Paleontologii Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca si ai Muzeului Tarii Crisurilor Oradea au publicat rezultatele cercetarii fosilelor unei soparle care dovedeste prezenta unei noi familii denumite de catre acestia Barbatteidae, anunta Agerpres, citand un comunicat al universitatii.

Soparla, descoperita la Oarda de Jos, langa Alba Iulia, incadrata intr-un nou gen si noua specie, a fost denumita Oardasaururs glyphis. Ea atingea in jur de 20 cm lungime si a vietuit la finele Mezozoicului, in Cretacic, acum cca. 70 milioane de ani, pe un uscat insular (numit Insula Hateg, din disparutul Ocean Tethys), care ocupa la acea vreme o buna parte a Transilvaniei actuale.

"Ceea ce este caracteristic acestei soparle este sculptura foarte evidenta a acoperisului cranian, cu creste separate de santuri care imprima celui care priveste imaginea generala a unei scrieri, de unde si denumirea speciei de 'glyphis', insemnand 'cu scriere, prin sculptare", a declarat dr. Marton Venczel, de la Muzeul Tarii Crisurilor.

La randul sau, profesorul Vlad Codrea de la UBB Cluj-Napoca sustine ca aceasta este o 'descoperire remarcabila', atat prin pozitia sistematica a fosilei - noua pentru stiinta - cat si prin faptul ca imbogateste biodiversitatea Insulei Hateg de la final de Mezozoic.

"Este o dovada a faptului ca mai sunt inca suficiente elemente de cunoastere care pot fi adaugate acestui uscat insular, de faima mondiala prin evolutia lumii vii care l-a caracterizat. Aceasta mica soparla a vietuit in umbra dinozaurilor specifici acestei insule, parte dintre ei celebri prin faptul ca au devenit 'pitici' pe parcursul istoriei lor din cauza vietii in mediul insular. Daca soparla de la Oarda nu impresiona prin dimensiuni, fiind mai degraba mica, o forma inrudita denumita Barbatteius (definita de aceiasi cercetatori) ajungea la nu mai putin de 80 de cm lungime", a mai precizat Vlad Codrea.