Unul dintre obiectivele urmarite de Noul Cod de Procedura Civila (NCPC) este acela de a imprima eficienta principiului celeritatii procesului civil. In acest sens, legiuitorul a pastrat mijloace si proceduri judiciare reglementate in actuala legislatie pe care le-a modificat, dar a introdus si institutii si reguli noi, toate acestea cu scopul de a eficientiza actul de justitie. Astfel de modificari vor avea, pe langa rolul de a conduce, cel putin la nivel teoretic, la reducerea timpului de solutionare a cauzelor si un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, in sensul reducerii costurilor suportate de justitiabili.
Una dintre cele mai importante modificari aduse de NCPC este resistematizarea procesului civil de o maniera care sa asigure celeritatea procedurilor si o responsabilizare sporita a tuturor participantilor.
NCPC imparte procesul in trei mari etape: etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterile in fond. Etapa scrisa este gandita ca o procedura rapida in care judecatorul verifica daca inscrisurile si cererile depuse de parti indeplinesc cerintele de forma impuse de lege, se asigura de remedierea eventualelor lipsuri si asigura efectuarea procedurii de comunicare inainte de stabilirea primului termen. Este de presupus ca aceasta noua procedura va reduce durata totala a procesului, avand in vedere ca, in baza actualelor norme procedurale, etapa in care se asigura indeplinirea cerintelor de forma ale actelor de procedura depuse si comunicarea acestora catre parti cunoaste foarte adesea numeroase amanari. Etapa cercetarii procesului consta in administrarea probelor si se realizeaza, ca regula, in camera de consiliu, fara prezenta publicului. Etapa dezbaterilor asupra fondului cauzei se rezuma practic la un singur termen de judecata (ultimul) care se va desfasura, ca regula, in sedinta publica. Aceasta etapa este finalizata cu deliberarea si pronuntarea hotararii.
De asemenea, NCPC introduce noi reglementari privind termenele procedurale in limitele carora partile isi pot exercita drepturile. Astfel, NCPC stabileste ca neregularitatile produse pana la inceperea judecatii trebuie invocate prin intampinare sau cel tarziu pana la primul termen de judecata (daca intampinarea nu e obligatorie). In plus, NCPC prevede ca toate cauzele de nulitate trebuie invocate deodata, sub sanctiunea decaderii partii din dreptul de a le mai invoca. In aceeasi linie se inscrie si restrangerea posibilitatii de a invoca oricand exceptiile absolute. Astfel de exceptii vor fi invocate de indata ce partea le-a cunoscut, in caz contrar respectiva parte putand fi sanctionata prin amenda si/sau obligatia de a plati despagubiri. NCPC limiteaza posibilitatea utilizarii procedurilor verificarii de scripte, precum si a inscrierii in fals la primul termen dupa depunerea inscrisului (spre deosebire de actuala legislatie, care nu prevede o atare limitare).
Stabilirea unor momente temporale concrete pana la care pot fi invocate anumite cauze de nulitate, exceptii procesuale sau utilizarea unor proceduri specifice ar trebui sa conduca in mod firesc la reducerea timpului de solutionare a cauzelor. Din perspectiva mediului de afaceri, restrictiile procedurale anterior mentionate se vor putea reflecta, in mod firesc, intr-o reducere a costurilor procesuale in contextul scurtarii proceselor.
Noile reglementari privind citarea/comunicarea actelor de procedura si administrarea probelor pot contribui si acestea la reducerea duratei procesului. Spre deosebire de actuala reglementare, potrivit careia citarea reprezinta exclusiv atributul instantei (cu exceptia cazului in care partile sunt asistate de avocati), NCPC permite partilor sa comunice citatiile personal, prin intermediul executorului judecatoresc sau prin servicii de curierat rapid. Este de asteptat ca un reclamant diligent, care doreste solutionarea cu celeritate a cauzei, sa prefere noua metoda de citare/comunicare a actelor de procedura, chiar daca va suporta cheltuielile aferente.
Eliminarea recursului in cauze cu o anumita frecventa in practica (cum sunt, spre exemplu, cererile privind obligatii de a face, neevaluabile in bani), inlocuirea recursului cu apelul in anumite cauze si proceduri (de exemplu, in procedura de administrare a probelor sau de constatare a starii de fapt), precum si stabilirea unui termen maxim pana la care trebuie sa aiba loc primul termen in apel, au si acestea scopul de a reduce durata procesului si, in consecinta, cheltuielile de judecata suportate de parti. In egala masura, instituirea unor termen scurte si in ceea ce priveste solutionarea caii de atac a recursului, respectiv in legatura cu procedura de filtrare a recursului si procedura solutionarii pe fond a acestuia, se circumscrie dezideratului solutionarii cu celeritate a cauzelor.
Noile reguli privind examinarea admisibilitatii in principiu a cererilor de introducere in cauza a altei persoane, de chemare in garantie sau de aratare a titularului dreptului, procedura prin care instanta evalueaza daca astfel de cereri sunt admisibile in principiu, inainte de a proceda la cercetarea cauzei pe fond, se constituie intr-un alt set de reglementari care poate avea ca efect scurtarea duratei procesului. Prin verificarea admisibilitatii unor astfel de cereri, se va evita prelungirea inutila a procesului ca urmare a diverselor incidente procedurale care se ivesc in legatura cu astfel de cereri sau probelor propuse sau administrate de terti (de exemplu, vicii sau lipsa de procedura cu tertul introdus in cauza, amanarea acordata tertului pentru formularea apararii). Din perspectiva impactului asupra sectorului privat, este de asteptat ca reducerea duratei de solutionare a cauzelor in care s-au formulat astfel de cereri sa conduca la reducerea cheltuielilor pe care le-ar fi implicat desfasurarea unor noi infatisari determinate de introducerea in cauza a unor terti in conditiile in care cererile respective erau evident inadmisibile.
Totodata, NCPC extinde si modifica situatiile in care administrarea probelor se efectueaza, la cerere, de catre avocati sau consilieri juridici. Spre deosebire de actualele dispozitii, care stabilesc incidenta acestei proceduri doar in cazul litigiilor patrimoniale, cu exceptia celor in privinta carora nu este permisa incheierea unei tranzactii, NCPC consacra o aplicabilitate generala, fiind excluse doar cauzele privind starea civila, capacitatea, relatiile de familie si alte drepturi asupra carora nu se poate face tranzactie. Aceasta modificare poate determina o solutionare mai rapida a proceselor. In aceste conditii este posibila cresterea numarului partilor din sectorul privat care decid sa recurga la aplicarea acestei modalitati de administrare a probatoriului, in ciuda costurilor suplimentare pe care le-ar putea antrena, precum onorariile avocatului.
Pe langa modificari si noi reguli de natura sa conduca la reducerea duratei de solutionare a cauzelor, de principiu cu un impact pozitiv din perspectiva economica a parcurgerii unui litigiu, NCPC aduce si unele modificari ce ar putea un efect invers, si anume de crestere a duratei procesului si a costurilor celor implicati. Astfel de modificari se refera, de pilda, la:
1.Extinderea cazurilor de coparticipare procesuala si la ipoteza in care intre drepturile si obligatiile partilor exista o stransa legatura. O atare reglementare, deschizand perspectiva utilizarii actiunilor avand un numar mare de reclamanti (asa numitele class actions), ar urma sa diminueze numarul de dosare si sa faciliteze administrarea probelor. Insa, pe de alta parte, se poate anticipa ca va conduce, concomitent, la cresterea complexitatii cauzelor, ceea ce va determina prelungirea solutionarii in timp a acestora, dar si cresterea mizei unor astfel de procese;
2. Instituirea unor noi reguli in cazul intervenientilor (in cazul cererii de aratare a titularului dreptului, a cererii de chemare in garantie sau a introducerii in cauza a unor terte persoane de catre judecator, prin exceptie de la principiul disponibilitatii), de natura a conduce la prelungirea duratei de solutionare a cauzei. Astfel de reguli se refera la posibilitatea intervenientilor de a solicita si administra probe, indiferent de starea in care se afla pricina;
3. Limitarea posibilitatii de conexare a dosarelor, NCPC stabilind ca se poate produce conexarea exclusiv in faza primei instante, spre deosebire de actuala reglementare, sub imperiul careia doctrina apreciaza ca o astfel de masura poate fi adoptata si in apel sau recurs. Reglementarea impune, asadar, conditii mai restrictive pentru invocarea exceptiei de conexitate si poate genera un impact asupra mediului privat din perspectiva cresterii costurilor pe care le atrage implicarea unui agent economic in mai multe dosare in loc de unul (pentru serviciile avocatiale).
Autor:
Oana Cornescu, Managing Associate, Tuca Zbarcea & Asociatii
