VIDEO-INTERVIU Schimbari majore la programul Rabla anuntate de ministrul Mediului, Cristiana Pasca - Palmer: Intra si masinile electrice. Plus: In Romania se taie ilegal 8,8 milioane metri cubi de lemn in fiecare an

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Joi, 10 martie 2016, 17:07 Actualitate | Mediu

Cristiana Pasca - Palmer
Foto: Hotnews
Anul acesta am putea avea un program "Rabla Plus", ce va include atat masinile traditionale cat si masinile electrice, a declarat ministrul Mediului, Cristiana Pasca-Palmer, intr-un interviu acordat HotNews.ro. Guvernul va lua joi o decizie in acest sens. In ceea ce priveste poluarea din Bucuresti, statiile de monitorizare a calitatii aerului vor fi functionale pana la finalul anului, iar Hotararea de Guvern prin care Delta Bucurestiului va deveni parc natural va fi gata la finalul lunii martie-inceputul lunii aprilie, spune ministrul. O veste buna este ca Brasovul ar putea iesi din infringement, declansat pe poluarea cu praf. In ceea ce priveste padurile, 8,8 milioane de metri cubi pe an care se taie ilegal, sustine ministrul Mediului.





Filmare si editare video: Balázs Nitsch-Petioky / Video realizat cu echipament Nikon

  • Despre poluarea din Bucuresti: Statiile de monitorizare a calitatii aerului vor fi functionale pana la finalul anului

Reporter: Bucurestiul este una dintre cele mai poluate capitale din Uniunea Europeana si unul dintre cele mai poluate orase din tara, in prezent fiind declansata procedura de infringement pe PM10, popular denumit praf. Aici sunt doua probleme. In primul rand, nu stim cat de poluat este orasul, pentru ca reteaua aceea de statii pentru monitorizarea calitatii aerului nu functioneaza inca din 2010. Ar fi nevoie de 50 de mii de euro pentru reparatii. Vreau sa va intreb daca s-au dat acesti bani si cand vor deveni aceste statii de monitorizare a calitatii aerului functionale?

Cristiana Pasca-Palmer:
In primul rand, multumesc pentru invitatie.

Punctual, pe intrebarea pe care mi-ati pus-o: intr-adevar, avem o procedura de infringement declansata pe calitatea aerului, pe trei orase, la nivel national. Pe Bucuresti, pe Iasi si pe Brasov si suntem in stadii diferite pe fiecare dintre ele. La Bucuresti, aceasta retea nationala de monitorizare a calitatii aerului nu functioneaza atat de bine cum ar trebui, din diverse motive. Pentru o monitorizare corecta, o statie trebuie sa analizeze cel putin trei tipuri de poluanti. Deci nu doar PM10, ci inca doua, ca sa fie mai sofisticat. La Bucuresti, din opt statii, numai doua sunt cu adevarat functionale pentru cele trei tipuri de poluanti, celelalte sunt intr-un stadiu mai mult sau mai putin functional. Si intr-adevar, anul acesta am prins la buget, la Administratia Fondului de Mediu, o linie de finantare pentru aducerea la zi a acestei retele nationale de monitorizare a calitatii aerului, sunt aproximativ 35 de milioane alocate, din care 3 vor fi pentru Bucuresti. Deci, noi asteptam ca pana la sfarsitul anului reteaua sa fie functionala si sa putem sa vedem si rezultatele. Adica, macar o mai buna monitorizare a acestor tipuri de poluanti.

Situatia este un pic mai buna la Brasov, unde deja, prin monitorizarile care exista s-a vazut ca am intrat sub acea limita pe care ne-o da Comisia, de 35 de zile pe an, si noi am comunicat aceste date la Comisie si speram sa avem un raspuns pozitiv, deci macar Brasovul sa iasa din infringement.

La Iasi lucrurile sunt un pic mai incete. De ce? Ca in Bucuresti, fiecare primarie locala trebuie sa-si faca un plan, un studiu de impact, un studiu de fezabilitate, care sa determine un set de masuri pe care ei trebuie sa le ia pentru imbunatatirea sau mentinerea calitatii aerului. La Bucuresti, sunt in faza in care s-a incheiat acest studiu si acum masurile sunt prinse intr-un plan de actiune, iar la Iasi sunt in faza in care se face studiul. Deci, daca reusim cu Brasovul sa iesim de sub infringement, mai raman Bucurestiul si Iasul. Pe Bucuresti, am spus deja, exista fondurile alocate sa se imbunatateasca reteaua...


Reporter: Pentru ca tot vorbim de Bucuresti, eu stiu ca Primaria are un plan de masuri pentru reducerea poluarii inca din 2012. Si au pus frumos intr-un tabel ce trebuia sa faca Primaria si stadiul masurilor. Am vazut ca nu prea au facut nimic de-acolo. Este vorba despre pistele de biciclete, spalarea carosabilului, inclusiv la rigola ¬ dar nu se poate pentru ca sunt masinile parcate pe prima banda, amenzi foarte mari pentru constructorii care isi lasa santierele in paragina. Deci n-au realizat aproape nimic din ce si-au propus. Ati avut discutii cu ei in acest sens, ati dat niste sanctiuni? Ce s-a intamplat?


Cristiana Pasca-Palmer:
Da, intr-adevar, este in primul rand responsabilitatea dansilor sa ia toate aceste masuri. Noi chiar am alocat din Fondul de Mediu niste resurse financiare pentru reteaua de piste de biciclete, bani care nu s-au folosit pana in clipa de fata. I-am alocat din nou si speram sa fie utilizati anul acesta, in 2016. Avem in vedere o intalnire cu domnul primar chiar in saptamanile urmatoare pentru a discuta aceste lucruri si a vedea foarte concret ce fac dansii si de ce sunt lucrurile atat de intarziate.

Reporter:  Dar sanctiuni... Ati dat ceva pana acum? Ministerul, nu numai de cand sunteti dumneavoastra ministru?


Cristiana Pasca-Palmer:
Deci, este Garda de Mediu care in general se duce si analizeaza lucrurile astea, Agentia de Protectie a Mediului, asa este institutional, deci nu ministerul in sine da sanctiunile, ci Garda de Mediu, care este autoritatea Ministerului pentru a face aceste lucruri.

Reporter:  Dupa parerea mea, Garda de Mediu nu prea-si face treaba. Ei au dat 22 de sanctiuni. Cam 20 de sanctiuni dau pe an pe partea asta cu poluarea, cu praf, cu santiere, ceea ce mi se pare infim.


Cristiana Pasca-Palmer:
Sunt in analiza cu ceea ce se intampla la Garda de Mediu in clipa de fata.


  • Despre defrisarile ilegale de padure: Se taie ilegal 8,8 milioane de metri cubi pe an. Crestem personalul de la Garzile forestiere si infiintam o noua directie de control la Minister

Reporter:  De Iasi si de Brasov deja mi-ati spus ce s-a intamplat, as vrea sa trecem la paduri, un subiect foarte dureros. Un studiu Greenpeace, publicat la sfarsitul anului trecut, a aratat ca se pierd trei hectare de padure pe ora, inregistrandu-se 62 de cazuri de taieri ilegale in fiecare zi. Valoarea totala a prejudiciului la nivel national in perioada 2013-2014 a fost de 50 de milioane de euro, o suma uriasa. Ce date aveti in acest sens, despre taierile ilegale, si ce masuri luati pentru oprirea defrisarilor?


Cristiana Pasca-Palmer:
Multumesc pentru intrebare, intr-adevar padurile sunt una dintre prioritatile mele in acest an la Ministerul Mediului. Situatia e destul de dureroasa, asa cum ati spus si dumneavoastra. Eu am fost pe teren, deja, de doua ori sa vad cu ochii mei padurile, si la picior, in zona Fagarasului, si survoland din elicopter zona. S-au taiat cam 10 mii de hectare de padure in ultimii ani, insa, dupa cum bine stiti...

Reporter:  Doar in zona aceea sau in toata tara?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Doar in zona aceea. Nu am apucat sa ajungem si in alte parti ale tarii unde, din cate stiu, lucruri sunt la fel de proaste. Ce facem concret: din suprafata de peste 6 milioane de hectare de padure pe care o are Romania, 50% sunt paduri de stat si aproximativ 50% sunt paduri private. Adica paduri care tin de UAT-uri, de obsti sau proprietari privati. Aproximativ 400 de mii de hectare sunt mici proprietari. Au in proprietate sub 100 de hectare. Ele sunt cele mai vulnerabile la taieri ilegale pentru ca nu au un sistem de protectie foarte bun si acolo se pot intampla foarte multe lucruri. Unul din pilonii a ceea ce vrem sa facem anul asta, pentru ca, binenteles, nu vom putea, intr-un an de zile, sa reparam lucruri care sunt acumulate de peste 20 de ani, insa un pilon central ar fi partea de control. Si in sensul acesta, la minister, chiar acum ne ocupam de o mica reorganizare a structurii, prin care sa creez un departament de Control silvic, care nu mai exista de ceva vreme. Deci un departament de control silvic si cinegetic caruia sa i se raporteze, care sa fie organul care coordoneaza si controleaza si caruia ii  raporteaza Garzile forestiere. Garzile forestiere au menirea sa fie acea institutie care controleaza ce se intampla in zona padurilor, binenteles, impreuna cu padurarii. Garzile forestiere sunt constituite prin transformarea fostelor inspectorate teritoriale ... Anul trecut s-au infiintat. Acum se lucreaza la Legea garzilor forestiere care, zilele acestea, a trecut de Comisia comuna de Agricultura si de Mediu si urmeaza sa intre in plen.

Reporter:  Cati oameni au garzile forestiere?

Cristiana Pasca-Palmer:
Garzile forestiere, initial, aveau patru sute si ceva, noi am marit personalul, vor fi 617, cu salarii decente, adica o persoana, de exemplu, cu 9 ani vechime, poate sa mearga pana la 5.000 de lei net. Insa Garzile forestiere, in clipa de fata, sunt constituite in noua entitati juridice separate care nu raporteaza, practic, nimanui. Si din cauza asta, eu impreuna cu echipa mea si cu concursul unor parlamentari care au inteles problema, am introdus niste amendamente, unul dintre ele fiind, intr-adevar, aceasta ierarhizare, deci garzile sa raporteze unei structuri centrale de control. Foarte important, si as vrea sa mentionez asta, este felul in care se va recruta acest personal al Garzilor forestiere.

Reporter:  Da, pentru ca fostele ITRSV-uri erau, asa, niste focare de coruptie...

Cristiana Pasca-Palmer:
Sunt si astfel de cazuri. Nu as vrea sa generalizam, pentru ca nu e bine sa blamam pe toata lumea. Dar sunt si astfel de cazuri. Insa, personalul fostului ITRSV intr-adevar intra ca si personal al garzilor forestiere, noi - ce am vrut sa introducem - este ca tot acest personal sa treaca printr-un proces de evaluare. Si evaluarea sa insemne nu numai o evaluare profesionala a cunostintelor dansilor pe domeniul silvic, dar si o evaluare de integritate, o evaluare psihologica. Apoi, tot personalul nou care va fi angajat, aproximativ 160-190 de noi locuri de munca, ei toti vor trece prin acest proces de evaluare. Si speram ca in felul acesta, combinand acest pachet cu criterii foarte stricte de selectie, cu salarii mult mai bune, sa avem un corp de control real si sa vedem o crestere si a capacitatii, dar si a eficientei.


Reporter: Pornind de la ceea ce mi-ati spus, ca una dintre probleme sunt acele mici proprietati de padure care sunt nepazite, stiu ca era o discutie in proiectul de Cod Silvic, sa le pazeasca statul. Pana la urma cum a ramas? Cine le pazeste? Le pazesc proprietarii sau le pazeste statul? Aveti in vedere ceva in acest sens?

Cristiana Pasca-Palmer:
Nu, obligatia este a proprietarilor sa pazeasca, insa, intr-adevar, de la stat trebuie sa se asigure pentru acesti mici proprietari o sustinere financiara care este inca in lucru. Acum, aici sunt multe aspecte, pentru ca stiti bine ca situatia bugetului e destul de delicata, si, ca si-n alte situatii, cum avem compensarile pentru proprietarii care au suprafete in ariile protejate ¬ care la fel, prin lege, ar trebui sa primeasca o compensare pentru faptul ca nu-si folosesc padurea, sau pasunea, sau ce au dansii acolo. In primul rand trebuie sa ai o metodologie clara de calcul, cum calculezi cat dai...

Reporter: Dar aveti o evaluare, cat ar costa de la buget sa se pazeasca aceste mici proprietati?

Cristiana Pasca-Palmer:
Da. Pentru compensarile pe suprafetele in arii protejate sunt in jur de cred ca 60 de milioane pe an. Adica sunt niste sume considerabile si bugetul de stat suporta mai greu, insa, solutiile pe care incercam sa le gasim sunt prin fonduri europene. Am discutat deja cu domnul ministru al Agriculturii si se pot identifica niste sume prin Programul National de Dezvoltare Rurala, in fine ¬ cautam solutii, pentru ca trebuie aplicate.


Reporter:  Aveti o cifra globala referitor la defrisari? Cat s-a defrisat, de exemplu, ilegal, in ultimii 5 ani, in ultimii 10 ani, in ultimul an?

Cristiana Pasca-Palmer:
Cifra care s-a vehiculat cel mai mult pe taieri ilegale - si aici trebuie sa fim atenti un pic si cu termenii - si o sa revin la intrebarea dumneavoastra de la inceput, cand mi-ati spus de "dispar trei hectare de padure pe ora". Trebuie sa fim un pic atenti cu termenii, pentru ca s-a folosit foarte mult aceasta sintagma, a intrat asa, un pic, in circuitul public si creeaza multa neliniste, dar, cand ne referim la disparitia unei paduri ne referim la taierea ei completa, la ras. Ori nu asta se intampla. Deci in Romania nu dispare complet o padure de trei hectare intr-o ora, sunt afectate de taieri ilegale. Asta inseamna ca se taie un copac aici, se mai taie niste copaci dincolo, si-atunci acea suprafata de trei hectare este afectata, intr-adevar. Dar ea nu dispare complet, la ras.

Reporter:  Se taie din paduri diferite...

Cristiana Pasca-Palmer:
Se taie din paduri diferite, da. Si e important, pentru ca eu, sigur, primesc foarte multe mesaje pe paduri, e normal, oamenii au o preocupare si o neliniste pe care o impartasesc, insa si din cauza ca se vehiculeaza cu mare usurinta, cateodata, tot felul de cifre...

Reporter:  Dar pana la urma care e cifra oficiala?

Cristiana Pasca-Palmer:
Deci cifra care iese din anumite rapoarte este de 8,8 milioane de metri cubi pe an care se taie ilegal.

Reporter:  Asta cat inseamna transpus in hectare?
.
Cristiana Pasca-Palmer:
Transpus in hectare... nu stiu sa va spun exact.


  • Despre Radarul Padurilor: Au fost peste 25 de mii de apeluri de la cetateni. S-a dovedit ca din lemnul capturat, 25% era ilegal.


Reporter:  Ce pateste cineva care a fost prins cu lemn fara acte de insotire sau taind arbori ilegal. Si ce rezultate a avut, pana acum, radarul padurilor?

Cristiana Pasca-Palmer:
Radarul padurilor e o initiativa foarte buna si care si-a dovedit deja rezultatele. Din octombrie 2014, de cand a fost lansat si pana la final de 2015 cred ca au fost peste 25 de mii de apeluri de la cetateni la 112. A rezultat si s-a dovedit ca din lemnul capturat, 25% era ilegal.

Deci functioneaza. Insa ce se intampla, si aici este iarasi o nemultumire pe care mi-o semnaleaza foarte multi oameni, practic oamenii suna la 112 pentru ca au vazut un transport de lemne pe drum, nu e neaparat sa fie ilegal. De foarte multe ori, e legal. Da, se intampla sa fie si legal. Si mai departe nu se stie ce se mai intampla.

Reporter:  Da, asta a fost o mare problema a societatii civile, ei cer transparentizarea acestei aplicatii.

Cristiana Pasca-Palmer: 
Exact! Si exact asta vom face noi anul acesta. Deci asta este una dintre masurile foarte concrete la care lucram deja, este in lucru, dezvoltarea acestui software pe radarul padurilor astfel incat sa se transparentizeze si sa se inchida complet bucla. Deci, unu, poate nici macar nu e nevoie ca oamenii sa sune la 112. Poti sa faci aplicatii prin care ei pot vedea direct pe telefon daca un transport de lemn este legal sau nu, si doi, sa stie ce s-a intamplat mai departe:  s-a confiscat lemnul, s-au dat sanctiuni? Apropos de intrebarea dumneavoastra, exista legea contraventiilor in regim silvic, care de asemenea este acum in Parlament, se revizuieste si noi am propus o marire a sanctiunilor, intre 5 si 20 de mii de lei?

Reporter:  Dar puscarie nu fac?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Bun, sunt. Dupa ce o astfel de fapta este sesizata, organele de ancheta trebuie sa intre, pentru ca se ancheteaza lucrurile acestea si e deja de domeniul dumnealor.

Reporter:  Dar se poate aplica sanctiunea aceasta si in prezent?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Da, deocamdata sunt aceste sanctiuni de amenda, dar in functie de gravitatea faptei si de ce reiese din ancheta, se poate ajunge pana la penal...

Reporter:  Dumneavoastra cunoasteti vreun caz in care cineva care a taiat ilegal lemn sau a fost prins ca a defrisat o suprafata de padure face puscarie?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Nu stiu sa va spun concret, stiu, de exemplu, celebrul caz Schweighofer care a preocupat, la fel, foarte multa lume, care este acum in ancheta si o sa vedem rezultatele.


  • Despre Romsilva: Am demis complet consiliul de administratie, am numit un consiliu temporar. Domnul Adam Craciunescu pleaca de la Romsilva pe 18 martie

Reporter:  Ce se intampla cu contractele acelea cu Romsilva? Pana la urma le-au fost prelungite sau n-au fost prelungite?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Care dintre ele?

Reporter:  Prin care cumparau lemn preferential, era o anumita cantitate in fiecare an... sunt niste contracte vechi...de pe vremea lui Nastase...

Cristiana Pasca-Palmer:
  Nu stiu sa va spun.

Reporter:  Le-ati mai prelungit sau nu le-ati mai prelungit?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Dar nu eu le prelungesc. Contractul e cu Romsilva. Deci Romsilva  este o entitate care are management privat, deci este o institutie in subordinea Ministerului Mediului, dar ea este guvernata pe Ordonanta 109, care e o Ordonanta de guvernanta corporatista. Si care, filosofia acestei ordonante, este ca statul e un prost manager al bunului public si din acest moti, angajam management privat intr-un mod transparent, pe criterii de selectie, cu head-hunter care ne alege directorul general si asa mai departe. Asa s-a intamplat si la Romsilva. Nu pot eu sa comentez cum s-au facut criteriile, de ce s-a ajuns unde s-a ajuns, dar autoritatea tutelara, adica Ministerul Mediului, prin lege, prin aceasta OUG 109, numeste Consiliul de Administratie al Romsilva. Si atat. Mai departe, consiliul de administratie selecteaza directorul general prin aceasta procedura de selectie. Dupa care, directorul general, ca orice manager de companie, are responsabilitatea deciziilor pe care le ia.

Reporter:  Deci a mai prelungit sau n-a mai prelungit acele contracte?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Nu stiu daca au prelungit sau n-au mai prelungit, asta trebuie vazut cu dansii. 

Reporter:  De cele mai multe ori, defrisarile se fac cel putin cu acordul tacit al padurarilor. Ce masuri puteti lua impotriva acestora daca-i prindeti cu lemnul in caruta?

Cristiana Pasca-Palmer:
Se aplica legea. Pur si simplu.

Reporter:  Pot fi dati afara?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Sigur ca da!

Reporter:  Eu stiu ca era o problema cu asta, era foarte greu. Romsilva putea sa-i dea afara, ministerul n-avea nicio parghie si de multe ori, stiti...

Cristiana Pasca-Palmer:
Pai ministerul n-avea nicio parghie exact din ce v-am explicat mai devreme.

Reporter:  Dar acum se poate? Dumneavoastra puteti interveni?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Nu. Deci Romsilva este pe aceeasi ordonanta de guvernanta corporatista. Nu ministerul angajeaza un padurar sau da padurarul afara. Aia este  treaba Romsilva. Ca altfel aducem Romsilva din nou la minister si o facem administratie sub autoritatea directa a Ministerului. Dar asta s-a schimbat. Asa a fost o vreme. Dupa care s-a schimbat, cand a intrat pe OUG 109. Dar padurarii, da, au, exista sanctiuni pentru dansii si, in mod normal, in functie de gravitatea faptei, se poate merge pana la desfacerea contractului de munca...

Reporter:  Ce-aveti de gand sa faceti cu Romsilva mai departe? Am vazut ca se schimba acum consiliul de administratie, directorul...

Cristiana Pasca-Palmer:
  Pai, am facut deja cu Romsilva ceea ce mi-a permis legea sa fac: adica am schimbat consiliul de administratie, care, cum am explicat deja, este parghia prin care autoritatea tutelara intervine in aceasta institutie. Ce am gasit eu la Romsilva cand am facut o analiza acolo, dupa ce am preluat mandatul, in consiliul de administratie, este ca din cei 7 membri ai consiliului de administratie, 5 erau angajati ai Romsilva. Deci, cum spuneam, consiliul de administratie este cel care selecteaza directorul general si care controleaza ce face directorul general, ca directorul general raporteaza acestui board, nu asta este un consiliul de administratie? Dar cand membrii consiliului de administratie sunt angajati ai Romsilva, deci subordonati ai directorului general, avem o problema de guvernanta foarte crasa, in care nu poti sa fii sigur de independenta deciziei, pentru ca oamenii astia sunt in acelasi timp subordonatii directorului general, dar ar trebui sa controleze ce face directorul general. Deci separarea functiei de decizie de functia de executie nu se poate face si nu se poate garanta independenta. Pe acest motiv, eu am demis complet consiliul de administratie, am numit un consiliu temporar si acum s-a pornit deja procedura de selectie a consiliului care va fi definitiv, pe niste criterii foarte clare de selectie. Consiliul, la randul lor, au declansat deja procedura de alegere a noului director general.

