Creditul de consum. Si da-i si lupta...

de Lucian Isar     www.lucianisar.com
Luni, 19 decembrie 2011, 13:00 Actualitate | Opinii

Lucian Isar
Foto: Hotnews
Nu trece saptamana fara ca un politician or un reprezentant al autoritatilor sa nu infiereze creditul de consum si sa admonesteze ba bancherii "iresponsabili", ba clientela dornica de huzur. In consecinta, subiectul creditelor de consum cu sau fara ipoteca ar trebui demistificat si ar trebui eliminata dubla codificare.

Ceea ce trebuie abordat este istoria recenta a acestui produs, cum functioneaza, ce rol are la nivel societal si in ecologia produselor financiare, impactul noilor norme. Suplimentar ar trebui mentionat faptul ca multe din imprumuturile statului sunt asociate momentan de investitori unor credite de consum.

Minusurile acestor produse au fost hiperbolate de catre moralisti asa ca nu are rost recalibrarea acestor pareri, ci doar reliefarea aspectelor scapate cu vederea.

Ca si lucrator bancar pe partea de non-retail (institutionala/corporate) am avut numeroase contre ideatice cu bancherii de retail si, prin urmare, sunt departe de a fi sub influenta efectului de halo. In ciuda acestor aspecte, nu pot sa nu incerc sa aduc discursul public cat mai aproape de realitate.
  • Istoria recenta a acestui produs
Creditele de consum cu si fara ipoteca au avut o emergenta relativ recenta. Liberalizarea contului de capital si a serviciilor financiare au permis extinderea ecologiei produselor financiare din oferta bancilor. Unul din produsele cu o dezvoltare fulminanta a fost creditul de consum cu si fara ipoteca. Motivatia este legata de reglemetarea laxa, usurinta de a structura afacerea sub forma unei linii de asamblare si gradul redus de pregatire necesara "operatorilor" bancari din aceste linii de productie.

Exacerbarea denominarii in valuta a facilitatilor de credit pentru retail isi are cauza principala intr-o greseala magistrala de politica monetara: in speranta atingerii rapide a unei tinte prea ambitioase de inflatie. Pentru ca autoritatile sa fie complimentate de diversi actori externi pentru "profesionalism" or din nestiinta, BNR a mentinut dobanzile ridicate la moneda nationala si fara o lichiditate adecvata la termene lungi si a permis aprecierea excesiva a monedei nationale. Aceste doua miscari, dublate de retorica publica privind leul tare, au ancorat anticiparile clientilor, au dat sentimentul de siguranta si au favorizat facilitatile in valuta si implicit eurizarea economiei. In plus, diferentialul de dobanzi penalizant micsora suma maxima finantabila in cazul finantarilor in moneda nationala. Cea mai mare parte din pierderile persoanelor fizice din miscarea cursului se pot regasi in profitul investitorilor in strategia de carry trade, in profitul BNR si al bancilor si, respectiv, in veniturile statului prin intermediul impozitelor.

Concomitent cu avalansa de finantare in economie, banca centrala a relaxat masiv plafonul de indatorare la nivel personal si a aprobat la nivel individual normele de creditare ale fiecarei banci. Aceasta aprobare la nivel individual nu doar face BNR partas la maniera de constructie a portofoliilor, dar a si introdus hazardul moral in sistem printr-o validare de catre reglementator atat a practicilor bune, cit si a celor mai putin bune. Suplimentar, supra reglementarea de catre BNR a deformat comportamentul bancilor. Motivatia pentru excesul de relaxare din 2007 poate fi pusa pe seama situarii regulatorului roman in “zodia Greenspan” dupa cum sugeram anterior in opinia "Trichet , epigonii si ruperea de realitate ".
 

Perspectiva bancilor asupra creditelor de consum 

Toate lumea stie cum functioneaza un credit de consum cu sau fara ipoteca. In schimb, din discursul autoritatilor este evident ca nu se intelege diferenta de abordare a bancilor in cazul creditelor de consum fata de expunerile mari.

Spre deosebire de creditele mari (e.g. corporate), bancile nu au o abordare "individuala" pentru creditele de consum cu sau fara ipoteca. Motivul este legat de utilizarea asa numitei Teorema Limita Centrala in constructia portofoliului.

Potrivit acesteia, distributia de probabilitate a portofoliului rezultat dintr-un numar mare de facilitati mici sub anumite conditii contructive tinde spre asa numita distributie normala. Distributia normala este una dintre mai utilizate in modelare datorita proprietatilor cunoscute. Din aceste considerente interesul bancilor este de a da cat mai multe credite mici de consum, la cat mai multi clienti diversi sub anumite conditii pentru a ajunge la un portofoliu care sa se comporte la nivel de distributie cat mai aproape de una cunoscuta. Prin urmare, unitatile din banci care se ocupa de acest gen de facilitati functioneaza asemenea liniilor de asamblare din fabrici. Se decide la nivel central caracteristicile constructive ale produselor, iar forta de vanzari este motivata sa realizeze distributia rapid si conform cu parametrii agreati.

In momentul dimensionarii pretului facilitatilor se pleaca de la estimarea parametrilor distributiei finale a portofoliului si la agrearea unei pierderi estimate, asumate de catre banca. Altfel spus, bancile de la bun inceput au o estimare privind pierderea estimata si alti parametrii ai portofoliului final bazat pe conditiile constructive impuse si pe estimarile privind evolutia economiei in general. Sa presupunem ca o banca isi asuma pe portofoliul de credite de consum o pierdere de 10%.  Banca respectiva face profit daca pierderile sunt maxim egale cu estimarea, iar pretul mediu al facilitatilor este egal cu 10% plus costul de finantare si operare. Prin urmare, in acest cadru conceptual nu este foarte relevant cum se comporta un credit individual, ci ansamblul portofoliului.
  • Cauzele principale pentru pierderile semnificative ale portofoliilor de credite de consum

Pierderea portofoliilor creditelor de consum pe ansamblul sistemului bancar romanesc a fost estimata cu acuratete de mai multe surse inca din prima parte a anului 2008.

Driftul portofoliului este semnificativ influentat de evolutia de ansamblu a economiei. Portofoliile bancilor au fost de la bun inceput dimensionate pentru a putea absorbi pierderi semnificative. In plus, anumite banci au luat in calcul scenarii recesionare inca din 2008, in ciuda parerilor exprimate de autoritati.
  • Ceea ce nu a fost estimat corect a fost reactia autoritatilor in fata crizei
In mod normal cand iei in calcul o situatie recesionara estimezi ca reactia autoritatilor este in sensul micsorarii efectelor crizei asupra populatiei. Aceste masuri actioneaza cu intrziere, dar sunt prezente. Presupunerea de baza este ca, cu cat este mai acuta problema, cu atat autoritatile se preocupa mai mult prentru micsorarea efectelor la nivelul economiei si populatiei. De exemplu, dupa un an cu o pierdere de -8% mai toti bancherii estimau modificarea politicilor economice, cel putin in urmatoarele sensuri: reducerea dobanzilor, reducerea rezervelor minime, introducerea de noi norme pro-piata de restructurare care sa faciliteze aceste operatiuni, trecerea de la standardele de provizionare abrazive locale la cele ce opereaza la nivel international. Aceste masuri introduse la timp ar fi injumatatit pierderea economica din 2009 si ar fi trecut economia Romaniei pe plus inca din 2010. Practic, masurile economice luate si cele de credit (norme de provizionare, restructurare etc.) au accentuat si prelungit criza mult peste nivelele luate in calcul in constructia portofoliilor.

  • Romania este o tara bogata, iar economia (fiscalizata si gri) are potential

Efectul asupra calitatii portofoliilor peste pierderea constructiva asumata se datoreaza, in cea mai mare masura, normelor avizate la momente inoportune de BNR si incapacitatii politicilor economice de a reactiona la situatia de criza. Alte state, inclusiv cele cu potential economic inferior, au procedat diferit, iar rezultatele se vad in calitatea portofoliilor.
  • Rolul societal al creditelor de consum 
Creditele de consum, pe langa faptul ca au completat panoplia de produse a bancilor permitand romanilor accesul la produse similare cu cele din alte tari europene, au cateva roluri societale clare.

Intregul sistem financiar (in unele tari e gandit mai bine, in altele mai prost, dupa posibilitati) este rezultatul unui contract cu societatea. Acest sistem este menit sa analizeze, sa diversifice si sa gestioneze riscurile generate de incertitudinea legata de relatiile economice interumane si de incapacitatea de intermediere temporala la nivel individual.

