Dosare Juridice

Conventia de nulitate

de Ana Pârvu     Tuca Zbarcea & Asociatii
Luni, 25 august 2014, 13:01 Dosare Juridice - Noul Cod Civil

A.   Clasificarea nulitatii. Consecinte

Nulitatea reprezinta sanctiunea care intervine atunci cand sunt incalcate normele juridice de rangul legii, ce reglementeaza conditiile sale de validitate (de fond sau forma). In principiu, efectul fundamental al acestei sanctiuni consta, printre altele, in lipsirea actului de acele efecte juridice contrare normei incalcate.

Noul Cod civil modifica partial maniera in care intervine nulitatea. Astfel, sub noua reglementare (ca, de altfel, si sub vechea reglementare), sanctiunea opereaza pe cale judiciara (adica prin hotararea unei instante de judecata), atunci cand partea interesata solicita sa se constatate nulitatea actului. Un element de noutate absoluta, specific noii reglementari, consta in instituirea caii amiabile de interventie a nulitatii: partile se pot intelege (in anumite cazuri) cu privire la incheierea unui contract prin care sa constate caracterul nul al unui act juridic preexistent. In fine, in baza Noului Cod civil, in ceea ce priveste nulitatea de drept (adica produsa automat, prin efectul legii, fara a fi necesara o hotarare judecatoreasca/o conventie a partilor care sa stabileasca nulitatea actului) aceasta nu are aplicabilitate, ca regula, functionand prezumtia de valabilitate a actelor juridice. De altfel, admiterea existentei institutiei nulitatii de drept, chiar si in cazuri de exceptie, ramane o problema controversata. Reprezinta un astfel de caz de exceptie (in care, conform unui curent de opinie, s-ar putea sustine incidenta nulitatii de drept) acele clauze calificate de legiuitor ca fiind "nescrise"-adica situatiile in care anumite clauze contractuale produc o incalcare extrem de grava a legii; conform unei posibile interpretari, acestea ar atrage o nulitate de drept, nefiind deci necesara o hotarare judecatoreasca sau o conventie de nulitate care sa anihileze efectele clauzei.

Drept consecinta, ca regula (adica cu exceptia cazurilor in care se poate admite existenta unei nulitati de drept) actiunea in justitie nu va fi una in constatare, ci in realizare, indiferent daca suntem in prezenta unei nulitati absolute ori relative.

B.    Domeniu de aplicare

Recunoasterea conventionala a nulitatii (adica situatia in care partile constata nulitatea unui act preexistent) reprezinta printr-un act juridic distinct fata de cel constatat a fi nul, care trebuie sa indeplineasca toate conditiile legale de valabilitate. Pot fi considerate limite ale nulitatii amiabile: actele juridice unilaterale, acele actele juridice bilaterale care nu pot inceta intr-o maniera simetrica celei prin care au luat fiinta (precum casatoria), situatiile in care legea prevede in mod expres ca nu este permisa nulitatea amiabila.

C.    Interdictia de a suplimenta ori suprima motivele de nulitate

Partile nu pot adauga la lege, in sensul instituirii unui motiv de nulitate. Astfel, daca o conventie de anulare a unui act juridic va contine o clauza de declarare artificiala a incidentei nulitatii (desi actul preexistent era valabil), atunci respectiva conventie este contrara legii (clauza esentiala fiind considerata "nescrisa", adica atragand sanctiunea nulitatii). Intr-un posibil scenariu, partile ar urmari sa fraudeze legea, creand in mod artificial premisele pentru a se produce efectele nulitatii: retroactivitatea, repunerea in situatia anterioara si anularea actului juridic subsecvent. Uzand in mod fraudulos de mecanismul nulitatii amiabile, partile ar putea sa afecteze drepturile unor terti de buna-credinta. Tocmai pentru a preveni astfel de situatii, legiuitorul a intervenit, "incriminand" clauzele prin care se convine asupra unor motive de nulitate (motive suplimentare fata de cele prevazute explicit sau deduse din cadrul legal).

Similar, partilor nu le este permis sa suprime un motiv de nulitate. O atare situatie s-ar intalni atunci cand o anumita conduita a partilor contractante va fi considerata permisa (adica conforma cu legea), desi respectiva actiune intra in contradictie cu normele legale (ceea ce ar fi justificat ca partile sa convina asupra nulitatii). Practic, suprimarea presupune o neacceptare a motivului de nulitate existent la momentul incheierii actului juridic preexistent, deci "o ascundere" a nulitatii. Si o atare clauza va fi considerata "nescrisa", adica va atrage sanctiunea nulitatii.

In opozitie cu "suprimarea¬, Noul Cod Civil reglementeaza confirmarea actului nevalabil. Ca regula, confirmarea nu este aplicabila in situatia nulitatii absolute (exceptie facand acele situatii in care legea prevede in mod expres posibilitatea confirmarii acestora). Atunci cand actul juridic anulabil este confirmat, partile trebuie sa cunoasca si sa recunoasca caracterul sau nevalabil. In plus, confirmarea actului nevalabil este indisolubil legata de faptul ca, la momentul producerii sale, sunt indeplinite conditiile legale de validitate a actului relevant (adica este remediata cauza initiala a nulitatii). In fine, confirmarea va produce efecte retroactive.

D.    Forma conventiei de nulitate

Conventia de nulitate va imbraca forma actului anulat, in virtutea principiului simetriei formelor. Spre exemplu, un contract de vanzare-cumparare a unui teren, incheiat in forma autentica (adica valabil sub aspectul formei), insa nul din perspectiva conditiilor de fond (e.g. eroare asupra bunului), va putea fi anulat conventional doar printr-un alt act autentic.
 
Un alt exemplu este versiunea inversa a scenariului de mai sus: contractul de vanzare-cumparare a unui teren respecta conditiile de fond edictate, insa nu si pe cele de forma (este incheiat sub semnatura privata). In ipoteza in care actul de vanzare-cumparare este nevalabil ca act translativ de proprietate, prin efectul conversiunii, acesta ar putea valora ca antecontract. Conversiunea este operatiunea bazata pe principiul salvardarii actului juridic, in baza careia un act nul poate indeplini conditiile pentru a fi calificat ca un alt distinct. Or, antecontractul reprezinta un act sub semnatura privata, iar conform principiului mai sus enuntat, al simetriei formelor, se poate sustine ca actul de anulare va avea aceeasi forma ca cel a carui anulare au convenit-o partile (sub semnatura privata).

Ana Parvu, Avocat, Tuca Zbarcea & Asociatii
Pentru alte detalii: www.noulcodcivil.ro
























8698 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    OH. (Marţi, 26 august 2014, 18:09)

    letsoc [utilizator]

    Un mare criminal cpndamnat in America la 273 de ani inchisoare sau chiar la moarte , la noi ar lua 2-3 ani sau ar fi achitat . Justitia , fecioara cea draguta e legata la ochi tocmai ca sa nu vada pe ce taler pune dreptatea. De cele mai multe ori la noi , o pune pe talerul unde sta inculpatul . Cu stima , NC .


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi