Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Maratonul european continuă…

de Radu Oniga     Contributors.ro
Luni, 12 decembrie 2011, 11:22 Actualitate | Opinii

Radu Oniga
Foto: Arhiva personala

Deciziile Consiliului European din 8-9 decembrie reprezintă un pas hotărât în demersurile de stabilizare, dar nu sunt (şi nici nu au cum să fie) o “soluţie completă” de rezolvare a crizei. Procesul de recâştigare a încrederii va fi unul de durată şi anduranţă, similar unei curse de maraton (desigur, nu cu finalul din anul 490 î.Hr).

În esenţă, liderii zonei euro, la care s-au adăugat cei din nouă state non-euro (cu excepţia notabilă a Marii Britanii) au întocmit un inventar de măsuri – în direcţia întăririi guvernanţei economice şi eficientizării instrumentelor de stabilizare financiară pe termen scurt – ce au nevoie de aplicare cât mai rapidă, prin norme legislative de nivel primar şi secundar. Rezultatul, cu un prim termen stabilit pentru martie 2012, este un compromis pragmatic între urgenţă, nevoia de a merge suficient de departe în asumarea obligaţiilor şi minimizarea riscurilor de implementare.

Din punct de vedere al conţinutului, reuniunea a adus un acord pe componenta de întărire a disciplinei fiscale („pact fiscal”). „Meniul” agreat aici cuprinde practic măsurile esenţiale vehiculate pe în ultimul an pe tema reformării Pactului de Stabilitate şi Creştere – prevederi constituţionale de limitare a deficitelor, sancţiuni automate în cazul deficitelor excesive, rol crescut al Comisiei Europene (COM) în procesul de întocmire a bugetelor naţionale, implicarea Curţii Europene de Justiţie etc.

Desigur, noul instrument reprezintă, în primul rînd, o componentă esenţială a eforturilor germane de stabilizare financiară a zonei euro, dar, poate chiar mai important, satisface solicitarea esenţială a Băncii Centrale Europene (BCE) în schimbul căreia aceasta şi-a declarat disponibilitatea de a interveni mai accentuat în sprijinul statelor membre cu dificultăţi, prin controversatele achiziţii de obligaţiuni guvernamentale (vizate, în primul rând, sunt Italia şi Spania).

Nu trebuie uitat că, în ultima vreme, Banca Centrală Europeană a fost o instituţie cheie în demersurile de stabilizare financiară – acumulând în acest timp un rol „politic” tot mai important, dincolo de conducerea politicii monetare.

Reuniunea a prilejuit şi o serie de decizii cu privire la eficientizarea mecanismelor financiare de stabilizare (devansarea, pentru vara anului 2012, a intrării în vigoare a mecanismului financiar ESM, în valoare de 500 mld. euro, canalizarea de resurse prin intermediul FMI etc.). Deşi importante, acestea au mai degrabă un rol complementar politicii BCE, a cărei conduită este este esenţială în următoarea perioadă.

Se putea şi fără un alt tratat?

Din punct de juridic, „pactul fiscal” convenit poate fi implementat în parte prin legislaţie comunitară de nivel secundar (regulamente, directive), dar pentru restul (ex. cele privind sancţiunile) este necesară o modificare la nivelul legislativ primar (tratat), datorită implicaţiilor la nivelul suveranităţii statelor membre.

O implementare doar la nivelul legislaţiei secundare sau adoptarea soluţiei propuse anterior de preşedintele Consiliului European, H. van Rompuy (de modificare a unui protocol anexat Tratatului TFUE), deşi cu avantajul unei implementări mai rapide şi mai puţin „riscante”, nu puteau merge suficient de departe în direcţia întăririi disciplinei fiscale (cel puţin în accepţiunea Germaniei şi a BCE). De aici nevoia de legislaţie nouă la nivel de tratat.

Desigur, varianta ideală ar fi fost cea în care se modifica chiar TFUE (Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, la art. 126 şi/sau art. 136), dar, în contextul refuzului britanic, soluţia a fost cea în care ceilalţi 26 de membri UE (cei 17 din zona euro, alături de 9 state non-euro, sub rezerva consultării legislativelor naţionale) au agreat semnarea acestui nou tratat interguvernamental, în afara cadrului comunitar.

În principiu, un asemenea instrument juridic va putea fi ratificat în legislativele naţionale, cu evitarea nevoii de organizare a unor referendumuri. Deşi un oficial irlandez a vehiculat imediat posibilitatea unui referendum, poziţia ar trebui pusă mai degrabă în contextul eforturilor mai vechi ale Dublin-ului de a evita modificări substanţiale în sistemul său fiscal.

Revenind, soluţia aleasă are dezavantajul de a nu beneficia de cadrul instituţional aferent UE, deşi foarte probabil se vor găsi soluţii pragmatice în acest sens. De altfel, J. Barroso a anunţat că serviciile Comisiei vor „sta la dispoziţia” statelor membre în acest sens, deşi teoretic Marea Britanie ar putea ridica obiecţii în privinţa utilizării instituţiilor comunitare.

Nu trebuie să pierdem din vedere că noul tratat, care ar putea intra în vigoare în urma ratificării parlamentare, va putea fi inclus în tratatul TFUE la o dată ulterioară, când va putea fi obţinut acordul tuturor membrilor UE.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro


























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

432 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă