Până la ora asta oricine e cât de cât informat ştie ştirea zilei: 23 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, incluzând toate statele din zona euro (17) şi-au dat acordul, la nivel de şefi de stat, pentru un nou acord de guvernanţă fiscală. Alte două s-ar putea alătura, după consultarea Parlamentelor naţionale. Ungaria se mai gândeşte. Marea Britanie rămâne deoparte. România, prin preşedintele Băsescu, s-a alăturat deja noului acord. Nu a dezbătut cu nimeni chestiunea; dar oare avea cu cine? Opoziţia pare a fi complet depăşită de subiectul discuţiei. Puterea măcar încearcă să priceapă ceva; Opoziţia e fericită în deplina ei ignoranţă. Vai de noi când vor ajunge la putere!
Indiferent unde vor duce deciziile de astăzi, Uniunea Europeană se va schimba profund. UE este de mai bine de un deceniu singura constantă a politicii româneşti: vrem să fim europeni. Mai vrem? În orice condiţii?
Condiţiile noului acord sunt scrise într-un moment în care în aproape toate ţările Uniunii sunt la putere guverne de dreapta. Este un acord despre austeritate, despre disciplină fiscală, despre reguli. Stânga ce zice?
Aştept de azi de dimineaţă, de când s-au anunţat primele rezultate ale summit-ului, reacţii de la partidele din România. Să zică şi Opoziţia ceva: e bine, e rău, să intrăm, să stăm pe margine… orice. Măcar să zică obişnuitul “Băsescu e dictator! Huo! Jos!”.
Dar nimic. Tot Băsescu a ieşit cu o declaraţie la ceas de seară, anunţând că va convoca partidele la Cotroceni, să le informeze. Oricum decizia trebuie ratificată de Parlament. Va merge USL la consultări?
Pentru implementarea acestui acord trebuie modificată Constituţia, ne anunţă preşedintele. Trebuie să trecem în actul fundamental condiţiile privind deficitul maxim admis. Aşa am promis la Bruxelles. Două treimi dintre parlamentari trebuie să se pună de acord. Adică inclusiv Opoziţia.
Apoi trebuie Referendum. Poporul trebuie convins. În fine, poporului i se oferă disciplina germană pe care, declarativ, o visează. Probabil că o va accepta, din orgoliu.
Mi se pare că în România Opoziţia şi-a pierdut uzul raţiunii. Este precum un animal care din instinct reacţionează contra la orice spune Băsescu. Doar că un alt instinct i-a dictat acum că nu e bine să zică nu, pentru că Băsescu doar a repetat de au spus Sarkozy şi Merkel. Cum să spui că e o prostie?
Multe, multe întrebări. Puţine răspunsuri. De bine de rău, mai mult nevoiţi decât din propria dorinţă, Băsescu şi PDL sunt cât de cât conectaţi la urgia ce a dat peste noi. Ascultă ce se vorbeşte. Respectă regulile impuse. Dar Antonescu, Ponta şi USL? Mă gândesc cu groază că vor veni la putere peste un an, când va trebui să implementăm lucrurile astea pe care le semnăm azi, când poate criza va fi mai rea. Deja mi-e teamă că-mi va părea rău după incompetenţa economică a celor de-acum, care măcar încearcă să înţeleagă, comparată cu ignoranţa deplină a celor ce vor veni.
Citeste si comenteaza pe blogul La coltu' strazii.