Reporter:  Deci scapam de domnul Craciunescu...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Eu nu puteam sa-l demit pe domnul Craciunescu. Asta este ce foarte multa lume n-a stiut sau n-a inteles. Asa e legea facuta. Deci eu nu aveam, cum sa spun, autoritatea legala de a-l demite pe domnul Craciunescu, insa, i-am retras mandatul de membru in consiliul de administratie. Dansul, ulterior, si-a dat demisia. Conform acestei legi, in continuare, din clipa  in care ti-ai dat demisia, dureaza 60 de zile pana ia efect. Deci domnul Craciunescu si-a dat demisia in ianuarie, dar va pleca efectiv din functie in 18 martie. Si-acum, ce-avem noi la Romsilva? Avem un consiliu de administratie nou, temporar, care a declansat procedura de selectie pentru noul director general. Oricine care indeplineste criteriile poate aplica si speram sa fie finalizata procedura pana in aprilie, final de aprilie. Si-atunci vom avea o noua conducere. Va fi la latitudinea acestei noi conduceri sa se ocupe mai departe de ce e de facut acolo. De o reforma a institutiei, de toate lucrurile pe care le-am discuta.

Reporter:  Forestierii au iesit la finalul lunii ianuarie in strada, plangandu-se ca pretul este foarte mare la masa lemnoasa, ca a crescut cu 300% si de faptul ca nu au acces la materia prima din cauza marilor companii. Ce le spuneti?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Pai, le-am spus deja, pentru ca situatia s-a rezolvat, pentru moment.  Deci, acest blocaj al pietii s-a intamplat din cauza unei Hotarari de Guvern, asa-numita 924, Hotararea de Guvern pentru regulamentul de valorificare a masei lemnoase, care a iesit cam cu o saptamana inainte sa vina acest Guvern tehnocrat. Deci a fost data de guvernarea trecuta. Are mai multe prevederi, una din ele era, de fapt, pentru stabilirea pretului de pornire a licitatiei de masa lemnoasa. Romsilva, si nu Romsilva ci directorul general al Romsilva este cel care decide pretul de pornire al licitatiei. Dansul si numai dansul. Face parte din mandatul lui de manager. Aici s-a intamplat un blocaj din cauza ca felul in care s-a decis metodologia de calcul a acestui pret de pornire aleasa de Romsilva a condus la o crestere a pretului cu 300% fata de anul trecut. Si din cauza aceasta, operatorii economici s-au revoltat, au blocat licitatia, deci s-au dus la licitatii dar nu au vrut sa liciteze, Romsilva a ramas pe pozitia ei si s-a intrat intr-o situatie de blocaj. Noi, de la ministerul Mediului, am incercat sa facilitam foarte mult dialogul, ne-am intalnit si cu sindicatele operatorilor, si cu Romsilva, sa-i ajutam sa discute intre dansii si sa deblocheze situatia. Intr-un final Romsilva a zis ca are nevoie sa se clarifice cativa termeni in acea Hotarare de Guvern de care dansii s-au prevelat ca nu pot sa mearga mai departe. Guvernul a clarificat acesti termeni si, intr-un final, Romsilva a agreat sa reduca pretul.

Reporter: Cu cat?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Pai, pretul s-a redus la un pret care e mai aproape de ce s-a intamplat anul trecut. Vorbim de un pret de pornire a licitatiei, dupa care, mai departe, piata regleaza. Asta inseamna ca la anumite directii silvice, pretul e mai mare decat in alte parti. De exemplu, la Suceava este mult mai mare decat la Caras-Severin. Bun. Deci intr-un final am reusit sa deblocam, cu foarte mult efort, va spun, nu a fost deloc usor, dar ma bucur ca am rezolvat. Deci si echipa mea si eu am fost foarte implicati in asta, si la nivel de Guvern, insa aceste luni care s-au pierdut, pentru ca aceste licitatii, in mod normal, ar fi trebuit sa aiba loc in decembrie, ele s-au deblocat in februarie, deci ne asteptam sa fie un impact pe bugetul Romsilva, pentru ca Romsilva in februarie sau sfarsit de ianuarie, anul trecut pe sfarsit de ianuarie aveau in jur de patru milioane in buget, colectati din vanzarea acestui lemn, anul asta aveau doar un milion jumatate. Iar asta va avea niste consecinte mai departe pentru institutie. Dar si pentru operatorii economici.


Reporter: Asta voiam sa spun, operatorii economici spun ca Romsilva ar fi facut sau ar face in mod intentionat acest joc pentru a avantaja marile corporatii. Pentru ca micile firme nu-si vor permite niciodata sa plateasca atat de scump lemnul, cat isi permite o firma mare. Credeti ca a fost vorba de asa ceva?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Nu, nu vreau sa ma lansez in speculatii de acest gen, eu, apropos, am si rugat Corpul de Control al Primului Ministru sa inceapa un control la Romsilva si el este in derulare. Deci e in derulare deja de o luna de zile ca sa se analizeze aceste aspecte, dar in acelasi timp, din cate stiu, si Consiliul Concurentei face un control pe operatorii economici si pe acest blocaj, deci acolo trebuie analizate mai multe lucruri, insa cred ca ce-i important este ca situatia s-a deblocat, in clipa de fata licitatiile merg, lemnul se vinde si sa speram ca nu vom mai avea astfel de situatii in viitor.


  • Despre Delta Bucurestiului: Eu sper ca pana in final de martie-aprilie, sa fie gata HG-ul prin care zona devine parc natural


Reporter: Cand o sa ajunga la Guvern proiectul de hotarare prin care Delta Bucurestiului va deveni parc natural? Iarasi, e o problema acolo, dumneavoastra puteati da un ordin de ministru prin care acel loc sa capete protectie temporara. Totusi, acest lucru nu a fost facut nici de dumneavoastra, nici de ministrii de dinaintea dumneavoastra. De ce?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Ce ma bucur ca mi-ati pus intrebarea asta, ca sa pot sa clarific. Este gresit ce s-a spus...

Reporter:  Asa scrie la lege...

Cristiana Pasca-Palmer:
  Da, sigur, asa scrie la lege, numai ca s-au facut aici niste afirmatii cum ca ar fi putut ministerul sa dea un ordin si nu l-a dat, de ce nu l-a dat. Eu cand mi-am inceput activitatea, prima vizita pe teren pe care am facut-o, chiar a doua zi de Craciun, a fost la Delta Vacaresti. M-am dus singura, pur si simplu, am vrut sa vad si eu Delta Vacaresti, pentru ca deja mi se spunea de ea si am vrut sa stiu ce-i acolo si despre ce vorbim. Eu avand un background in bio-diversitate, arii protejate si cam stiu cum arata si un parc natural, si un parc national si asa mai departe. Deci chiar ma intereseaza foarte tare subiectul, insa sunt, au fost foarte multe sensibilitati acolo legate de proprietari, deci oamenii care inca mai aveau terenuri acolo. Ca sa putem sa ajungem sa declaram acea zona parc natural trebuie parcursi niste pasi procedurali si legali care sa fie fara dubiu si fara posibilitatea de a fi contestati ulterior. Asta inseamna, sigur, ca procesul poate sa dureze un pic mai mult decat s-ar astepta altii. Dar nu se poate peste noapte. Ori eu am vrut si am tinut foarte clar sa parcurgem acesti pasi asa cum este necesar. Si Hotararea de Guvern este in lucru, este in procedura de avizare interna la noi, speram in cateva saptamani sa plece, deja, in avizarea interministeriala si s-o ducem la Guvern. Dar, referitor la Ordinul de ministru, pentru ca s-a facut afirmatia, si chiar am fost dezamagita, ca au facut-o chiar cei de la Parcul National Vacaresti, cu care noi ne-am intalnit...

