Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Dosare Juridice

Reguli specifice aplicabile raporturilor intre profesionisti conform Noului Cod Civil

Luni, 17 octombrie 2011, 17:24 Dosare Juridice - Noul Cod Civil

Regulile speciale prevazute in Codul Comercial, care reglementau un regim juridic diferit pentru raporturile comerciale, fie au fost preluate de noul Cod Civil si extinse spre aplicare tuturor raporturilor de drept privat indiferent de partile acestui raport (ex: formarea contractelor la distanta, regimul juridic al dobanzilor, determinarea locului executarii obligatiilor etc.), fie au fost preluate de noul Cod Civil, dar vizeaza in continuare numai raporturile privind profesionistii (ex: solidaritatea codebitorilor, determinarea pretului intre profesionisti etc.).

Formarea contractelor la distanta
Formarea contractelor la distanta este reglementata de art. 1182 - 1200 din noul Cod Civil, fiind aplicabila atat raporturilor de drept civil, cat si raporturilor dintre profesionisti. Contractul se incheie in momentul si in locul in care acceptarea ajunge la ofertant, chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile, noul Cod Civil reglementand astfel ceea ce literatura de specialitate numeste teoria receptiunii. Codul Comercial prevedea expres mecanismul de formare a contractelor la distanta pentru raporturile comerciale, reglementand teoria informatiunii, potrivit careia contractul era perfect din momentul in care acceptarea a ajuns la cunostinta "propuitorului" (ofertantului) in termenul hotarat de dansul sau in termenul necesar schimbului propunerii si acceptarii dupa natura contractului. Legea nr. 71/2011 privind punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (denumita in continuare "LPA")  contine dispozitii tranzitorii privind aplicarea acestei reguli, care nu este aplicabila contractelor in cazul in care oferta de a contracta a fost expediata inainte de intrarea in vigoare a noului Codului Civil.

Determinarea locului executarii obligatiilor
Regulile privind determinarea locului executarii obligatiilor, reglementate de Codul Comercial in art. 59 doar pentru raporturile comerciale, sunt aplicabile acum tuturor raporturilor de drept privat. Art. 1494 din noul Cod Civil priveste cazul in care partile nu au stabilit locul executarii obligatiilor sau acesta din urma nu se poate stabili potrivit naturii prestatiei sau in temeiul contractului, al practicilor statornicite intre parti ori al uzantelor. In aceste cazuri enumerate mai sus, locul executarii obligatiilor se va determina in functie de tipul de obligatie. Astfel, obligatiile banesti trebuie executate la domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului de la data platii, obligatia de a preda un lucru individual determinat trebuie executata in locul in care bunul se afla la data incheierii contractului, iar celelalte obligatii se executa la domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului la data incheierii contractului.

Regimul dobanzilor in cazul obligatiilor banesti
In ceea ce priveste regimul dobanzilor in cazul obligatiilor banesti, conform Codului Comercial si a Codului Civil din 1864, dobanzile curgeau de la data chemarii in judecata a debitorului, afara de cazurile expres prevazute de lege, cand dobanda curgea de drept. O prevedere expresa in acest sens era art. 43 din Codul Comercial care prevedea ca "datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile". Art. 1535 din noul Cod Civil extinde aceasta regula din Codul Comercial pentru toate obligatiile banesti. Astfel, in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorului nu ii este permis sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic. Daca, inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil inainte de scadenta.
Pentru mai multe detalii privind dobanzile in cazul obligatiilor banesti, a se vedea sectiunea privind raspunderea contractuala.

Capitalizarea dobanzilor
In ceea ce priveste anatocismul (capitalizarea dobanzilor), art. 1489 alin. (2) din noul Cod Civil prevede faptul ca dobanzile scadente produc ele insele dobanzi numai atunci cand legea sau contractul, in limitele permise de lege, o prevede ori, in lipsa, atunci cand sunt cerute in instanta. In acest din urma caz, dobanzile curg numai de la data cererii de chemare in judecata.

Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar mentine dispozitiile vechii reglementari (art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti) conform carora dobanda se calculeaza numai asupra cuantumului sumei imprumutate, iar dobanzile se pot capitaliza si produce dobanzi in temeiul unei conventii speciale incheiate in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.

Cu toate acestea, Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 prevede ca dobanzile remuneratorii se pot capitaliza si pot produce dobanzi. Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 defineste dobanda remuneratorie ca fiind dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei si dobanda penalizatoare drept dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta. Pentru mai multe informatii despre modul de calcul al dobanzilor remuneratorii si penalizatoare a se vedea sectiunea privind raspunderea contractuala.

Corelatia dintre daune-interese si dobanda legala
O alta diferentiere ce se facea in vechea reglementare prevedea problema acordarii daunelor-interese peste dobanda legala. Regula, conform art. 1088 din Codul Civil din 1864, era ca in cazul obligatiilor care au drept obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate. Astfel, in cazul contractului de mandat comercial, mandatarul care schimba destinatiunea sumelor primite in socoteala mandantului, era dator a plati dobanda la aceste sume din ziua in care le-a primit, deosebit de daune interese pentru neindeplinirea mandatului. Conform art. 1535 alin. (3) din noul Cod Civil, in cazul obligatiilor banesti, daca nu sunt datorate dobanzi moratorii mai mari decat dobanda legala, creditorul are dreptul, in afara dobanzii legale, la daune-interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit.

Determinarea pretului intre profesionisti
Una dintre regulile din Codul Comercial extinsa de noul Cod Civil raporturilor dintre profesionisti se refera la determinarea pretului intre acestia din urma. Astfel, conform art. 1233 din noul Cod Civil, daca un contract incheiat intre profesionisti nu stabileste pretul si nici nu indica o modalitate pentru a-l determina, se presupune ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit in domeniul respectiv pentru aceleasi prestatii realizate in conditii comparabile sau, in lipsa unui asemenea pret, un pret rezonabil.

Solidaritatea codebitorilor si fideiusorilor
O alta regula aplicabila conform vechii reglementari raporturilor comerciale si extinsa in prezent asupra tuturor obligatiilor contractate de catre profesionisti, este prezumtia solidaritatii codebitorilor unei obligatii contractate in exercitiul activitatii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel.

Regula potrivit careia fideiusorul, chiar necomerciant, ce garanteaza o obligatie comerciala, este prezumat a fi solidar cu debitorul principal, nu a fost pastrata in noua reglementare. Pe de alta parte, art. 2300 din noul Cod Civil prevede faptul ca atunci cand fideiusorul se obliga impreuna cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar, fideiusorul nu mai poate invoca beneficiile de discutiune si de diviziune.

Termenul de gratie
In ceea ce priveste interdictia acordarii unui termen de gratie in materie comerciala, regula nu este tratata ca atare in noul Cod Civil. Acordarea unui termen suplimentar debitorului pentru executarea obligatiei este reglementata insa in cadrul punerii in intarziere. Astfel, art. 1522 alin. (3) prevede faptul ca prin notificarea de punere in executare a debitorului, trebuie sa se acorde acestuia din urma un termen de executare tinand seama de natura obligatiei si de imprejurari. Daca prin notificare nu se acorda un asemenea termen, debitorul poate sa execute obligatia intr-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicarii notificarii.

Autori:
Cornel Popa, Avocat asociat, Tuca Zbarcea & Asociatii
Ruxandra Frangeti, Avocat, Tuca Zbarcea & Asociatii
Pentru alte detalii: www.noulcodcivil.ro


Citeste mai multe despre   







  


4974 vizualizari

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version