Indivizii trec prin etape ale vietii, fiecare cu diferite nevoi si resurse specifice perioadei. Creditele de consum rezolva parte din aceste discrepante prin intermedierea temporala si gestiunea riscurilor de neplata. Aceste credite permit acoperirea unor nevoi inclusiv in perioadele in care avutia nu acopera nevoile. Aceste credite au contribuit, printre altele, la sporirea capitalului uman si la emanciparea membrilor societatii permitandu-le acces la educatie, calatorii, bunuri care sa le faciliteze existenta si care sa le genereze timp pentru alte preocupari.

Rationamentul este similar cu cel care considera aparitia masinii de spalat ca un element ce a contribuit la emanciparea femeii.

Suplimentar, creditarea de consum a scos la suprafata parte din banii din economia gri si din sistemele "paralele" de creditare.

Este de inteles existenta nostalgiilor anumitor corifei ai economiei romanesti cu privire la copilaria cu lingura de lemn. Generatiile mai tinere au profitat de pe urma facilitatilor de credit pentru a dimensiona un univers mental care sa ii tina departe de frustari si meschinarii la batranete si cu ancorari ale nostalgiilor in elemente diferite de simbolistica lingurei de lemn. Suplimentar, intr-o economie pauperizata in mod artificial, aceste credite au permis extinderea partii de "equity" necesara achizitionarii de active care a permis imbunatatirea standardelor de viata, civilizarea si imersiunea intr-un comportament investitional.

La nivelul ecologiei produselor financiare aceste facilitati au completat un anumit segment al cererii si au echilibrat expunerea anumitor jucatori.
  • Impactul noilor norme de creditare
Cu noua norma de limitare a creditarii, BNR incearca sa acopere deformarile generate de liberalizarea simultana a pietelor si manipularea perceptiei populatiei. Liberalizarea din momentul efluviului de capital a anului 2007, incercarea pentru trei luni de limitare a creditarii de la inceputul anului 2009 (simultan cu stoparea fluxurilor de capital) si actuala limitare a creditarii (in conditiile stresului de pietele internationale) sugereaza ruperea de realitatile pietei a reglemetatorului roman si exacerbarea prociclica a miscarilor pietei. Mai exact, in momentul abundentei de lichiditate (2007) a deschis zagazurile, iar in momentele de reducere a lichiditatii si apetitului de risc (2009/2012) a limitat suplimentar accesul la creditare. Aceste miscari prociclice au exacerbat dezechilibrele macroeconomice ale Romaniei. In mod evident modificarea conditiilor din 2007 si marirea plafonului de credite a modificat comportamentul normal al institutiilor de credit, care au trebuit sa se alinieze concurentei. In pasi, datorita concurentei punctul de echilibru pentru majoritatea bancilor a devenit maximum permis de reglementari.
  • Imprumuturile statului - credite de consum
Caracteristicile imprumuturilor pentru consum pe care le experimenteaza populatia pot fi regasite cu usurinta intr-o mare parte a imprumuturilor statului. Statul, in lipsa unei viziuni constructive, se imprumuta doar pentru consum. Acesta este unul din motivele pentru care pretul platit este mult superior finantarilor pentru investitii. Din aceasta perspectiva este greu de inteles de ce reprezentantii statului infiereaza creditul de consum, cand ei apeleaza din lipsa de idei la acelasi tip de finantari.
  • Concluzie 
Creditele de consum cu si fara ipoteca au un rol pozitiv in societate si trebuie sa existe in continuare. Caracteristicile acestui produs ar trebui gestionat de catre actorii economici, banci si clienti conform ritmului si regulilor economiei de piata fara imixtiuni deformatoare din partea reglementatorului. Promovarea concurentei si protectia reala a drepturilor si libertatilor nu se realizeaza prin supra-reglementare si propaganda.

Sectorul privat reuseste in majoritatea cazurilor sa treaca de supra-reglemetare deoarece reuseste sa atraga si sa mentina oamenii pregatiti si motivati si sa primeneasca capitalul uman la un nivel superior reglementatorilor. Problema este ca manierele de aclimatizare dezvoltate deformeaza abordarile naturale si pot agrava dezechilibrele macroeconomice.

Motivele pentru pierderile extinse din portofoliile bancilor nu se datoreaza doar clientilor manipulati la diferitele momente istorice, nici bancilor care au operat intr-un cadru reglementat specific, ci mai mult reglementatorului care a tot deformat regulile jocului pietei si unor politici economice care extind dincolo de cele mai pesimiste previziuni pierderea de avutie a natiunii si reducerea bunastarii populatiei.

N. Red. Lucian Isar are o bogata experienta in banci, ocupand pozitiile de Senior Executive Director, Corporate Bank Head Bancpost, Executive Vice President , Wholesale Bank Head Bancpost, Executive Vice President Global Markets Bancpost, Executive Director, Global Markets and Debt Capital Markets Head Bancpost, VP, Head of Trading Unit Citibank Romania S.A. A absolvit ASE, apoi The University of Chicago - Booth School of Business, University of Oxford, Harvard Business School.


Citeste mai multe despre   




















Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

3113 vizualizari

  • 0 (4 voturi)    
    Ne dati sau nu ne dati ? Ne datii, ne datiiiiiii (Luni, 19 decembrie 2011, 13:17)

    Lefter Popescu [anonim]

    Creditul de consum trebuie sa existe deoarece fara el nu imi pot cumpara o plasma mai mare ca a vecinului.

    Si fara el nu pot sa imi schimb plasma cu LCD, LCD-ul cu LED si apoi sa le arunc la gunoi ca nu sunt 3D. Ce m-as face fara televizor 3D daca nu ar exista creditul de consum ?

    Asa ca subscriu concluziilor autorului : "Creditele de consum cu si fara ipoteca au un rol pozitiv in societate si trebuie sa existe in continuare"
  • +4 (6 voturi)    
    plictisitor (Luni, 19 decembrie 2011, 13:45)

    Humbert [anonim]

    daca autorul ar incerca sa fie mai putin pretios in exprimare, mai putin inversunat impotriva BNR si mai structurat in prezentarea ideilor, poate ca nu o sa ma mai plictisesc pe la jumatate citindu-i viitorul articol.

    deocamdata nu am inteles decat ca creditele de consum sunt bune, desi nu-mi este clar cine zice ca sunt rele. a, ca s-au dat cu toptanul in trecut, asta asa e. si?
  • +1 (1 vot)    
    mugurel (Luni, 19 decembrie 2011, 14:34)

    mugurel [anonim]

    este evident ca mugurel si directorasii lui (cintezel...) trebuie sa ne cam lase; doar ei si cu Nasu Sandu si Mitica Corleone sunt in aceasi pozitie de 20 ani...cu aceleasi rezultate "f. bune" - vezi Bancorex, Banca Agricola, Banca Religiilor , Banca de Scont etc
  • +1 (3 voturi)    
    Creditul de consum. Si da-i si lupta.. (Luni, 19 decembrie 2011, 14:48)

    Ion fara tara [anonim]

    Domnul Isar este specialist bancar caruia nu-i lipsesc pretiozitatile si incoerenta in exprimare deoarece ii lipseste ...logica. Astfel dumnealui spune ca populatia (si chiar BNR_UL!) a mizat pe creditul de consum in valuta mizand pe faptul ca leul este o moneda tare si beneficiind de dobanzi mai mici. Pai chiar asa s-a intamplat, leul a scazut cel mai putin fata de euro comparativ cu monedele tarilor vecine.Deci aceasta optiune n-a dus la insolventa, cu exceptia imrumuturilor in franci. Mai zice ca aceste credite de consum nu sunt individualizate si ca incuurajarea BNR-ului ar fi dus la aceasta situatie. Complet gresit- neindividualizarea creditelor de catre banci, slaba pregatire a operatorilor bancilor, in ciuda alegerii corecte(deocamdata) a valutei creditului, a determinat ca, datorita crizei, clientii sa intre in insolventa. Bancile au admis la creditare clientii de-a valma si, in momentul acutizarii crizei,, multi clienti au clacat. Nu este de vina BNR_UL ca bancile vor sa vanda un produs ca pe banda rulanta.As putea intreba, in aceasta situatie, in ce consta competenta bancherilor? Intr-adevar, bancile au evaluat pierderile posibile, luind in calcul factorii de risc din momentul acordarii creditelor, au comparat costurille si au fixat dobanda corespunzatoare care sa acopere pagubele( cifre pe care le puteam obtine si eu, fara calcul, din experinta creditelor acordate anterior). Dar acest lucru este insuficient, neintervenind principile prudentei bancare, valabile pentru orice fel de credit.
  • +2 (2 voturi)    
    aoleu (Luni, 19 decembrie 2011, 14:51)

    consumescu [anonim]

    "Generatiile mai tinere au profitat de pe urma facilitatilor de credit pentru a dimensiona un univers mental care sa ii tina departe de frustari si meschinarii la batranete si cu ancorari ale nostalgiilor in elemente diferite de simbolistica lingurei de lemn".