Reporter:  Asa scrie... eu am verificat afirmatiile lor, scrie in Legea ariilor protejate. Am pus toate articolele din respectiva lege, in care scrie clar, exista aceasta posibilitate

Cristiana Pasca-Palmer: 
Da, asa scrie. Da, numai ca ordinul de ministru nu se da asa, eu azi vreau sa dau un ordin, hai sa-l scriem si sa-l dam. Ordinul de ministru are aceeasi procedura, ca si o Hotarare de Guvern. Deci trebuie sa intre in consultare publica 30 de zile, trebuie sa...

Reporter:  Pai a fost de trei ori in consultare publica...

Cristiana Pasca-Palmer:
  Nu, nu, nu. Nu ordinul de ministru a fost in consultare publica, HG-ul, Hotararea de guvern. Deci vorbim de doua lucruri diferite. Nu, ce spun dansii este: ¬noi intelegem ca Hotararea de guvern dureaza mai mult din cauza procedurii si pana nu iese Hotararea de Guvern, de ce nu dati dumneavoastra un Ordin de ministru, sa puneti protectie provizorie". Ei, Ordinul de ministru are aceiasi pasi procedurali ca si Hotararea de guvern, asta este ceea ce nu s-a inteles. Deci dansii au crezut ca poate pot eu sa scriu un ordin de ministru asa, peste noapte. Si nu, nu se poate. Si s-a discutat cu Parcul National Vacaresti, cu reprezentantii lor, si cu juristii mei, in care le-am explicat foarte clar ca si Ordinul de ministru are aceiasi pasi. Ori, noi fiind deja cu procedura lansata pe Hotararea de Guvern, nu avea sens sa incepem acum o alta procedura pentru Ordin de Ministru, care s-ar fi terminat dupa ce terminam Hotararea de Guvern. Si-atunci am spus ¬haideti sa avem rabdare inca cateva saptamani, sa inchidem aceasta procedura si sa putem pleca."

Reporter:  Dar nu este vorba numai de dumneavoastra, este vorba si de ministrii care au fost inainte. Ideea este ca din 2010, de cand se vorbeste de acel loc, si cel putin in ultimele luni, de cand ati venit dumneavoastra, au avut loc o multime de incendii acolo. Eu am vazut animale moarte... este dureros ce se intampla, cand ai un loc atat de frumos in Bucuresti si cand tu ai un deficit de spatiu verde si locul acela sta in paragina. De fapt asta e nemultumirea noastra si a cetatenilor. Ca se pierde ceva ce se putea face fara prea mare efort. Acum, deja au murit vulpile, au murit mai multe animale, reptile...

Cristiana Pasca-Palmer:
  Unu: eu nu pot sa comentez ce au facut ceilalti ministri si de ce de patru ani nu s-a ajuns sa se declare, pana acum, zona asta parc natural. Eu pot sa spun doar ca pentru mine a fost o prioritate si ca am pus toate eforturile si toate resursele care s-au putut ca-n astea trei luni sa mergem in acesti pasi procedurali, sa ajungem la capat. Printre multe alte specializari, la baza sunt ecolog. Hai sa ne gandim un pic ca totusi, acea zona, acolo, a fost o zona in care s-au facut niste demolari, in care trebuia sa fie un lac de acumulare si in care, acum, natura a venit si l-a populat cu toate aceste specii extraordinare. E foarte trist ca mor vulpile si ca sunt incendii. Dar natura isi revine. E important sa reusim sa punem zona asta sub protectie. Si eu imi doresc foarte mult, ca si eu sunt nascuta si crescuta in Bucuresti si pentru mine si familia mea si pentru toti bucurestenii este important sa avem acolo acest loc extraordinar, care sa nu fie doar ¬ "mlastina  plina de tantari, care o sa ne dea tantari¬ - cum imi spuneau unii oameni. Nu, pentru ca daca o facem inteligent, acolo putem chiar sa avem o zona umeda, o zona de wetland foarte frumos amenajata.

Reporter:  La Londra am vazut ca exista una...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Exact, si la Londra, dar si-n alte parti. Deci este un obiectiv important pentru mine, dar nu pot sa-l fac sarind niste etape, ca nu e bine pentru nimeni. Si din cauza asta am tinut foarte mult sa mergem cu lucrurile pana la capat, iar Ordinul de ministru nu se putea da fara sa parcurgi aceleasi etape, ori noi deja suntem de doua luni in lucru cu notificarile proprietarilor, cu toata activitatea juridica, care e foarte intensa, pot sa va spun, la fel.

Reporter:  Deci cand vom avea Hotararea de Guvern?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Eu sper ca pana in final de martie-aprilie, sa fie gata.

Reporter:  La inceputul acestui an a existat o propunere din partea conducerii Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii ca sase plaje noi din Tulcea si Constanta sa intre in circuitul turistic. Este vorba de Midia, Corbu, Vadu, Sulina, Portita si Sfantu Gheorghe. In ce stadiu se afla acest proiect si care este pozitia dumneavoastra vis-a-vis de subiect? Daca plajele devin publice, in zona se va putea construi? Adica vor deveni statiuni?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Nu. Acelea sunt niste zone de protectie stricta in clipa de fata.

Reporter:  Fac parte din Biosfera...

Cristiana Pasca-Palmer:
  Da, exact, fac parte din Biosfera. Da, dar Biosfera are mai multe zone, nu totul e zona stricta de protectie. In unele zone ai posibilitatea sa faci dezvoltare cu impact redus si-asa mai departe. Insa, acolo, oamenii merg la plaja vara si nu se tine prea mult cont ca e zona de protectie sau nu e zona de protectie, se foloseste plaja pentru agrement. Asta inseamna ca ARBDD-ul trebuie sa vina sa dea amenzi, oamenii sa plateasca amenzi, plaja tot se strica un pic si avem o situatie in care, de fapt, nu exista o regula clara despre cum trebuie facute lucrurile. Si-atunci, ce vrea sa faca ARBDD-ul in clipa de fata va fi un studiu de impact, sa se inteleaga: "Bun, care este impactul antropic al acestor activitati" si sa se vada daca s-ar putea scoate o portiune mica din acea plaja, sa se faca, intr-adevar, loc de agrement, ca lumea sa poata sa vina  sa faca plaja acolo, dar fara a afecta mai departe eco-sistemul. Nu se pune problema de constructii...

Reporter: Bine, acolo deja constructii au aparut...

Cristiana Pasca-Palmer:
  Nu se pune problema de statiuni sau de hoteluri. Se pune problema sa reglementam un pic acea activitate, pentru ca in clipa asta cam toata lumea incalca legea si nu e bine asa.

Reporter:  Cand o sa dati Ordinul de ministru prin care sa se stabileasca clar pe ce rauri e voie sa se construiasca micro-hidrocentrale? Este foarte asteptat, se discuta din 2012 despre asta

Cristiana Pasca-Palmer:
  Da, ma bucur ca exista aceste asteptari in care eu trebuie sa rezolv tot ce nu s-a rezolvat de 20 de ani.

Reporter:  Pai sunteti parte din Guvernul tehnocrat, iar oamenii au foarte multe asteptari de la dumneavoastra...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Stiu, ma bucur, si va asigur ca si eu si echipa mea suntem in foc-continuu acolo, sa incercam sa rezolvam cat mai multe dintre aceste lucruri, unele ramase mult in urma. Pe micro-hidrocentrale, situatia este in felul urmator: deci avem, in clipa de fata, in jur de 300 de micro-hidrocentrale in tara. Legislatia a fost destul de permisiva cam pana prin 2013 si atunci s-a inregistrat acel boom. Coroborat cu necesitatea sau cum s-a interpretat nevoia de energie verde si am vazut un boom de micro-hidrocentrale. In strategia energetica nationala, incepand din 2013, noi am introdus niste masuri prin care constructia de micro-hidrocentrale a devenit mai restrictiva. In clipa de fata, trendul e descrescator. Deci avem doar sase micro-hidrocentrale in avizare in clipa de fata, in 2015.

