Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Economie, criza, economisti: Suntem pe maini bune

de Dragos Paul Aligica     Contributors.ro
Luni, 12 decembrie 2011, 10:06 Actualitate | Opinii

Suntem pe maini bune. Combinatia de economisti priceputi in managementul unor economii nationale, continentale, globale si cosmice si politiceni dedicati salvarii noastre individuale si colective, ne face sa fim linistiti. Gestionarea profesionista a “echilibrelor financiare si macroeconomice” este asigurata cu rigoare, pe baze strict cantitative si precis modelate.

Urmarim cu mare atentie discutiile curente legate de Summitul UE, Uniunea Europeana, viitorul euro, solutiile economice si politice la problemele ridicate de criza samd. Si bine facem. E un spectacol in sine. Cata stiinta! Cata precizie! Ce limbaj si ce vocabular, ce maiestrie in vehicularea termenilor tehnici, ce analogii si ce metafore! Si ce bine le calculeaza ei! Le da si cu virgula. Ei, asa da precizie! Stiinta si precizie. Previziune si arta. Cunoastere si dexteritate.

Cand ajungem la estimari in care conteaza masiv diferente de 0,5% dintr-un agregat statistic ce vrea sa reflecte dinamica unei economii cu milioane de decidenti, decizii si tranzactii, ajungi sa zici: jos palaria! Cum sa nu fie economiile nationale (si Europa insasi!) bine guvernate cand guvernarea se bazeaza pe sfatul expert al unor asemenea tehnicieni ai actului economic, chirurgi ai detaliului statistic, farmacisti ai combinatiilor infinitezimale fiscal-monetare?! Si ce bine proiecteaza dinamicile viitoare! Cum stiu cu exactitate nu numai cum vine treaba cu deficitele si cu balantele dar stiu cu precizie si cum pot fi (si vor fi) acestea calibrate la mustata!

Da, eu si dumneata ezitam o secunda, ne punem intrebari. Nu ei. Ei stiu cum vor fi toate manipulate cu rigoare astfel incat un 3,5% nu va ajunge niciodata, dar niciodata sa fie un 3,75%, sub privirea lor experta. Deci vorbim aici de 0,25%, da, 0,25… Cum sa nu fii impresionat de acesti oameni?! Noi habar nu avem daca ne mai luam salariul la sfarsitul lunii. Ei stiu cu precizie de doua zecimale inclinatia spre consum si multiplicatorul investitional de peste 6 luni. Pune-i la pupitrul de control al economiei si astia iti vor aduce stabilitate si prosperitate cat ai zice “deficit”.

Pe scurt, urmarim discutiile si suntem impresionati pana la bulversare: Sa fii posesorul unei asemenea stiinte macroeconomice, sa inchizi ochii, sa imaginezi ca stai la pupitrul de control al economiei, la manete, sa dirijezi fluxurile economice intr-o tara, intr-o Europa, intr-un mapamond, si din transa-ti epistemica sa casti gura si sa incepi sa pontifici. Iata maretia controlului social adus de revolutia stiintifica. Niciodata cele trei ramuri ale metafizicii cantitative (teodiceea, soteriologia si macroeconomia) nu si-au dat mana mai armonios si mai influent in istoria umanitatii.

Sigur, cate un articol scapat ici si colo ne da un frison, aducand o umbra de indoiala asupra mirificei imagini de mai sus. Dar uitam repede umbrele ridicate de el, ingropati fiind in avalansa de sute, mii, zeci de mii de articole ce implica, explica si pledeaza cauza stiintei si preciziei.

De pilda nu mai tarziu de saptamana trecuta in The Economist (da, The Economist, vezi aici) a aparut un articol foarte interesant. Atat de interesant ca a trecut aproape neobservat. Ma rog, avem alte prioritati zilele astea, prioritati nu straine de tema articolului. Dar asta e alta discutie. In mare, ideea articolului e asta:

Economistii ii tot dau zor cu dezechilibre in sus, dezechilibre in jos, zice The Economist. Cu toate acestea, „ei ignoră cel mai mare dezechilibru dintre toate: cel de cont curent planetar, surplusul pe care planeta pare să-l ruleze cu extraterestrii. În teorie, soldurile de cont curent ale statelor lumii ar trebui ca insumate sa dea zero, deoarece exportul unei ţări este importul alteia. Cu toate acestea, dacă aduni (exporturile minus importurile de bunuri şi servicii, veniturile din investiţii nete, remiteri ale emigranţilor şi alte transferuri), lumea a exportat 331 miliarde dolari mai mult decât a importat în 2010, potrivit datelor FMI World Economic Outlook.”

Si mai tare (ca ce ar fi stiinta fara predictie!): „FMI prezice ca surplusul se va ridica la aproape 700 miliarde dolari, până în 2014.”

Articolul discuta pe larg problema, ca de unde se trage, c-o fi una, c-o fi alta. Si conchide ca de-o fi una, de-o fi alta, toata chestia e totusi o veste proasta pentru ca „datele statistice aiurea duc la greşeli de politică. Guvernele ar trebui să faca ceva ca sa recitifice cifrele în cauza.” Ca sa vezi! Veste proasta, date aiurea, greseli politice, guverne…

Citesti si te freci la ochi. Pare incredibil dar … iata, e scris negu pe alb in The Economist: Terra a exportat 331 miliarde dolari mai mult decât a importat în 2010. (E mult? E putin?) Este ca si cum ai afla ca dupa calcule si masuratori complexe, expertii in balistica intrercontinentala NATO au ajuns la performanta ca pot atinge tinta vizata cu precizie de plus/minus 10-20 de mii de kilometri; adica daca nu nimeresc un continent, nimeresc in mod sigur luna sau vreo planeta. Si ca aceste calcule stau la baza doctrinei militare a NATO.


Citeste tot articolul si comenteaza pe contributors.ro


























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

570 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri