Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Lecturi necesare: Unsprezece carti pe care le recomand

de Vladimir Tismaneanu     Contributors.ro
Miercuri, 28 decembrie 2011, 0:19 Actualitate | Opinii

Vladimir Tismaneanu
Foto: AGERPRES

M-am gandit care ar fi cartile pe care sa le recomand pentru saptamanile si lunile care urmeaza, lecturi menite sa ne reincarce bateriile intelectuale. Iata mai jos o lista cu succcinte argumente. Am ales la inceput titluri romanesti. In final, voi oferi patru titluri recent aparute in Statele Unite. Ordinea nu implica niciun fel de ierarhizare valorica, este pur aleatorie. Evident,o asemenea lista nu inseamna decat o selectie subiectiva a unui cititor pasionat in primul rand de istorie, filosofie, politologie, dar atras irezistibil de literatura, istoria artelor, teologie si antropologie. Am ales doar volume de autori, deci nu carti editate, desi ispita de a include aici lucrarile coordonate de Dragos-Paul Aligica, Cristian Patrasconiu, Ionut Sterpan si Camil Ungureanu a fost foarte mare.

Lipsesc, inevitabil, titluri de carti excelente despre care am scris ori voi scrie separat. Sa amintesc aici volumul despre Odessa de Charles King, recenta carte a Clarei Mares despre I. D. Sirbu aparuta la Curtea Veche, traducerea in romaneste a lucrarii clasice a lui Robert C. Tucker, Filosofie si mit la Karl Marx (colectia “Constelatii”, Curtea Veche), volumul despre democratie si religie in societatile post-comuniste de Lavinia Stan si Lucian Turcescu aparut la Oxford University Press, volumul al doilea din anuarul IICCMER in limba engleza, “History of Communism in Europe”, cartile de eseuri datorate lui Andrei Plesu, Sorin Lavric, Dan C. Mihailescu. Am ales doar titluri aparute incepand cu 2010. Majoritatea sunt din 2011 si 2012. In martie 2012, Princeton University Press va publica volumul lui Aurelian Craiutu despre moderatie in gandirea politica franceza intre 1748 si 1830, A Virtue for Courageous Minds, o carte pe care o salut si despre care voi scrie cu bucurie. Imi dau seama ca am omis o carte extrem de importanta pentru intelegerea miturilor redemptive ale lumii de azi, Redeemers: Ideas and Power in Latin America de Enrique Krauze (cu capitole despre Mariategui, Evita Peron, Guevara, Chavez etc). Dar promit sa revin.

1. Mircea Mihaies, Ultimul Judt, Editura Polirom. O care tulburatoare, de o admirabila intensitate ideatica, despre agonia unui mare intelectual plus transcrierea discutiilor purtate de istoricul anglo-american cu extraordinarul grup “A Treia Europa” in timpul vizitei la Timisoara. Mircea Mihaies l-a cunoscut indeaproape pe Tony Judt, a dialogat cu el in repetate randurila New York, la Timisoara, la Iasi, a fost bursier al Institutului “Remarque” de la New York University condus de autorul uneia dintre cele mai importante lucrari despre lumea de dupa al II-lea razboi mondial. O carte care adanceste perspectiva noastra asupra raportului dintre intelectuali si politica in lumea de azi.

2. Marta Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultura romaneasca, Polirom. O carte exemplara prin acuitatea, franchetea si prospetimea judecatilor critice, prin refuzul de a abdica in fata ispitei, atat de contagioasa, a idolatrizarii ori, la polul opus, a iconoclastiei. O recomand ca pe o stralucita hermeneutica a pasiunilor, atasamentelor, devotamentelor si nalucirilor unor mari spirite in ceea ce Hannah Arendt a numit timpurile sumbre (dark times). De ani si ani, Marta Petreu face opera de zidire culturala nu doar prin cartile ei, nu doar prin mentoratul academic, nu doar prin fascinantele prelegeri, dar si prin revista lunara pe care o conduce, exceptionala publicatie ”Apostrof”. Atunci cand unii exceleaza prin ceea ce H.-R. Patapievici diagnostica drept “critica de exterminare”, prin insulte vulgare, amintiri contrafacute, pamflet grobian, insinuari abjecte si delir interpretativ, Marta Petreu sustine discutia rationala, intemeiata pe surse verificabile si pe respect pentru preopinent. A fost atacata, a fost calomniata, a fost plagiata, dar si-a vazut de drumul ei. Nu au fost multi cei care sa-i apere dreptul de a spune adevarul.

3. Cristian Vasile, Politicile culturale in timpul regimului Gheorghiu-Dej, colectia “Istorie Contemporana”, Humanitas. Cu aceeaşi minuţiozitate critică şi cu acelaşi respect plin de discernământ pentru documente, devedite şi în cărţile sale anterioare, Cristian Vasile explorează viaţa culturală din România anilor ’50 şi ’60, un mediu aflat sub presiunile covârşitoare ale ideologicului, oscilând între cedare, ambiguitate şi – mai rar – rezistenţă. Parcursul autonom al lui Gheorghiu-Dej et co. după 1960 se reflectă şi asupra politicilor culturale. Dar este vorba de fapt despre o evoluţie spre stalinismul naţional, nu către destalinizare. În realitate, viaţa artistică şi intelectuală nu cunoaşte o adevărată liberalizare, iar destalinizarea veritabilă se amână, fiind blocată în universul imposturii, al iluziilor şi al ficţiunilor patriotarde.

4. Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, Colectia “Istorie contemporana”, Humanitas. Traducere de Simona-Gabriela Varzan si Vlad Octavian Palcu. Anne Applebaum este nu numai o jurnalistă de mare talent, dar şi un istoric al fenomenului comunist în deplina sa complexitate, ca incarnare a unui demonism utopic, ori, altfel spus, a unei utopii demonice. Superb documentată, scrisă cu compasiune şi rigoare, cartea aceasta este comparabilă cu lucrările clasice din domeniu, inclusiv Arhipelagul Gulag al lui Soljeniţîn. Se constituie ea însăşi într-un monument pentru milioanele de victime ale totalitarismului comunist, pentru toţi cei care au fost supuşi unui experiment maniacal de distrugere a fiinţei morale şi a individului în genere. Recomand acest volum tuturor celor care vor să înţeleagă tragicele lecţii ale unui veac mai sângeros decat oricare altul.

5. Mircea Cartarescu, Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas. O carte pe care nu o poti lasa din mana, o avalansa de trairi, nostalgii, febre, anxietati si viziuni, de patimiri interioare si nevroze inavuabile, o carte despre mari iubiri si mari disperari, in care, spre a-l cita pe autor, ajungi “sa simti mirosul cuvintelor”, o carte in care Mircea este personajul principal (este totusi un jurnal, chiar daca unul extrem de neconventional), care se deda unor nesfarsite si deliberat echivoce exercitii de auto-interogatie in cautarea cheii salvatoare care sa-i ingaduie, cumva, iesirea din Castel ori din labirint. Mi-au mers la suflet reflectiile despre Orwell, printre cele mai profunde pe care le-am citit vreodata. Mircea Cartarescu nu este filosof politic, dar cata dreptate are cand scrie: “Sistemele sociale construite pe putere au pierdut in fata celor construite pe slabiciune. Si asa va fi mereu”.

6. Ioan Stanomir, Umbre pe panza vremii. Secvente de istorie intelectuala, Humanitas. Unul dintre cei mai profunzi ganditori politici ai Romaniei de astzi mediteaza cu luciditate asupra unor directii esentiale din marile dezbateri de idei care au marcat veaculal XX-lea si continua sa influenteze controversele de azi. O contributie cu totul remarcabila la intelegerea mecanismelor intelectuale ale radicalismelor politice, a raporturilor dintre ideologie si utopie intr-o lume in care ambele au facut ravagii. Spirit devotat umanismului rationalist, Ioan Stanomir pledeaza pentru moderatie si fermitate, pentru rezistenta tenace impotriva sectarismelor mesianice si profetismelor narcisiste. Situat in poseritatea lui Kolakowski, Ioan Stanomir stie ca ideile au consecinte.

7. Cristian Preda, Rumanii fericiti. Vot si putere de la la 1831 pana in prezent, Polirom. Nimeni nu cunoaste mai bine si mai profund decit Cristian Preda aventurile spatiului electoral romanesc din ultimele aproape doua sute de ani. Inarmat cu o redutabila cultura comparativa, atent la detalii, dar si la semnificatiile de lunga durata ale diverselor momente istorice explorate, autorul ne ofera un captivant si indispensabil manual interpretativ al vietii politice romanesti de la debutul modernitatii democratice si pana astazi. O carte cu deosebire actuala acum, in prag de an electoral cand, cum stim, pasiunile devin incandescente.

8. Cristina Vatulescu, Police Aesthetics: Literature, Film, and Secret Police in Soviet Times. Stanford University Press, 2010. Pe baza unei stralucite teze de doctorat sustinua la Harvard, Cristina Vatulescu, care preda literatura comparata la New York University, a scris o carte fascinanta despr relatia dintre cultura si represiune politieneasca in Rusia stalinista si in Romania anilor 50. Sper sa fie tradusa cat mai curand in romaneste. Bazata pe arhive, cartea include capitole excelente despre rezistenta, persecutie, complicitate si ambiguitate in anii maximelor actiuni represive. Discutarea rolului filmului in propaganda stalinista, inclusiv in mistificarea “pedagogiei” muncii fortate in Gulag, este deschizatoare de drumuri.


Citeste tot articolul si comenteaza pe

Contributors.ro

























1410 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri