Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Dosare Juridice

Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane in reglementarea Noului Cod Civil

de     Smile Media
Luni, 25 iunie 2012, 10:08 Dosare Juridice - Noul Cod Civil

Precizari prealabile

Drepturile privitoare la viata privata si demnitate, astfel cum au fost conturate odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil ("NCC")1, sunt  drepturi indisolubil legate de existenta insasi a fiintei umane si se circumscriu ideii generale de "drepturi ale personalitatii".

Ca o prefata a noii reglementari in materie, art. 58 NCC enumera urmatoarele drepturi ale personalitatii: "dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si psihica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute de lege".

Viata privata si demnitatea persoanei umane. Cadrul legal national si european

La 7 octombrie 1993, Romania a aderat la Consiliul Europei si a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului ("CEDO" sau "Conventia") la data de 20 iunie 1994, garantand respectarea de catre statul roman a drepturilor consacrate de Conventie si supunandu-se, astfel, jurisdictiei si controlului Curtii Europene a Drepturilor Omului ("Curtea Europeana")2.

Desi Constitutia Romaniei, in forma sa republicata in anul 2003 ("Constitutia") garanteaza, in termeni generici, in cuprinsul art. 1 alin (3), "[...] demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, [...]"3 , consfintirea si in NCC a acestor drepturi a survenit in peisajul juridic cu scopul garantarii lor efective si al oferirii unui mecanism de reglementare mai riguros si mai detaliat in materie, in acord si cu normele internationale4.

Dreptul la libera exprimare

Potrivit art. 70 alin. (1), "orice persoana are dreptul la libera exprimare". Textul mentionat transpune in parte dispozitiile art. 10 din CEDO.

NCC consacra libertatea fiecarui individ de a-si expune public ideile, gandurile, credintele, idealurile sau aspiratiile, fara a fi nevoit sa le justifice ori sa demonstreze caracterul justificat al lor (sub conditia de a nu leza neintemeiat interesele altcuiva). Evident, articolul mentionat poate avea aplicabilitate, in principal, in domeniul mass-media.

De retinut este faptul ca libertatea de exprimare nu este absoluta. In acest sens, NCC face referire la dispozitiile art. 75 din cuprinsul aceluiasi act normativ care, la randul sau, reprezinta o norma de trimitere generala catre "[...] lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte".

Prin urmare, din coroborarea dispozitiilor CEDO [art. 10 alin. (2)], ale Constitutiei [art. 30 alin. (6) si (7)], precum si cele ale NCC, rezulta ca limitele libertatii de exprimare vizeaza doua idei centrale: libertatea de exprimare nu poate prejudicia (i) interesele particulare (drepturile personalitatii) unei alte persoane si (ii) interesele superioare ale societatii (ce rezida din suveranitatea statala).

Dreptul la viata privata

Potrivit art. 71 NCC, orice persoana are dreptul la respectarea uneia dintre cele mai importante libertati ale fiintei umane: viata privata. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75 NCC . Este, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75 NCC 5. Articolul mentionat privitor la viata privata reprezinta o transpunere a dispozitiilor art. 8 CEDO.

In cuprinsul art. 71, NCC are in vedere, lato sensu, un "teritoriu" intim, privat, cu privire la care orice fiinta umana are drepturi exclusive si cu privire la care nu doar NCC, dar si Constitutia si CEDO interzic imixtiunile nejustificate.

Notiunea de "viata privata" include asadar, urmatoarele: domiciliul, corespondenta, imaginea, mediul inconjurator6 , viata cotidiana, conjugala, sanatatea, prieteniile, petrecerea timpului liber, aspectul privat al muncii profesionale etc. Curtea Europeana a stabilit ca viata privata poate suferi restrangeri sub aspectul protectiei atunci cand este vorba despre o persoana care pune in contact, in mod volitiv si constient, viata sa personala, privata, cu cea publica (de exemplu, vedetele sau politicienii), rezultand o linie sensibila intre dreptul la libera exprimare, pe de o parte si cel privind viata privata, pe de alta parte7.

Pe langa limitele generale la care face referire art. 75 NCC, exista situatii speciale reflectate in reglementare, care limiteaza caracterul absolut al dreptului la viata privata.

In acest sens, potrivit art. 27 alin. 2 din Constitutie, dreptul la viata privata poate suferi restrangeri in cazul a) executarii unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti, b) inlaturarii unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane sau cel al c) apararii securitatii nationale sau a ordinii publice.

De asemenea, potrivit art. 8 alin. (2) din Conventie, este admisa ingerinta unei autoritati publice in exercitarea dreptului la viata privata daca aceasta este o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora.

Analiza realizata de Christina Vladescu, Avocat asociat si Eugen Tudose, Avocat colaborator in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii

Articolul in integralitate: Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane in reglementarea Noului Cod Civil

1. NCC a fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 505/15.07.2011..
2. Potrivit art. 1 din Conventie, "inaltele parti contractante recunosc oricarei persoane aflate sub jurisdictia lor drepturile si libertatile definite in Titlul I al prezentei conventii".
3. Constitutia a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 767/31.10.2003.
4. Potrivit jurisprudentei Curtii Europene, "[...] scopul Conventiei nu consta in a proteja drepturi teoretice si iluzorii, ci drepturi concrete si efective" - Hotararea din 14 decembrie 2006 in Cauza Lupas si altii impotriva Romaniei.
5. Art. 75 din NCC prevede: "(1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte. (2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune".
6. In acest sens, Hotararea data de Curtea europeana in cauza Lopez - Ostra contra Spaniei din 9 decembrie 1994.
7. In acest sens, cauza Bruggeman versus Germania solutionata de Curtea Europeana.


Citeste mai multe despre   





Citeste pe Stirile ProTV

Comuna care sta si se uita la 1 milion de euro, asteptandu-i pe chinezi. Ce s-a ales de liceul tehnologic, abandonat de 3 ani

O investitie de un milion de euro zace fara folos intr-o comuna din Dambovita. Cu bani europeni, dar si de la Ministerul Educatiei, autoritatile au ridicat un liceu tehnologic care ar fi trebuit sa formeze specialisti pentru o fabrica de electronice.








3177 vizualizari

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri