Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Razboiul împotriva terorismului – Cimitirul imperiilor

de Theophyle     Contributors.ro
Duminică, 11 septembrie 2011, 21:09 Actualitate | Opinii

Razboi in Afganistan
Foto: Politeia
Teritoriul Afganistanului este de mai mult de 22 de secole teatrul de confruntari intre imperiile lumii.  Intr-un singur secol si jumatate 6 (şase) entitati statale s-au perindat pe acest teritoriu numit istoric si nu pe placul multora “Persia mare”. Intre 1823-1926 teritoriul Afganistanului a fost numit Emiratul Afgan si disputat intre Rusia si Marea Britanie, pustiit de 3 razboaie Anglo-Afgane (1838-1842; 1878-1880 si in 1919)  pe care Marele Imperiu Britanic nu le-a castigat. In 1926 Emiratul Afgan se transforma in Regat, care va fi disputat in continuare intre interesele Marii Britanii, Rusia (din 1920 URSS) si dupa 1939 Germania lui Hitler. Cel de al II-lea razboi mondial atenueaza disensiunile dintre puterile divergente. Dupa inceputul “razboiului rece”, disensiunile continua. In 1973, regatul se transforma intr-o republica cu ambitii democrat-liberale. Guvernul condus de Mohammed Daoud Khan incearca reforme si democratizarea Afganistanului. Dupa numai 5 ani, in 1978, Daoud Khan,  declarat de sovietici ca element pro-occidental, este rasturnat printr-o lovitura de stat de o junta militara condusa de Nur Muhammad Taraki si elemente loiale partidului comunist afgan. Sustinut de sovietici, noul conducator al Afganistanului creaza un partid unic, abolind de fapt partidele politice.

Intre 1978 si 1992, Afganistanul se transforma in Republica Democrata Afganistan. In decembrie 1979, URSS intra in noul stat comunist pentru a sustine prospatul stat comunist si incepe razboiul civil intre comunistii afgani cu sustinerea activa a sovieticilor. In acest razboi au participat toti impotriva tuturor, direct sau prin serviciile secrete (american, pakistanez, indian, iranian, israelian… etc.)  Razboiul va inceta de iure dupa retragerea sovieticilor din 1988 si tratatele de la Geneva (1987–1989). De facto, razboiul civil continua (1989-1992) intre guvernul comunist si elementele islamiste (Talibanii), care au dus razboiul cu sovieticii. Talibanii castiga razboiul si in 1992 Afganistanul este declarat Emirat Islamic, guvernat de talibani. Afganistanul devine vitrina terorismului islamic mondial, sustinand revolutia islamica de pretutindeni, inclusiv in Bosnia, Kosovo, Cecenia si in orice parte a globului unde existau comunitati islamice militante.

Dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, Talibanii sunt infranti si alungati printr-o interventie militara. Afganistanul ramane o Republica Islamica (Jomhurī-ye Eslāmi-ye Afganistan) de asta data condusa de lideri “democratici”, in frunte cu Hamid Karzai. De aici ca ne aflam in al 10-lea an al acestei noi entitati si in al 22-lea de razboi civil de la invazia sovieticilor in Afganistan [2]

Problema afgana

Afganistanul prezintă două probleme majore pentru lumea occidentală. Prima şi cea mai actuală (aproximativ de la începutul anilor 80) este insurgenţa islamistă, reprezentată de alianţa între Talibani Afgani şi Islamişti Suniţi-Wahabiţi, de sorginte a Fraţilor Musulmani, care au generat Al-Qaida. A doua problemă, mult mai veche, este producţia de Opium + derivate (Heroina şi crackul). Pentru a avea o reprezentare grafică a problemei secunde, adică producţia de opium şi derivate vezi harta T-1.

Populaţia Afganistanului este atât de eterogenă, încât nu se poate vorbi cu adevărat despre un popor Afgan în sensul clasic al cuvântului. Nici despre stat naţional nu se poate vorbi, probabil că cel mai nimerit termen ar fi Confederaţie etnică, bazată pe o comuniune tribală (Tribal Commonwealth). Vezi harta T-2.

Actorii Geopolitici

Actorii Principali: Afganistan, SUA, NATO, Coaliţia Talibană,  al-Qaida, Pakistanul, Arabia Saudită.
Actorii Secundari Regionali: India, Rusia, Iran, Irak, Fostele republici Sovietice-Musulmane, China.
Actorii Secundari Medieni: Turcia, Israel, Egipt, Ţările Balcanice, Siria-Libanul.
Patroni: SUA, Pakistanul şi Rusia.

Înainte de intra în explicaţii, de ce enumeraţii de mai sus au rolurile pe care eu le atribuiesc, doresc cu umilinţă să spulber câteva idei, care sunt profund înrădăcinate si complet neadevarate.

(1.) Afganistanul nu este o ameninţare serioasă pentru SUA şi nici al-Qaida. Nici măcar drogurile nu sunt o problemă, pentru că piaţa Americana este, de facto, o piaţă capturată de “băieţii” din Sud-America.
(2.) Dezordinea şi luptele necontenite în Afganistan sunt un interes naţional al Pakistanului, care este pe departe cel mai interesat de perpetuarea acestui conflict.
(3.) Pentru Pakistan, războiul Afgan este o sursă principală de venituri, influenţa politică şi bunăvoinţă “Americană”.
(4.) Acelaşi interes îl au şi Saudiţii, care-şi doresc “băieţii” întorşi acasă ca pe un cui în cap. Mai bine să se lupte în munţii Afganistanului decât pe străzile Riadului.
(5.) Diferit de Orientul Mijlociu (Israel-Palestina) în care eu nu văd o rezolvare rezonabilă şi coerentă în generaţia noastră, conflictul Afgan poate fi rezolvat foarte uşor.

Din punct de vedere American, Afganistanul nu este o provocare tactică, adică nu există o primejdie imediată la adresa Statelor Unite. Episodul 9-11 a fost singular. O altă surpriză de acest fel, din aceeaşi regiune, este foarte puţin probabilă. Terorismul Islamic din această regiune s-a adaptat la situaţia existentă pe plan local şi internaţional. În Afganistanul de astăzi sunt prezente numai bazele la nivelul de indoctrinare, antrenament, într-o parte, şi de hartuire şi paralizare a unor forţe occidentale importante, care au fost dislocate pe teren, în alta. Adică metaforic vorbind, aduceţi voi aici cât mai mulţi soldaţi, cu multe “zorzonele” militare ca să putem noi lucra în linişte la voi acasă.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

























1776 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi