Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

De la Eva Peron la Elena Ceausescu: Nicolae Ceausescu se intalneste cu Juan Domingo Peron

de Vladimir Tismaneanu     Contributors.ro
Luni, 26 decembrie 2011, 3:07 Actualitate | Opinii

Vladimir Tismaneanu
Foto: AGERPRES

Ne aflam pe data de 8 februarie 1973 la Olanesti. Nicolae Ceausescu se intalneste cu Juan Domingo Peron, fost presedinte la Argentinei, acompaniat de sotia sa, Isabel Peron. “La primire a participat tovarasa Elena Ceausescu”, noteaza stenograma.Dumneavoastra sunteti foarte faimos in America Latina si de aceea nu am putut sa rezist sa nu va cunosc personal”, declara de la bun inceput fostul dictator argentinian. In acelasi an, Peron revenea in Argentina si era ales presedinte. Murea dupa noua luni, iar sotia devenea sefa statului sub numele de Maria Estela Martinez de Peron. Nascuta in 1931, traieste, din cate stiu, in Spania. Nicolae si Elena Ceausescu au fost executati de Craciun, in decembrie 1989. Despre Peron, ganditorul politic venezuelean Carlos Rangel scria ca a fost “un demagog fara scrupule, unul dintre cei mai nocivi eroi falsi din istoria Americii Latine”. Ceausescu si Peron se considerau lideri predestinati, unsi de Istorie sa conduca natiunile lor “pe noi culmi de progres si civilizatie”. Cu orice pret. Cum avea sa spuna Elena Ceausescu, un om ca “tovarasul” se naste o data la 500 de ani. Thank God…

Pentru a capta bunavointa tiranului megaloman de la Bucuresti, profetul populismului latino-american adauga: “Eu am fost multi ani profesor de istorie la Scoala Suoperioara de Razboi si am studiat razboaiele turcesti, ale bulgarilor, ale dumneavoastra, ale tatarilor. Asa ca eu cunosc ceva din lupta poporului dumneavoastra. Ieri, am vazut Columna lui Traian. Este minunata. Aceasta este forma cea mai buna de a invata istoria. Ma refer la partea vizuala a lucrurilor. Aceasta este oi cafea turceasca?” Raspunsul lui Ceausescu,probabil emotionat de ceea ce tocmai auzise, este menit sa clarifice lucrurile:”Asa i se spune, dar de fapt provine din tarile arabe”. Dupa care cei doi demagogi narcisisti, fiecare cu forma sa de paranoia ideologica, se angajeaza intr-un dialog despre formatiunile istorice, despre sclavagism, capitalism si socialism. Ceea ce-i uneste este “anti-imperialismul”. Spune Peron, recitand de fapt mantra teoriillor dependentei la moda in epoca: “Eu am avut in mana un studiu al institutelor tehnologice ale NATO privind aprecierea viitorului pana in anul 2000 si inceputul secolului al XXI-lea. Acolo se spunea un lucru foarte simplu, dar foarte just: daca in aceasta lume cu 3,8 miliarde de oameni, jumatate sufera de foame, ce se va intampla in in anul 2000 cand vor exista 7-8 miliarde de oameni? … Imperialismul se gandeste ca o lume suprapopulata are doua caracteristici: biologica, de care se leaga razboaie, foame s.a.m.d.; un sistem geopolitic care sa asigure o productie mult mai mare si o distributie mult mai buna. Din pacate, noi suntem cei care platim toate acestea. Nu trebuie uitat ca si Romania are mari rezerve si poate deschide apetitul cuiva”.

Ceausescu raspunde cu consideratii legate de “planificarea resurselor de care dispune omenirea” (fusese probabil instruit de Mircea Malita si de Valter Roman). Peron il avertizeaza pe dictatorul roman sa nu subestimeze comploturile externe: “”Este usor sa te eliberezi in cadrul frontierelor nationale, insa este greu sa consolidezi ceea ce ai facut in interior, atunci cand fortele din afara se napustesc asupra ta”. Sunt convins ca istoricii militari din cercul generalului Ilie Ceausescu ar fi subscris entuziast la aceasta pozitie.
Raspunsul lui Ceausescu este transant, proband convingerea liderului de la Bucuresti ca fortareata socialismului este inexpugnabila daca se distrug orice nucelle de rezistenta interna: “…cel putin in conditiile de astazi, dacase asigura o unitate a fortelor interne, activitatea cercurilor reactionare si imperialiste poate fi impiedicata”. Pe scurt, la lupta, securisti!

Stenograma include pasaje savuroase in care cei doi comenteaza relatiile din civili si militari, rolul vechilor ofiteri in “armata socialista”, natura capitalismului in Europa si in America Latina, perspectivele revenirii lui Peron la Buenos Aires si sansele miscarii justitialiste (peroniste) de a reveni la la putere: “Revolutia noastra, afirma fostul admirator al lui Mussolini, Franco si Hitler, este o revolutie socialista, care va putea, incetul cu incetul, sa solutioneze probleme mari, intre care si problema marilor latifundii”. Dupa care urmeaza un intreg discurs despre rolul femeilor in politica argentiniana: “In momentul de fata, din punct de vedere politic, putem sa vorbim de 1-1,5 milioane de voturi ale femeilor, in afara de cele ale barbatilor. Vorbind modest, femeia din Argentina este foarte bine pregatita [entru a ocupa in viitor insarcinari importante in cadrul legislatiei ca deputata, senatoare si alte functii la care noi ne-am gandit. "La care dl Jose Lopez Rega, secretarul personal al oaspetilor argentinieni, un aventurier specializat in ocultism, ulterior eminenta cenusie in timpul presedintiei Isabelitei, se grabeste sa adauge:"De aceea generalul Peron s-a casatorit de trei ori". Evita, cea transfigurata in mit national, a fost a doua, iar Isabel a treia si ultima.

Ma intreb ce simtea Elena Ceausescu ascultand acest dialog. Mergand pe linia interpretativa psihobiografica, este plauzibila ipoteza ca atunci sa se fi cristalizat in mintea ei scenariul unei ascensiuni pe care o va inaugura oficial Congresul al XI-lea al PCR care avea sa aiba loc in 1974. La acel Congres, Dumitru-Popescu-Dumnezeu il asemuia pe Ceausescu, "baciul national", cu Pericle si Abraham Lincoln. Nu ma indoiesc ca Elena a notat imediat semnificatia cuvintelor Isabelei Peron (care avea sa devina ea insasi presedinta a Argentinei): "Activitatea Evei Peron a dat o anumita demnitate femeii, a dat drepturi politice, care ulterior a constituit un exemplu pentru femeile din alte tari ale lumii. Eu sunt foarte multumita ca ma aflu aici; sunt bucuroasa sa ma intaalnesc cu doamna Ceausescu, intuiucat stiu ca esteo doamna foarte inteligenta, fara ca dumneavoastra, domnule presedinte, sa va suparati". Departe de a se supara, Ceausescu era incantat de aceasta discutie. Dar are grija sa invaluie planurile de inaltare politica a Elenei in verbiajul comunist: "Fara a veni in contradictie cu doamna Peron, dar pentru a asigura o perspectiva de transformari trebuie sa te bizui pe fortele sociale de baza--tarani, muncitori,intelectuali--si in cadrul acestoa sunt si femeile si tineretul." La capitolul tineret il are in vedere, banuiesc, pe Nicu.

Intervine din noua Isabel: "As dori ca domnule presedinte sa aiba o idee despre felul in care noi vom actiona si in viitor. Noi, femeile, datoram mult Evei Peron. Nu ne gandim sa luam puterea, insa ne gandim ca daca vrem sa-i aducem un adevarat omagiu celei care si-a dat viata pentru popor, trebuie vazut ceea ce ea a facut poporului. Noi avem obligatia sa tinem sus steagul pe care ea l-a dus. Atunci cand ea era in viata, a facut mult in favoarea dreptatii sociale, insa nu ca doamnele din randul burgheziei care favorizau o singura persoana. Pentru ca sa se realizeze marea opera sociala in intreaga tara, avem nevoie de o buna organizatie". In unica ei interventie consemnata in stenograma, Elena Ceausescu intreaba cu politete cine conduce fundatia pentru ajutorarea mamelor care lucreaza. Discutia continua pe acelasi subiect intre Isabel Peron si Nicolae Ceausescu, fiecare gata sa ofere argumente pentru necesitatea de a afirma rolul femeilor in miscarile revolutionare, anti-imperialste.

Generalul Peron se gandeste, desigur, la viitorul pe care il pregateste sotiei sale. Iar Ceausescu pregateste probabil o conversatie cu Maurer si cu Bodnaras pentru a pune la cale "alegerea" Elenei Ceausescu in organele de conducere ale PCR. O nota semnata de Stefan Andrei este trimisa membrilor Comitetului Executiv. Se vorbeste despre importanta intalnirii lui Peron cu Ceausescu, despre convergenta perspectivelor privind "rolul tarilor mici si mijlocii". Nimic despre influenta unica a Isabelei Peron (ecou al cultului Evei Peron), nimic despre natura populismului peronist, despre tulburata sa istorie. Am citit aceasta stenograma cu mare interes si cred ca putem gasi aici elemente revelatoare pentru geneza dictaturii bicefale in Romania comunista. Nazuinta Elenei Ceausescu de a deveni numarul doi in partid si in stat a fost probabil catalizata de intalnirea cu sotii Peron la Olanesti in februarie 1973. Convorbirea dintre Ceausescu si Peron este, cred, esentiala pentru intelegerea genezei comunismului dinastic in Romania.


Citeste tot articolul si comenteaza pe

Contributors.ro

























1166 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version