Adrian Novac: Cand a inceput aventura dumneavoastra americana? Cum ati ajuns in America?
Mihail Codrescu: In septembrie 1982 am fost intr-o calatorie de afaceri (lucram la Autoexport, in Brasov) in Cehoslovacia si de la Budapesta, am trecut in Austria cu pasaportul de serviciu in care aveam viza de iesire din Romania valabila pentru toate tarile. Din Austria am trecut ca turist in Germania, unde m-am declarat refugiat. Germania nu mi-a acodrat nici un sprijin material si nici nu mi-a dat drept de lucru din cauza pasaportului de serviciu. Mi-au dat numai permis de sedere temporar de 6 luni pe care a trebuit sa-l reinnoiesc pentru inca 6 luni. M-au ajutat prieteni care erau de origine romana.
A trebuit sa ma interesez unde as putea emigra. Posibilitatile erau SUA, Canada si Australia. Am ales Statele Unite si am ajuns la New York in septembrie 1983. In New York am fost indrumat sa merg la Boston, unde sansele de a gasi un post de inginer erau mai bune, asa ca am plecat la Boston. Am lucrat acolo ca si chelner. M-am inscris la Boston University in 1985, unde m-au testat un an si m-au admis intr-un program de masterat (eu aveam deja un masterat din Romania). La sfarsitul masteratului, in 1986, mi-au oferit o bursa pentru PhD. Am terminat doctoratul in 1990. Am lucrat ca post-doctorand la Londra si apoi, la revenirea in SUA in 1991, am acceptat un post la Universitatea Colorado, in Boulder. Am stat pana in 2005 la universitate pe "soft money".
A.N.: Cum ati ajuns sa lucrati la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)? Ce difera o astfel de agentie fata de una din Romania?
M.C.: In 2005, cand s-a ivit un post la NOAA, am candidat si am fost angajat. Nu cunosc cum functioneaza o agentie similara in Romania. Aici sunt angajati oamenii cei mai potriviti si capabili pentru postul respectiv. In grupul nostru de 12 cercetatori sunt reprezentanti din 8 tari, plus SUA. Centrul este parte din National Weather Service, care este o organizatie desemnata sa asigure servicii.
A.N.: Ce anume faceti la NOAA? Cu ce se ocupa cei care lucreaza la Space Weather Prediction Center?
M.C.: Centrul nostru Space Weather Prediction Center (SWPC) se ocupa de vremea in spatiu. Facem previziuni pentru conditiile din spatiu. Previziunile sunt folosite de cei care se folosesc de sisteme tehnologice care sunt afectate de Space Weather cum ar fi: pozitionare pe baza GPS , comunicatii radio, distributia de energie electrica la latitudini mai inalte, pericole de iradiere pentru pasagerii zborurilor aeriene si a astronautilor. Eu personal ma ocup de problemele legate de Ionosfera si Termosfera. Lucrez cu un model care afiseaza rezultatele pe web, ele putand fi vizionate aici.
A.N.: Cine beneficiaza de alertele si previziunile realizate de SWPC? Sunt doar companii private sau oferiti date si guvernului si populatiei?
M.C.: Previziunile noastre sunt distribuite fara cost la oricine doreste. Avem si clienti care primesc alerte speciale. Noi lucram 24 de ore din 24, 7 zile din 7 si avem mii de clienti. Cand sunt eruptii sau furtuni solare paginile noastre de web sunt vizitate de zeci de milioane de clienti.
A.N,: Cat de dificil e pentru un om obisnuit, de exemplu, sa citeasca si sa inteleaga datele oferite de NOAA? E usor sa interpretezi alertele oferite de agentia dumneavoastra?
M.C.: Alertele noastre sunt foarte concise si se adreseaza celor care au unele cunostinte in domeniu. Paginile noastre de web au insa explicatii detaliate si personalul nostru raspunde la intrebarile clientilor. Nu este dificil sa te informezi daca ai aceasta dorinta.
A.N.: De ce este important ca lumea sa stie care e activitatea solara si ce se intampla in spatiu la un moment dat? Cum ma poate afecta pe mine ceea ce se intampla la mii de km altitudine?
![]() |
| Sediul NOAA din Boulder (Colorado) Foto: HotNews.ro |
![]() |
A.N.: Poate, de exemplu, o furtuna solara sa-mi influenteze aparatul GPS de la masina?
M.C.: Da, de la erori de zeci de metri pana la o pierdere totala a semnalului de la sateliti, cand pozitionarea devine imposibila.
A.N.: Cat de periculoase sunt "anomaliile" petrecute pe Soare si in spatiu pentru activitatiile noastre de pe Pamant? Care sunt cele mai mari riscuri si ce domenii sunt cele mai afectate de aceste fenomene: aviatia, comunicatiile, industria maritima etc?
M.C.: Furtunile solare sunt de mai multe feluri. Puteti vedea o prezentare succinta in engleza la urmatoarea adresa: http://www.swpc.noaa.gov/NOAAscales/.
A.N.: Ce "ne spune" Soarele in acest moment?
M.C.: In acest moment soarele este intr-un minim accentuat de activitate. Nu se stie de ce dar ciclul intarzie sa inceapa. Intr-un ciclu normal ar fi trebuit sa avem deja activitate solara de mai multe luni.
A.N.: Care a fost cel mai important eveniment solar petrecut in ultimii ani? Care va fi cel mai semnificativ in urmatoarea perioada?
M.C.: In ultimii ani, din cauza activitatii solare reduse nu am asistat la evenimente deosebite. Cea mai mare furtuna solara este considerata cea din 2 septembrie 1859. O furtuna similara produsa astazi ar putea crea pagube de multe miliarde de dolari (pagube mult mai mari decat un uragan). In acest moment, nu se poate prevedea cand se va produce o astfel de furtuna, dar sunt convins ca se va intampla, daca nu in urmatorii 5 ani, poate in urmatorul ciclu, peste 15-16 ani.
A.N.: Din datele pe care NOAA le-a strans pana in prezent, cum credeti ca a evoluat
![]() |
| Cu ochii pe vremea din spatiu Foto: HotNews.ro |
![]() |
M.C.: Raspunsul meu este unul personal si nu reflecta pozitia NOAA. Nu sunt specialist in incalzirea globala deci raspund ca simplu cetatean. Cred ca asistam la o incalzire globala, in ciuda faptului ca in ultimii ani exista si dovezi ca incalzirea globala ar fi incetat. Nivelul inghetului permanent in muntii din zonele calde continua sa se ridice in altitudine. Gheata de la poli se topeste. Cai maritime aflate la latitudini ridicate au devenit practicabile.
Nu stiu care sunt cauzele incalzirii. Cred ca sunt mai multe cauze, una din ele fiind activitatea umana. Este posibil sa fie si o componenta cu variatie pe perioade mai lungi datorata soarelui. Mai sunt si alti factori care nu pot fi exclusi. Nu sunt convins ca se pot separa cu certitudine contributiile pe fiecare cauza.
Problema este ca se incearca sa se detecteze o tendinta a temperaturii care este de o fractiune pana la cateva grade pe deceniu intr-un set de masuratori care contin variatii naturale de zeci de grade pe an. In acelasi timp, modelele folosite pentru previziuni de clima pe termen lung contin coeficienti cu incertitudini mari.
A.N.: Ce efecte are cresterea temperaturilor asupra planetei? Unde se vad cel mai bine efectele acestui fenomen: creste nivelul marii, scade stratul de zapada, se inmultesc furtunile etc?
M.C.: Cred ca toate aceste efecte au fost observate, dar nu cred ca se poate dovedi cu certitudine care sunt cauzele lor.
A.N.: Exista date stiintifice care sa sustina teoria conform careia, contrar opiniei generale, avem de fapt de-a face cu o racire globala?
M.C.: Este posibil ca activitatea solara redusa din ultimi 5 ani sa compenseze sau char sa anuleze incalzirea globala cauzata de alti factori. Daca este adevarat, situatia este mai grava de cat se crede si incalzirea globala se va accentua odata ce activitatea solara revine la normal.
Citeste aici mai multe despre National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).
Citeste aici mai multe despre Space Weather Prediction Center (SWPC).
Vezi atasat CV-ul fizicianului Mihail V. Codrescu.






















1. Da, asistam la o crestere a temperaturii globale.
2. Exista si dovezi ca de cativa ani incalzirea globala a incetat.
3. Sunt mai multe cauze ale incalzirii, doar una din ele fiind activitatea umana.
4. Nu e sigur ca putem separa cauzele.
5. Modelele folosite au coeficienti cu incertitudini mari.
De aceea din ce in ce mai multa lume incepe sa priceapa ca "teoria" global warming are de fapt un rol de propaganda si nu e un fapt stiintific demonstrat. Pentru extremistii ecologisti ce conteaza mai mult e ca minciunile lor sa "educe" cetateanul spre un comportament mai "responsabil" (a se citi anti-consumerist sau si mai bine, anti-capitalist).
Sunt responsabil, sting lumina cand ies din camera, iau metroul cat mai des, consum alimente cu cat mai putine adaosuri chimice, nu intretin animale de companie (un canis emite anual la fel de mult gaz cu efect de sera ca un VW Golf), fac sport, am plantat copaci in gradina parintilor, etc.
Insa astea le fac pt ca asa simt ca e mai bine, pt. ca am primit o educatie in familie, pt ca rationez, nu pentru ca zbiara niste ecologisti pe strada sau se leaga de lanturi pe vreun stalp de termocentrala.
Cred ca avem nevoie de energia nucleara, de masini (dar mai putin poluante), de hidrocarburi, de un consum ridicat (pt. o economie prospera).
Si cred ca societatea democratiei si capitalismului e superioara oricaror altor forme de organizare economica si sociala (mai ales cand e vorba de utopii socialo-comuniste si ecologiste).
http://www.noteviljustwrong.com/
Cine citeste, stie ca exista incalzire globala si pe alte planete ale sistemului solar. Planete fara oameni. Stiai asta?
Cine citeste, stie ca dioxidul de carbon este un gaz natural care in niciun caz nu poate fi numit "nociv". Este cat se poate de util vietii. Nici nu e nevoie sa citesti prea mult, intreaba-ti florile din casa si copacii din curte.
La fel metanul, care reprezinta 87% din gazul natural. Dezobisnuiti-va sa numiti ceva "nociv" doar pentru ca se intampla sa fie produs si de activitatea umana.
Clima zonei arctice a fost candva temperata si poate va fi din nou. Galota glaciara nu a fost dintotdeauna acolo, asa ca n-avem de ce sa-i plangem plecarea. Vegetatia si fauna se vor adapta noii clime, cum au facut-o de multe ori. Unele specii dispar, altele apar. Nimic mai firesc in istoria Terrei decat schimbarile "globale".
"situatia este mai grava de cat se crede si incalzirea globala se va accentua odata ce activitatea solara revine la normal."
Marea intrebare este spre ce ne indreptam?!