    Cum vine asta dom' derector, ca nam intelesui nimica?
  • 0 (2 voturi)    
    vorbe (Luni, 19 decembrie 2011, 15:34)

    dan [anonim]

    Nenea acesta este unul dintre cei care apar la TV crezand ca le stiu pe toate si avand convingeri de nezdruncinat. Dupa cum putem vedea de la o posta, este tipul semidoctului. Scrie un articol lung, dupa cata eruditie creda si domnu' ca poseda....
    Daca l-ai pune sa ia decizii ar da chix in prima luna, asta se vede clar.
    • 0 (0 voturi)    
      a dat chix deja (Luni, 19 decembrie 2011, 16:38)

      nea caisa [anonim] i-a raspuns lui dan

      A fost dat afara de la Bancpost dupa ce a incercat sa speculeze pe deprecierea leului si au pierdut. Isarescu stie :-)
    • 0 (0 voturi)    
      Bun articol (Luni, 19 decembrie 2011, 22:44)

      Marius [anonim] i-a raspuns lui dan

      Tipul acesta de raspuns s-ar putea preta a fi dat unui academician. Daca citeai cv-ul autorului ai fi vazut ca a avut multiple pozitii care necesitau foarte multe decizii (un sef de trezorerie din Romania ia decizii care pot aduce pierderi zilnice unei banci de zeci de mii de euro). Il felicit pe domnul Isar pentru articolul foarte bine scris intrucat pentru progres avem nevoie de cat mai multi critici profesionisti ai Bancii Centrale. Si eu sunt de parere ca BNR-ul nu a reusit sa actioneze anticiclic: era singura institutie care avea puterea reala sa opreasca dezmatul din 2007 cu o simpla reglementare: sa nu avizeze normele bancilor care prevedeau un grad de indatorare de 70% si acela calculabil pe dobanzile promotionale. Pana la urma nu este singura banca centrala din lume care nu a reusit sa fie anticiclica, insa prin alte parti esecurile mai sunt si penalizate. Cu toate acestea criticile catre Banca Nationala trebuie sa contina referiri la trilemma iar aici discutia va fi lunga si probabil fara rezultate clare.
  • 0 (0 voturi)    
    excelent articol (Luni, 19 decembrie 2011, 17:05)

    bozo [anonim]

    foarte bun articol, profesionist si obiectiv. E vremea sa ridicam un pic nivelul discutiei si sa renuntam sa mai dam crezare palavrelor de berarie ce se vehiculeaza prea mult la nivelul administratiei.
  • 0 (0 voturi)    
    Creditul pentru consum (Luni, 19 decembrie 2011, 17:52)

    costel [anonim]

    De filozofi ne-am cam saturat.Poate mai si muncim.
  • 0 (0 voturi)    
    Doar BNR sa fie de vina?! (Luni, 19 decembrie 2011, 21:19)

    Popa [anonim]

    Interesant articolul, mai ales stiind ca autorul este bancher. Vazut din partea cealalta: in EU bancile cereau o dobanda (DAE) de max. 7% (excludem Cetelem si altii din aceasta teapa, care se adreseaza peste tot doar celor fara studii si celor mai nenorociti, foarte usor de scalpat din vorbe), iar in RO dobanzile erau de peste 15%. Nu ar fi mai cinstit sa spunem ca jumatate din pocinog este partea exclusiva a bancilor (camatari institutionali ar fi mai potrivit), care au venit cu o foame de profit imens sa se adreseze unor alti flamanzi de plasme si termopane-peste-tot ?
  • 0 (0 voturi)    
    comentariu (Luni, 19 decembrie 2011, 22:21)

    xxxx yyyyy [anonim]

    baiat ista scolit asa de bine si experimentat, a facut parte din categoria bancheri "iresponsabili" ???


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri