Pierderea acestui statut a agravat problema bilanțurilor băncilor, erodând încrederea atât în guverne, cât și în capacitatea sistemului bancar de a se finanța. În lipsa încrederii, investitorii nu mai doresc să împrumute statele cu datorii mari sau băncile expuse față de acestea, deteriorând astfel perspectivele de creștere economică. Dacă nu este întrerupt la timp, acest cerc vicios poate conduce din nou la dispariția pieței interbancare și la o recesiune mai profundă decât cea din care s-a ieșit recent.
Experiența arată că întreruperea acestui cerc vicios necesită măsuri incisive, coordonate și credibile. În cazul crizei financiare declanșate în 2007, într-o primă faza au fost utilizate programe prin care băncile centrale au furnizat lichiditate băncilor. Dar încrederea nu s-a restabilit decât după ce, la cererea piețelor și a reglementatorilor, s-a anunțat programul de creștere a capitalului băncilor și de reparare a bilanțurilor. Nici în cazul datoriilor suverane nu s-a recurs încă la soluția de fond.
Începând din mai 2010, BCE a cumpărat bonduri suverane și, implicit, timp pentru conceperea și adoptarea măsurilor care să readucă încrederea. Acum, pentru a evita contagiunea, este nevoie de măsuri care să restabilească statutul de activ fără risc al obligațiunilor suverane. Încrederea se va restabili doar dacă se vor face corecții în aria fiscală. Evident, restabilirea încrederii este doar cel mai urgent pas, alte măsuri fiind necesare pentru a rezolva problemele structurale de bază în zona euro.
Nu este încă clar ce soluții pentru restabilirea încrederii va conține pachetul de măsuri pe care îl vor discuta liderii UE în acest weekend. Între timp, piețele reacționează cu viteză mare, făcând necesară o soluție rapidă, cel puțin în cazul Greciei, despre care liderii europeni declară că nu o vor lăsa să cadă. Până acum știm doar că s-ar putea cere recapitalizarea în câteva luni a băncilor la 9 la sută în definiția nivelului unu de capital, iar valoarea bondurilor suverane ale Greciei ar putea fi redusă cu 50-60 la sută. La rândul lor, unele guverne au disponibilitatea de a recapitaliza băncile pentru partea neacoperită de capitalurile private. Mai departe, dacă unele guverne nu vor putea să recapitalizeze băncile cu volumul necesar de capital, atunci s-ar putea apela la EFSF.
Pot contribui aceste măsuri la refacerea încrederii și, astfel, la întreruperea cercului vicios? La prima vedere, reducerea datoriilor suverane ar ajuta Grecia, iar devansarea calendarului Basel III de capitalizare a băncilor ar ajuta sistemul bancar. Devansarea calendarului este legitimă în măsura în care o mai bună capitalizare permite extinderea pe termen scurt a creditelor și absorbția mai buna a șocurilor. O capitalizare mai bună ajută băncile să refinanțeze cele aproape 1,7 trilioane euro datorii principale care ajung la scadență până în 2014.
Întreaga schemă are însă câteva riscuri majore care pun sub semnul întrebării capacitatea ei de a restabili încrederea și a sparge cercul vicios în care se află zona euro.
În ceea ce privește recapitalizarea băncilor, un risc vine de la faptul că schema se bazează și pe ipoteza că băncile vor atinge capitalizarea de 9 la sută prin aport de capital privat într-un termen relativ scurt. Acționarii privați ai băncilor expuse pe Grecia s-ar putea însă să nu aibă acești bani. Iar cei care au banii necesari ar putea să nu accepte pierderi de o astfel de mărime. În plus, proprietarii băncilor s-ar putea să nu accepte noi investitori privați, din moment ce aceasta înseamnă diluarea proprietății. Date fiind aceste constrângeri, băncile pot încerca să atingă cerința de capital prin vânzare de active. Vânzarea de active va genera o scădere a creditului și o încetinire a creșterii economice, perpetuînd cercul vicios. Există, totuși o limită la vânzarea de active. Ea poate duce la scăderea prețurilor activelor, care se va reflecta în creșterea raportului datorii/capital pe măsură ce pierderile din astfel de tranzacții se for reflecta în rezultatele financiare.
Și recapitalizarea băncilor din fonduri publice ridică probleme. Utilizarea fondurilor din bugetele naționale ar deschide problema coeziunii zonei euro si ar putea genera reducerea ratingului unor state. Recapitalizarea utilizând bani din EFSF ridică probleme legate de bilanțul acestei instituții (și al succesoarei sale--ESM, începând cu 2013) și de discriminare între bănci. Bilantul va conține pe lângă titlurile de stat și împrumuturile mai riscante acordate unor bănci cu probleme. Finanțarea ieftină de la EFSF va fi asociată cu discriminarea între băncile mari și cele mici având în vedere natura sistemică a primelor. Astfel, multe bănci mici ar putea dispărea sau ar putea fi achiziționate de cele mari, ceea ce ar slăbi concurența în sectorul bancar.
Reducerea valorii obligațiunilor este, de asemenea, foarte riscantă. Ea poate genera hazard moral și nu reprezintă un pas în direcția revenirii bondurilor suverane la statutul de activ fără risc. Dimpotrivă, dacă reducerea datoriilor suverane se produce pentru Grecia, băncile ar putea înțelege că și în cazul altor state s-ar putea decide reducerea datoriilor, ceea ce ar spori neîncrederea.
În sfârșit, o altă problemă vine de la faptul că reducerea valorii bondurilor grecești va crea pentru bănci pe lângă pierderile directe și pierderi indirecte. Reducerea valorii bondurilor ar putea fi văzută ca un eveniment de credit, ceea ce ar activa clauza de plată care este înscrisă în așa numitele credit default swaps (CDS), similare unor polițe de asigurare. Se știe că băncile s-au angajat în astfel de operațiuni pe scară largă. Ceea ce nu se cunoaște este volumul net de CDS vândut pentru a acoperi riscul. Dacă suma netă este mare, atunci vor exista și pierderile indirecte din plata despăgubirilor, iar riscul de contrapartidă pe piețele monetare ar fi accentuat.
La ce ar trebui, deci, să ne așteptăm de la viitoarele măsuri? De dorit ar fi anunțarea unui program de capitalizare a EFSF cu întregul necesar de finanțare al statelor zonei euro pe un număr de ani, așa cum autorul acestui articol a mai sugerat. Acest program ar restabili încrederea. Dar, din păcate, se pare că această soluție nu se află în pachetul care se discută în acest weekend.
Cel mai dăunător ar fi eșecul de a agrea un plan care să pună cap crizei datoriilor suverane. În acest caz nefericit, întregul entuziasm arătat de piețe în ultimile trei săptămâni față de anticiparea unui program s-ar transforma în pesimism. Aproape la fel de rău ar fi ca măsurile anunțate să fie insuficiente pentru a restabili încrederea. În sfârșit, am fi norocoși dacă nici unul dintre riscurile asociate cu creșterea stocurilor de capital ale băncilor și cu reducerea valorii bondurilor grecești nu s-ar materializa. Dar este puțin probabil.
Alegeri SUA
Deci ideea e nu cumva sa iasa in pierdere vreo banca, si cum sa facem sa marim debitul datorat de cetateni pentru a plati greselile bancilor si ale fondurilor de investitii.
Daca da Grecia faliment ce se intampla ? Si daca da si Portugalia si Spania ? O sa ramana niste banci si nistefonduri de investitii cu mai putini bani ... ceea ce NU ESTE O OPTIUNE.
Deci sa cautam solutii la criza, DAR nu cumva sa piarda vreo banca vreun ban.
E bine. Noroc de economistii astia seriosi si ferchesi in costume ca altfel nu stiu ce ne faceam.
Asta inseamna ca in cel mai fericit caz daca furnizorul accepta sa dea marfa gratis si tu va trebui sa faci la fel.
Acu' iti mai arde de faliment?
Oricine poate trai cu asta.
:)))
Asa pierzi un salar in loc de cine stie cat.
Omu gandeste
Acum, ce zici tu e ca de fapt BANII FIRMEI nu mai exista daca o banca a dat faliment? Daca e asa, acei bani pe care orice persoana (fizica/juridica) ii vede zilnic in cont unde sunt ei de fapt? Sunt doar niste cifre? Ce a facut banca "mea" cu banii mei? A jucat la ruleta si a pierdut? Daca da, cine va raspunde de asta, pt ca eu nu am autorizat astfel de jocuri cu BANII MEI?
Hai sa nu mai aruncam fumigene si sa aratam drobul de sare. Bancile sunt si ele institutii private supuse legilor comerciale, ce naiba?
Imagineaza-ti ca toata planeta joaca un joc online, in care fstrangi bani pe ecran daca joci bine, dar ti-i poti transfera si pe un card ca sa cobori sa cumperi cafea si tigari. Vanzatorul accepta, ca si el isi plateste la fel cheltuielile.
La un moment dat, te intrebi de unde ia serverul de joc banii pe care ii distribuie jucatorilor.
Ca tine se mai intreaba inca un miliard de oameni si va hotarati sa faceti o vizita la sediul firmei care administreaza jocul. Nasol, aia se supara si inchid serverul. Nu mai poti cumpara cafea si tigari, ca nu iti mai merge nici cardul.
Independent de asta, las' ca era momentul si pentru o renastere economica, sa se intoarca si omul alb la munca.
sau tu te joci toata ziua si altul sta pe plantatie sa culeaga cafea/tutun? in acest caz singurul care va avea de suferit e cel care nu munceste.
mai trist este daca Alex are economiile intr-un depozit la banca respectiva direct, sau indirect, printr-un fond de pensii.
falimentul Greciei va insemna ca toti cei care au imprumutat guvernul grec cu bani (state europene, banci, fonduri de pensii, investitori privati) nu-si vor mai vedea decat o mica parte din bani inapoi. acei bani au fost 'mancati' de greci in schimbul promisiunii ca ii vor da inapoi in timp (plus dobanda). de aceea statele occidentale fac tot ce pot ca sa evite acest faliment. altfel le va fi greu sa le explice nemtilor sau englezilor de rand ca toate economiile lor au disparut peste noapte (desi ele chiar au disparut, dar unii inca mai spera ca pe viitor debitori ca Grecia si Italia vor pune osul la munca si ii vor returna)
Acolo o sa fie tot timpul iar singurul lucru care se poate intampla este sa se schimbe unii dintre ei.
Asta e modelul de societate. Deocamdata nu a aparut vreunul mai bun.
daca insumam cele 2 activitati rezulta ca e bine si banii se regasesc intr-o miscare inauntrul economiei. Ce se intampla daca banii ies din economie prin importuri din China?Banii respectivi nu mai creaza nici un bine in societate si societatea saraceste si nu se mai pot platii obligatiunile asa zis suverane.E rau.Deci toata criza este bazata pe mana de lucru ieftina din China sau India care existand ca oferta a luat mintile celor care cheltuiesc banii.Ca sa faca profit mai mare.Au cumparat din China si au aruncat tarile lor in criza.Asa este?
Ca toti economistii de la nivel inalt este foarte sensibil si poate sa fuga oricand la vreo banca pentru reconfortare si incurajare.
Serios acum, e un economist bun, bun pentru banci.
In primul rand, o parte din bani nici nu au existat vreodata. Spre exemplu, atunci cand emite obligatiuni, o primarie amaneteaza veniturile sale VIITOARE, pe care spera sa le realizeze din taxe si impozite, iar banca (sau cei care cumpara acele obligatiuni) o cred pe cuvant. Doar ca uneori socoteala de acasa ...
Apoi, o parte din investitiile publice nu sunt aducatoare de venituri viitoare, asa cum ar trebui sa fie. Primaria se imprumuta, pune borduri si cheltuie banii si apoi asteapta ca oamenii sa isi plateasca taxele. Ca bordurile nu pot fi impozitate.
Alta era treaba daca ar fi construit o cladire pe post de incubator de afaceri: cei care inchiriau acolo plateau chirie si apoi taxe.
Si apoi au fost oamenii. Toti am vrut case, masini si concedii (si nu ma refer numai la romani) desi nu toti ne permiteam asta. Multi insa am gandit: lasa ca imi mai creste salariul si o sa fie bine. Dar nu a fost.
Si, in fine, au mai fost bonusurile imense ale celor din banci.
2. Asa cu ai si spus, banii acestia au fost cheltuiti. Pai daca au fost cheltuiti, normal ca nu mai sunt. Deci ce e asa de a mirarii?
Probabil te referi la faptul ca aceste cheltuieli ar fi trebuit sa genereze alti bani, urmare a efectului investitional. NU intotdeauna. Sau mai bine spus, nu toate investitiile aduc si venituri viitoare. De aia unii investesc si au succes, iar altii dau faliment.
Ca sa extind exemplul meu cu bordurile. Primaria ia credit. Cheltuie banii pe borduri. Firma care la monteaza da salarii, iar din profit isi ia patronul un Audi. Firma care le-a fabricat face la fel. Muncitorii de la ambele firme isi iau din salarii plasme. Cei care lucreaza la reprezentantele auto si la magazinele de electrocasnice pleaca in vacante exotice. Atit masinile cat si plasmele sunt fabricate in afara, iar vacantele inseamna tot bani cheltuiti in afara.
Si da, e posibil ca la capatul lantului trofic sa ii gasim pe chinezi.
De ce lacomie.Pentru ca la originea dezvoltarii Chinei stau tot companiile occidentale care incepand cu anii 80 au transferat tehnologie acolo din lacomia de a produce cu mana de lucru ieftina a Chinei.Conducatorii partidului comunist chinez vicleni au acceptat.Si astfel sau creeat conditiile crizei de azi.In goana dupa profit occidentali s-au accidentat singuri si au aruncat in faliment societatea occidentala .Pacat ca nu spune Dl.Croitoru asta .Avea mai multa autoritate
Iar goana dupa profit e a fiecaruia dintre noi. Eu imi depun banii la banca care da dobanda mai mare. Banca trebuie sa investeasca acolo unde profitul e mai mare, spre exemplu un fond de investitii. Fondul de investitii trebuie sa investeasca acolo unde e profitul mai mare, spre exemplu actiuni ale firmelor de constructii. Firmele de constructii trebuie sa construiasca cat mai mult, chiar daca e scump, in mijlocul campului, iar potentialii clienti nu isi permit.
Toti uita sa spuna ca profit mai mare = risc mai mare.
Da' la noi n-o sa fie cu mult mai rau, ca deja e de mult timp mult mai rau decat la ei. Popor ales, ce mai, singurul din Europa care o sa fie neafectat de criza.
Depozitele populatiei si firmelor la aceste banci trebuie insa garantate de catre guvernele europene, prioritate avand banii populatiei.
Daca "marii investitori" doresc investitii financiare fara riscuri sa mearga in varful muntelui sa creasca capre. Asta e o investitie fara riscuri si fara stres. Noi, restul planetei riscam in fiecare zi.
Toata chestia asta cu ajutorarea bancilor mie mi se pare o masura mai degraba populista decat capitalista. Capitalista dupa mine, ar fi insemnat banca sa dea faliment si creditorii (populatie , firme...) sa-si ia tzeapa neincasand banii de la debitori (alta populatie, alte firme...). Banca decat intermediaza fluxurile dintre cei cu bani si cei care au nevoie de bani. Si le-a intermediat prost...Pentru asta sa-si piarda capitalul propriu! (e infim in comparatie cu sumele rulate)
Ptr ca suntem intr-o economie de piata fondurile de garantare investesc si ele la randul lor acesti banii in instrumente cu risc foarte scazut - titluri de stat. Dar surpriza, in ultima vreme, dupa cum vedem cu totii, titlurile de stat nu mai sunt asa de sigure - vezi Grecia, Italia, Portugalia, Irlanda. Si uite asa ne invartim in cerc, exact ca in jocurile din copilarie.
Sa ne imaginam urmatoarea situatie - banca X are expunere pe titluri de stat ale Greciei, care decide sa nu isi mai plateasca datoriile. ca urmare banca X da faliment. Populatia care se stie acoperita se duce frumusel la fonduld e garantare si isi cere banii depusi. Dar surpriza si fondul de garantare din statul respectiv a investit banii tot in titluri de stat ale Greciei. idilic, nu-i asa?
Acuma, doar ce vor baga TVA la 40% si vor mai parasi 2 milioane de doctori, ingineri, asistente si capsunari tara, iar criza va fi ca si depasita in 2015, cand se va inregistra prima crestere de PIB de 0,02%, conform previziunilor FMI si ale Bancii Mondiale.
Deci: Romani, stati linistiti, guvernul lucreaza pentru voi!