Parcă am luat-o razna. În timp de criza mondială ameninţă să distrugă bunăstarea a zeci de naţiuni, România se dă în stambă de parcă ar trăi pe altă planetă.

Stefan VlastonFoto: Hotnews

Preşedintele Băsescu nu are altceva mai bun de făcut şi înalţă în Grad de Cavaler şi de Ofiţer primari certati cu legea, turnatori ai fostei securitaţi, condamnaţi de justiţie sau care, pur şi simplu, nu pot lega fluent două propoziţii. Iată-i, preluaţi dupa România Curată:

  • Cornel Răsmeriţă (Lupeni)-colaborator al Securităţii
  • Ioan Dorin Danesan (Sighisoara)-condamnat in noiembrie 2011 la un an si sase luni de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu, fals si uz de fals, savarsite in scopul de a ascunde comiterea unei infractiuni.
  • Mircia Muntean (Deva). In 2005, a fost trimis in judecata, fiind invinuit ca a facut parte dintr-o retea de trafic cu masini de lux. De sase ani, dosarul se amana la Judecatoria sectorului 2.
  • Tudor Pendiuc (Pitesti). In anul 2009, a accidentat o femeie ce traversa parcarea primariei si i s-a deschis un dosar penal pentru vatamare corporala din culpa
  • Constantin Boşcodeală (Buzau). In 2011, politistii si procurorii DNA au deschis un dosar penal pe numele lui si al viceprimarului, in legatura cu derularea unor contracte de achizitie publica, in urma unui control al Curtii de Conturi.
  • Florin Cârciumaru (Targu-Jiu). Este verificat in cadrul unei anchete penale, demarata in anul 2010, alaturi de alti cinci angajati din primarie, in legatura cu modul de atribuire a unui contract privind amenajarea centrului orasului Targu-Jiu.
  • Nicolae Mohanu (Turnu Măgurele). Are un dosar penal pentru deturnare de fonduri, in urma unei reclamatii facute de Prefectura Teleorman cu privire la modul in care au fost incasate impozitele de la compania Koyo.
  • Dumitru Nicolae (Galati). In anul 2007, a fost cercetat de procurori pentru abuz in serviciu deoarece nu a asigurat masuri de protectie pentru persoanele care au participat la un concurs de motociclism, soldat cu moartea unei fetite de 13 ani.

Să nu fi existat în ţara asta alţi 10 primari merituoşi, fără bube penale, fără legătura cu fosta securitate, care să merite să fie premiaţi de preşedintele ţării, cu înalte distincţii ale României? A fost preşedintele indus în eroare de colaboratori, manevraţi şi ei de PDL, în căutare de trădători ai taberei opoziţiei? Poate fi preşedintele României manipulat într-un asemenea hal, şi nu este pentru prima dată? Întrebări pe care şi le pune multă lume şi care ar merita un răspuns din parte preşedinţiei.

Coaliţia de la guvernare se arată chitită doar pe câştigarea alegerilor, sacrificând cu bună ştiinţă interesele României şi ale românilor, pe altarul trocurilor cu UDMR şi partenerii de coaliţie.

  • Comasarea alegerilor fără regionalizare şi micşorarea numărului unităţilor administrative face sens doar în măsura în care Coaliţia vrea să mituiască alegătorii o singură dată, nu de două ori, că e criză.
  • Rezultatul referendumului nu se aplică nici măcar prin reducerea la 300  a numărului parlamentarilor, pe propunerea legislativă avansată de PSD, pentru că nu vrea UDMR dar nici PDL, se pierd posturi parlamentare pentru răsplata clientelei credincioase. Cine plăteşte factura? Noi toţi.
  • La Cluj, arestaţi celebri iau ceaiul cu şeful poliţiei sau merg zilnic la SPA. Ministrul Igaş se face că plouă.
  • Elena Udrea îl recuperează din centura politicii pe Piedone, cel cu permisul obţinut la Argeş, iar Gabriel Oprea pe Lavinia Şandru. De, ce nu face politicianu pentru câştigarea alegerilor!
  • Radu Bica şi Ionel Spătaru declară  procurorilor, conform unor surse, că banii luaţi mită erau destinaţi campaniilor electorale ale PDL. Nu că asta le scade din păcate, şi nici nu e vreo noutate.
  • Ministrul Funeriu amână sine die schimbarea directorilor din unităţile şcolare pe baza noii Legi a Educaţiei Naţionale, prin nepublicarea legislaţiei secundare, care avea termen opt octombrie 2011. Probabil partidul nu se poate dispensa, în an electoral, de clientela plasată în posturi sensibile pentru câştigarea alegerilor.
  • Deciziile cerute şi de preşedinte referitoare la Roşia Montană şi alte exploatări miniere sunt în continuare amânate. De ce, nu se ştie. Poate doar pentru menajarea unor sensibilităţi ale votanţilor.
  • Unităţile economice încă de stat, reprezintă, în mare măsura, găuri negre ale bugetului şi aşa neîndestulător, bazin de funcţii publice date clientelei şi surse de venituri pentru partidele aflate la putere.
  • Gradul ruşinos de absorbţie a fondurilor europene privează economia şi populaţia de importante resurse financiare nerambursabile.
  • Risipa enormă din sănătate, din licitaţiile cu dedicaţie, având drept obiect lucrări şi servicii pe bani publici pare să nu aibă sfârşit.

Preşedintele Băsescu e la cuţite cu toată clasa politică. Cu opoziţia nici nu mai dă mâna, Antonescu se teme că e luat la bătaie de preşedinte şi angajaţii acestuia, PDL îl acuză pe la colţuri că ştia de ancheta din cazul Apostu şi nu i-a avertizat. În ciuda faptului că în Grecia, Italia, politicienii au lăsat la guvernare tehnocraţi, să repare ce-au stricat ei, Emil Boc nu se lasă dus din fruntea guvernului. Are şi motive. Fără butoanele guvernării, fără banii şi funcţiile bugetare, PDL s-ar desumfla ca o gogoaşă, după exemplul binecunoscut al PNTCD.

Bun, cu toate aceste obiceiuri ale politicii româneşti ne-am obişnuit, de 20 de ani. Problema gravă e alta. Specialişti din toate zările ne avertizează asupra riscurilor enorme la care este expusă România, dacă fluxurile financiare dinspre bancile mamă către filialele din România se vor micşora sau opri. Criza datoriilor suverane n-a fost nici pe departe rezolvată, volumul derivativelor financiare se ridică la de 11 ori PIB-ul mondial. Un crah generalizat este oricând posibil, cu consecinţe incalculabile asupra ţărilor neajutorate, care nu au o producţie de mărfuri şi servicii vandabile şi cu valoare adăugată mare. Ca România.

Dacă nici în faţa acestei ameninţări directe şi evidente, clasa politică nu găseşte resurse pentru îngroparea securei luptei electorale, pentru aflarea unor soluţii de diminuare a consecinţelor prăpădului care se apropie, atunci merită doar dispreţ şi ignorare din partea alegătorilor.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro