mult negative decat pozitive.
Dar ce inseamna, de fapt, un moment nepotrivit? Economia romaneasca pierde in momentul intrarii in zona euro independenta politicii monetare si, implicit instrumentul curs de schimb. Atata timp cat in economia romaneasca nu se vor regasi instrumente alternative instrumentului curs de schimb pe care il pierde (stabilizatori fiscali automati eficienti, cicluri de afaceri sincronizate cu cele din zona euro, flexibilitatea pietei muncii, grad ridicat de integrare financiara s.a.) vom considera ca economia este nepregatita si momentul este nepotrivit.
Astfel de instrumente alternative au rolul de a stabiliza economia aflata sub impactul unor potentiale socuri asimetrice. Cu cat flexibilitatea unei economii este mai ridicata, cu atat adaptarea la un nou regim macroeconomic este mai rapida. Toate aceste mecanisme sunt necesare in special prin prisma faptului ca politica monetara unica a Bancii Centrale Europene nu vizeaza particularitatile specifice fiecarei economii nationale. BCE se adreseaza unor structuri economice presupuse a fi deja similare.
Presupunand ca a fost admisa in zona euro, ca urmare a indeplinirii criteriilor de admitere impuse, care pot firiscurile intrarii Romaniei intr-un moment nepotrivit? Iata in continuare doar cateva dintre ele.
1. Sa creasca preturile. Dupa ce au fost admise in zona euro, multe dintre tarile ce au intrat in proiect cu performante economice inferioare “clubului” elitist (Spania, Grecia, Portugalia, Slovenia) au inregistrat o crestere semnificativa a preturilor. De ce? Pana la intrarea in zona euro criteriul inflatiei reprezinta practic cea mai importanta conditie pentru a fi admis. Dupa admitere, controlul acesteia devine practic singurul care nu mai trebuie si nu mai poate fi controlat de statele membre.Tarile unde inflatia nu a fost redusa in mod structural ci doar ca urmare a unor politici conjuncturale favorabile la un moment dat, s-au confruntat cu crestere de preturi. In plus, factori precum rigiditatea salariilor si a preturilor sau diferente la nivelul concurentei pe diverse piete nationale au explicat diferentele de inflatie. Cu cat propria economie a fost mai rigida, cu atat cresterile au fost mai semnificative. Cu alte cuvinte, poate exista situatia in care Banca Nationala a Romaniei si-a indeplinit misiunea cu succes, dar particularitatile structurale specifice fiecarei economii pot conduce la efecte adverse. De structura economiei romanesti, dar si de dimensiunea componentei necontrolabile din interiorul IPC depinde in mod direct ce preturi vom avea. Ceea ce este cu adevarat important este ca o eventuala crestere a preturilor va conduce la pierdere de competitivitate, cu consecinte defavorabile asupra dezechilibrelor macroeconomice.
In plus, manifestarea efectului Balassa Samuelson (BS) poate fi o sursa importanta de crestere a preturilor. Acest lucru este valabil in cazul economiilor mai putin dezvoltate. Va fi deci si cazul nostru. Daca inainte de admiterea in zona euro decidentii pot alege intre inflatie si aprecierea cursului de schimb, dupa intrare, efectul BS are ca unica consecinta – cresterea inflatiei. Pentru a face o insa evaluare corecta, este extrem de importanta diferentierea intre efectele inflationiste temporare si influentele structurale, pe termen lung. Acestea din urma sunt cele grave, desigur.
2. Sa se mentina salarii mult mai mici decat in zona euro. Viteza de convergenţă a preturilor va fi mai mare fata de viteza de convergenta a veniturilor din Zona Euro. Diferentele de productivitate dintre tari se pare ca reprezinta principala cauza a efectelor devastatoare ale crizei. Atat timp cat o tara intra in zona euro cu o productivitate mai scazuta decat a mediei zonei, va fi puternic constransa sa limiteze cresterea salariilor functie de propria crestere a ratei productivitatii. Altfel spus, daca inainte de intrarea in zona euro mai poti „pacali” cresterea salariilor, avand instrumente alternative, dupa, conditia de similaritate a ratelor inflatiei actioneaza ca o constrangere foarte puternica.
3. Sa creasca somajul. Economia romaneasca duce o lipsa profunda de mecanisme de ajustare alternative cursului de schimb, pe care il va pierde odata cu intrarea in zona euro. Mecanismele de ajustare fiscala sunt putin functionale, in timp ce mecanismele de ajustare la nivelul pietelor sunt aproape absente. Lipsa acestor instrumente reprezinta, in practica, lipsa posibilitatilor de a ajusta economia nationala atunci cand aceasta va avea nevoie, iar principala consecinta va fi cresterea ratei somajului. Dovada o putem privi cu ochiul liber azi, in zona euro, in tarile care au avut problemele mentionate mai sus.
Pe de alta parte, pana la intrarea in zona euro Romania mai are o provocare. Trebuie sa participe la mecanismul ratelor de schimb ERM II, unde stabilirea cursului de schimb de conversie intre moneda nationala si euro va avea un impact semnificativ asupra evolutiei viitoare a economiei. Aderarea la zona euro la o rata prea mare de schimb ar determina o competitivitate mai redusa a exporturilor, ceea ce va afecta negativ procesul de crestere economica. In schimb, un curs de schimb pentru care moneda ar fi depreciata in raport cu euro va genera cresterea inflatiei.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