Reporter:  Dar au aparut micro-hidrocentrale in zone protejate, in parcuri naturale, iar acum sunt in litigiu pentru ca societatea civila, ong-urile, incearca anularea autorizatiilor, adica nu vrem sa se mai ajunga in aceasta situatie... poate ca peste trei ani o sa fie iarasi un trend crescator, nu stiu...

Cristiana Pasca-Palmer:
Nu. Ce voiam sa spun, dar nu m-ati lasat sa termin ideea, eu am cerut un control foarte serios pe micro-hidrocentrale si in special pe cele pe care avem infringement, deci avem infringement de la Uniunea Europeana pe unele dintre ele si s-a inceput, de-acum doua saptamani deja, controlul combinat Apele Romane cu Garda de Mediu si cu Agentia de Protectie a Mediului, pentru ca astea sunt institutiile pe care le am la dispozitie si care au responsabilitate in acest sens. Deci sunt echipe mixte care merg pe teren si controleaza avizele. Pentru o micro-hidrocentrala iti trebuie aviz de la Apele Romane si iti trebuie aviz de la Agentia de Mediu. Controleaza nu numai daca ele au aviz, dar controleaza si daca avizele pe care le-au dat aceste institutii sunt in conformitate cu legea. Pentru ca exista suspiciuni ca in unele cazuri avizele s-au dat asa... Deci, pana una-alta, eu vreau sa fac o radiografie a situatiei si astept rezultatele acestui lucru, si-n functie de asta vom decide. Dar si eu nu consider ca este normal sa avem micro-hidrocentrale in arii protejate si trebuie facuta si o analiza cost-beneficiu, pentru ca pana la urma trebuie vazut cata energie verde genereaza aceste micro-hidrocentrale si in ce masura contribuie ele in mod real la nevoia nationala versus costul pe care il avem prin distrugerea acelor eco-sisteme.


Filmare si editare video: Balázs Nitsch-Petioky / Video realizat cu echipament Nikon


Reporter: Ajungem la pasari acum, stiu ca este in lucru un proiect de modificare a Legii vanatorii si vreau sa va intreb daca veti introduce interdictia de a vana pasari cantatoare? Noi suntem printre ultimele tari din Europa in care inca se mai intampla asemenea barbarii. Daca vezi camioanele acelea pline cu ciocarlii....
   
Cristiana Pasca-Palmer:
  Da, da, e intr-adevar barbar, cum ati spus. Da. Legea vanatorii este in lucru, noi ne-am preocupat foarte mult si stiti bine ca au fost niste teme foarte delicate pe zona de ciobani, de vanatoare, de acces la pasuni, de numar de caini...

Reporter:  Asta e urmatoarea intrebare...

Cristiana Pasca-Palmer:
Ah, bun. Uite, am anticipat. Insa da, o sa luam in calcul si o sa vedem si cu ciocarliile pentru ca mi se pare neacceptabil.


  • Argricultura vs Mediu:  Eu nu stiu daca noi trebuie sa reglementam exact numarul de caini de la stana, este nevoie de un management durabil al situatiei



Reporter:  Agentia Europeana de Mediu a identificat, in 2015, in Uniunea Europeana, cel mai mare dusman al mediului - agricultura intensiva. Cum va pozitionati fata de cererile ciobanilor, inclusiv pasunatul in perioada de iarna si problema aceea cu cainii, care a starnit foarte multe controverse?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Bine, haideti sa spunem, totusi, lucrurilor pe nume. Ca ciobanitul si oieritul sunt parte din identitatea noastra nationala. O facem de mii de ani si am stiut s-o facem destul de bine, pentru atat de multi ani, nu? Si intr-un fel, din aceasta relatie a omului cu natura, a reiesit si acest peisaj foarte frumos pe care il admira multa lume cand merge intr-o zona rurala din Romania. Cel putin strainii il admira, pentru ca la ei nu mai este. Insa ce vedem in ultimii ani, si chiar am avut o discutie cu cei de la BBC pe tema asta,  s-a dezvoltat foarte mult oieritul, sunt subventii care se dau, a devenit o afacere buna si asta a dus la cresterea numarului de oi si, intr-adevar, la o activitate un pic mai intensa.  Acum, noi, in continuare sustinem, la ministerul Mediului, ca pasunatul ar trebui interzis pe perioada de iarna si pentru protectia faunei salbatice, dar si pentru protectia vegetatiei, pentru ca trebuie sa-i dai timp sa se regenereze. Iar in ceea ce priveste cainii,  mi s-a parut intr-un fel hilar ca reglementam exact numarul de caini. Insa acele prevederi exista in legislatie de foarte-foarte multi ani, ele nu sunt de-acum, sunt unele din anii '50, unele din anii '70, nu sunt intotdeauna respectate, deci se fac niste excese un pic de ambele parti, si de catre vanatori si de catre ciobani. Eu cred ca ce trebuie sa existe acolo, sa fie un numar de caini eficienti, de care are ciobanul nevoie sa poata sa gestioneze bine turma, dar trebuie sa fie caini care sa fie specializati. Pentru ca un alt fenomen pe care il observam in ultima vreme este ca acea rasa traditionala, ciobanescul mioritic de care suntem extrem de mandri, nu se mai foloseste atat de mult de catre ciobani, au inceput sa foloseasca tot felul de metisi. Un caine ciobanesc, ca sa-l formezi ¬ si spun asta cumva pentru ca si la mine in familie, bunici si strabunici faceau asta, am vazut si stiu  cu cata dragoste si cu cata atentie se creste un pui de ciobanesc si antreneaza pentru a deveni un caine de stana. Or, un caine de stana stie cat de departe sa se duca, nu se duce asa, noaptea, foarte departe de stana...

Reporter:  Bine, a fost situatia aceea cu WWF. Ei spun ca o haita de caini a mancat un zimbru.

Cristiana Pasca-Palmer: 
Da, da. Pentru ca sunt caini care sunt cumva scapati de sub control. Eu nu stiu daca noi trebuie sa reglementam exact numarul de caini, ar trebuie sa se inteleaga ca acesti caini trebuie bine hraniti, ca daca nu le dai de mancare ei or sa se duca in padure si-or sa vaneze ce-or sa gaseasca, trebuie avut grija de ei, nu pot fi lasati, asa, la liber. Deci, cu alte cuvinte, ar trebui sa avem un management mai durabil al intregii situatii.


  • Criza ambalajelor: Am constituit niste grupuri de lucru care  sunt active de o luna astfel incat sa lucram pe partea de legislatie si sa reparam ce trebuie reparat

Reporter:  Ce solutii aveti pentru criza ambalajelor? S-a ajuns la amenintari, la discutii, scumpirea pretului la alimente, la bere...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Da, este un alt subiect a carui nota de plata vine acum, pentru ca asa-numita criza a ambalajelor este, de fapt, o situatie care dureaza, de fapt, de 10 ani. Deci exista legislatia care reglementeaza ambalajele si aceasta precizeaza foarte clar ca producatorii care pun ambalaje pe piata au obligatia sa recupereze, sa recicleze aceste ambalaje, pe principiul poluatorul plateste. Prin lege, exista mai multe modalitati de a face acest lucru. Fie un producator isi recicleaza propriul ambalaj, fie constituie, impreuna cu altii, ceea ce se numesc aceste organisme de transfer de responsabilitate, care le preiau,  le fac un serviciu. Deci producatorul plateste acestei institutii intermediare o suma si aceasta face serviciul de a colecta si a raporta ca acest producator si-a atins tinta de reciclare, care este ceea ce ne intereseaza, pana la urma. Bun.

Ce s-a intamplat si de ce s-a ajuns la aceasta criza este ca in 2015, administratia Fondului de Mediu, prin schimbarea legislatiei, a avut capacitatea de control incrucisat pe tot traseul de deseu, de ambalaj, si a descoperit ca reciclarea se facea, de fapt, doar pe hartie. Nu era o reciclare reala, se raportau valori eronate, false, si au intrat pe ancheta si organele specializate, DIICOT-ul, in speta, care a descoperit o evaziune de peste 54 de milioane de euro pe care o faceau aceste organisme de transfer de responsabilitate. Si de aici s-a ajuns intr-o situatie de blocaj, pentru ca, de asemenea, prin legislatie, producatorul are o tinta de reciclare pentru ambalajul pe care-l pune in piata. Daca el si-a facut tinta suta la suta, totul e in regula. Daca nu si-a facut tinta, pe diferenta dintre cat si-a facut si pana la tinta trebuie sa plateasca ceea ce se numeste o contributie de doi lei pe kilogram catre administratia Fondului de Mediu. Si-aici, din nou, s-a discutat foarte mult de aceasta taxa de doi lei ca e o suprataxa, s-au facut afirmatii foarte eronate, in general, in spatiul public. Ea nu este o suprataxa. Ea are menirea de a incuraja reciclarea.


Reporter:  Eu colectez selectiv gunoiul. Problema este ca trebuie sa ma duc de multe ori, sa parcurg kilometri ca sa il arunc fiindca nu exista acele containere in zona unde locuiesc, eu avand o buna intentie. Iar dupa ce eu il arunc acolo, vin anumite persoane cu carutele sau cu caruciorul, intra in containerele acelea de reciclare si il iau.

Cristiana Pasca-Palmer:
  Si ei fac reciclarea reala.

Reporter:  Da, dar pana la urma nici autoritatile nu-mi pun mie la dispozitie o solutie sa sa colectez selectiv gunoiul.

Cristiana Pasca-Palmer: 
Pai, asta este. Deci ce a scos la iveala aceasta situatie, si foarte bine ati punctat, este ca intreaga stare a managementului deseurilor in Romania este foarte-foarte proasta. Si prin aceasta asa-numita criza a ambalajelor, lucrurile au iesit la suprafata. De ce? Ministerul Mediului are rol de reglementare si-n ceea ce priveste aceste tinte de reciclare pe care noi trebuie sa le raportam la Comisia Europeana pentru ca ni le-am asumat si ne-am angajat la asta prin tratatul de aderare, noi facem raportarea. Dar pe acest lant exista atat de multi actori, si cei la care faceti dumneavoastra referire, respectiv autoritatile locale, care trebuie sa creeze aceasta infrastructura de colectare selectiva, ministerul Dezvoltarii Regionale, care este cel care are responsabilitate pe legea salubrizarii si pe aceste autoritati locale, toti acesti oameni au o bucatica si au un domeniu de actiune pe traseul deseurilor.

Reporter:  Romania ar putea fi obligata sa plateasca cate 200 de mii de euro pe zi catre UE pentru nerespectarea tintelor de reciclare. Problema e cum facem mai departe, adica ce putem sa facem ca sa evitam asta?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Acum, cand a iesit la iveala situatia asta, practic toata lumea a agreat ca am ajuns la un moment in care tragem linie si spunem "acest sistem nu functioneaza si trebuie reparate foarte multe lucruri". Deci, noi ce-am facut la ministerul Mediului pe partea noastra de legislatie, care tine de noi, am constituit niste grupuri de lucru care deja sunt active de o luna de zile, cu producatorii, cu organismele de transfer de responsabilitate, cu celelalte ministere implicate, cu ministerul Dezvoltarii, cu ministerul Economiei, astfel incat sa lucram pe partea de legislatie si sa reparam ce trebuie reparat. Pentru ca sunt deseuri de ambalaje, sunt deseuri electrice si electronice, sunt uleiuri minerale, sunt foarte multe lucruri. Dicutam in principal cu ministerul Dezvoltarii  si cu autoritatile locale, ca acolo este marea problema de ce spuneti dumneavoastra, de colectare selectiva. Alt lucru pe care-l bagam acum in legislatie, care in mod normal, ma rog, conform agreement-ului cu Uniunea Europeana ar trebui sa intre de la 1 ianuarie 2017, acea taxa de depozitare la groapa. Noi incercam sa o punem mai repede, este acum in lucru pe Ordonanta  196 a Fondului de Mediu, sa introducem deja taxa la groapa de anul acesta, la fel, ca sa stimulam sa nu se mai depoziteze la groapa la modul general...

Reporter:  Noi n-avem incineratoare. Bucurestiul se gandeste sa-si faca un incinerator pentru gunoi de cinci ani...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Da, as zice incineratorul, mai degraba sa fie ultima solutie, daca vreti. Solutia pe care vrem noi si ar trebui sa mergem, pentru ca si la nivelul Uniunii Europene acum s-a adoptat pachetul de economie circulara - deci in Uniunea Europeana, se merge pe eliminarea deseurilor, daca se poate. Deci sa nu mai avem nevoie de incinerator, noi trebuie unu: sa facem designul produselor in asa fel incat cand se termina ciclul de viata unui produs sa nu mai fie nevoit sa ajunga la groapa de gunoi. Sa poata fi reintrodus ca resursa in productie. Asta inseamna reciclare, despre asta vorbim. Dar Romania este foarte departe. Eurostatul ne spune ca facem doar 7% reciclare. 90% din deseul nostru municipal se duce la groapa de gunoi. Aici sunt foarte multi bani de facut, de fapt. Deci, tu poti sa ai o economie a reciclarii, afaceri, business-uri care recicleaza, insa nu este bine pus la punct sistemul. Si anul asta, v-am spus, am initiat deja pe partea legislativa niste pasi, ramane in continuare ce s-a intamplat anul trecut, dar acolo s-a agreat, impreuna cu producatorii, sa se lucreze cu ministerul de Finante sa vedem ce solutii se pot gasi.

Reporter:  Ce se intampla cu scandalul gropilor de gunoi? Anumite orase sunt nevoite sa-si transporte gunoiul la cateva sute de kilometri pentru ca gropile din oras au fost inchise sau n-au mai primit autorizatia de functionare, iar noile gropi ecologice nu sunt gata, si-atunci nu mai au unde sa-si duca gunoiul.

Cristiana Pasca-Palmer:
  Pai se incadreaza in ce am discutat mai devreme. Deci aceasta situatie generala a managementului deseurilor...

Reporter: Intrebarea este daca veti prelungi autorizatiile de functionare pentru gropile neconforme?

Cristiana Pasca-Palmer: 
Pai, in clipa de fata sunt doar trei gropi de gunoi conforme, nu gropi de gunoi, acest sistem de management integrat al deseurilor, SMID-urile, doar trei sunt functionale in tara, din cate ar trebui sa fie in 42 de judete. Aici tine, in mod special, de autoritatile locale, pentru ca sunt aceste ADI, Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, dansii si cu autoritatile locale, care au responsabilitatea sa faca aceste lucruri. Nu ministerul Mediului o face. Exista bani, au existat bani prin programele de fonduri europene si, din nou, aici, eu ce mi-am propus, cu colegii mei de la ministerul Dezvoltarii, e sa avem niste discutii mult mai sustinute cu autoritatile locale, care si dansii, la randul lor, trebuie nu numai sa creeze aceasta infrastructura, dar trebuie sa faca si constientizarea populatiei, pentru ca, asa cum spuneti si dumneavoastra, unii oameni sunt de buna credinta, ar vrea sa colecteze selectiv, dar nu au infrastructura, altii pur si simplu nu stiu. Deci sunt mai multi pasi de facut si sunt mai multi actori care sunt implicati.

Reporter:  In Parcul Tineretului din Capitala au fost defrisati zeci de arbori fara aviz de la Primaria Capitalei si s-au construit mai multe blocuri acum acolo. Totusi, Garda de Mediu a fost destul de pasiva la acest subiect, adica, din cate am inteles, dansii nu prea au dat amenzi, a venit doar Politia Locala si a dat niste amenzi modice, care au fost anulate in instanta. Ce se poate face? E o rusine...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Da, am auzit despre situatia asta, inteleg ca dureaza cam din 2004-2005, deci este ceva mai veche, acolo practic s-a retrocedat parcul.

Reporter: Da, este proprietate privata, dar legea nu permite sa construiesti pe spatiu verde si sa tai arbori fara aviz...

Cristiana Pasca-Palmer:
Da, eu nu am informatii ca Garda de Mediu a fost atat de pasiva. Din cate stiu, Garda de Mediu a fost acolo si a dat niste amenzi, chiar substantiale, catre un miliard, dar trebuie vazut din nou, pentru ca sunt lucruri care s-au intamplat acum 10 ani.

Reporter:  Nu, defrisarile s-au intamplat anul trecut si se intampla si acum...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Nu, retrocedarea, despre asta vorbesc...

Reporter:  Terenul a fost retrocedat, da, dar sunt defrisari care au avut loc, chiar si-acum, probabil ca se mai taie cate un copac, ca ei asa fac: taie sambata-duminica, pandesc si cand nu-i nimeni, au pus copacul la pamant si dup-aia spun "a disparut, domnule!". S-a dus Primaria si a facut un inventar si-au vazut ca le-au disparut nu-stiu-cati copaci in cateva luni, deci...

Cristiana Pasca-Palmer: 
Nu, acolo trebuie intrat intr-adevar cu Garda de Mediu si cu corpul meu de control, vreau sa-l trimit sa vedem care e situatia.


  • Despre programul Rabla:  "Rabla Plus" inseamna o "Rabla" clasica plus un pachet de finantare pentru stimularea achizitionarii de masini electrice si de infrastructura electrica


Reporter:  Cand incepe "Rabla" si daca aveti vreo modificare importanta?

Cristiana Pasca-Palmer: 
"Rabla" va fi finantata ca-n fiecare an din bugetul administratiei Fondului de Mediu, care intra in discutie la sedinta de Guvern de joi, deci de indata ce o sa avem hotararea de Guvern finalizata, practic, noi in clipa de fata lucram si la ghidurile de finantare si o sa pornim programul. Dar ce vreau sa spun este ca, spre deosebire de alti ani, imi doresc ca "Rabla" sa fie un fel de "Rabla Plus". Si o sa avem mai multe lucruri noi pe care am vrut sa le introduc anul acesta pe bugetul Fondului de Mediu. Deci niste linii noi de finantare care au legatura cu viziunea mea la Ministerul Mediului.

Reporter:  Si ce inseamna "Rabla Plus"?

Cristiana Pasca-Palmer:
  Apropos de tranzitia catre economia verde, eu consider ca este foarte bine ca avem programul  "Rabla"  pentru ca se imbunatateste parcul auto si teoretic se contribuie la o mai buna calitate a aerului, insa cred ca ar fi bine sa inceapa si Romania, la fel ca celelalte state din  UE, sa faca o tranzitie si catre vehiculele electrice sau hibride pentru ca asta este trendul si pentru ca avem problema de schimbari climatice, avem Acordul de la Paris, deci trebuie sa facem niste pasi, sa ne departam un pic de, cum se cheama, combustibilii conventionali. Si-atunci, "Rabla Plus" inseamna o "Rabla" clasica plus un pachet de finantare pentru stimularea achizitionarii de masini electrice si de infrastructura electrica.

Reporter:  Si pentru ca tot suntem la "Rabla", as vrea sa va intreb ce se intampla cu Timbrul de Mediu, daca intentionati sa faceti anumite schimbari, pentru ca exista voci care spun ca aceasta taxa blocheaza, de fapt, piata de masini second-hand, se platesc foarte multi bani pentru masinile vechi puse in vanzare.

Cristiana Pasca-Palmer: 
  Timbrul de Mediu este principala sursa de finantare pentru Administratia Fondului de Mediu. Din banii care se strang prin Timbrul de Mediu, in mod normal, trebuie sa vedem niste programe si niste proiecte care au un beneficiu pentru mediu. Aici eu inteleg ca exista o oarecare nemultumire a populatiei, pentru ca, poate oamenii nu fac legatura directa dintre acest timbru de mediu pe care il platesc si beneficiile pe care le au mai departe prin... adica "ce se intampla, domnule, cu banii mei?" si  "ce beneficiu vad eu din asta?". Dar eu pot sa va spun ca, de exemplu, finantarea pistelor de bicicleta, programul "Rabla", sunt finantate de la Fondul de Mediu. Respectiv din timbrul de mediu pe care oamenii il platesc. Aici noi facem o analiza la minister si nu am o pozitie, cum sa zic, finala, pentru ca vreau sa vad mai intai cum e cel mai bine de facut. Insa eu as spune ca ce ar trebui sa se intample este o mult mai mare transparentizare a felului in care folosim acest ban public, astfel incat oamenii sa vada beneficiile. Si eu cred ca, daca se vede clar ca exista un beneficiu pentru mediu, atunci nu ar fi asa o problema sa se plateasca acest timbru de mediu.












[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
7427 vizualizari
  • +3 (3 voturi)    
    În rezervația naturala Comana (Joi, 10 martie 2016, 18:27)

    Con_stan_tin [utilizator]

    s-au tăiat copaci în vara și toamna anului 2015. mai precis stejari. Este vorba de pădurea Măgurii, coordonate 44°08'07.0"N 26°24'07.8"E. Și am auzit și sunete de împușcături în aceiași pădure pe la ora șase seara în zile lucrătoare, timp de vreo săptămână tot în aceiași toamnă din 2015. Ba chiar într-o zi, am reclamat faptul că se taie copaci unui echipaj de doi polițiști aflat în apropierea pădurii care mi-au replicat că tăiatul se face legal.
  • +3 (3 voturi)    
    Doamnă Ministru, (Joi, 10 martie 2016, 18:40)

    Con_stan_tin [utilizator]

    vă propun să dezvoltați un proiect de mărire a zonei împădurite Comana, de la Frasinu la Chirnogi, pe toată lungimea malului care se ridică între Argeș și Lunca Dunării.

    Oamenii nu pot fi opriți să taie copaci dar pot fi urniți să-i planteze.
  • +3 (3 voturi)    
    Dna ministru (Vineri, 11 martie 2016, 1:25)

    blabl423 [anonim]

    Sunteti ministrul mediului si nu stiti cate hectare de padure se taie ilegal in Romania anual ? O singura tema aveati, si nu v-ati facut-o.

    Spuneti ca "asa e legea facuta" . De ce nu faceti lobby sa se schimbe prin ordonanta de urgenta sau in parlament ? Toti cei care taie ilegal si sunt prinsi ar face in orice tara civilizata puscarie; la noi, in schimb, daca sunt padurari atunci isi pot chiar pastra linistiti locul de munca. De necrezut ...
  • +2 (2 voturi)    
    Daca lemnul se marunteste.... (Vineri, 11 martie 2016, 8:14)

    coco04 [utilizator]

    nu se mai observa.
    OSB-ul (oriented stranded boards) e facut din aschii de lemn.

    "Romania became the largest OSB exporting country in Europe with 28 % of the exports going to Russia and 16 % to Ukraine".am incheiat citatul.

    sursa: Wikipedia/OSB.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri