Comisarul european pentru dezvoltare, Corina Cretu, ii cere ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, sa se implice in scandalul gropii de gunoi ecologice care ameninta sa distruga unul dintre cele mai frumoase peisaje montane din Romania, in Suceava. Cretu ii cere ministrului intr-o scrisoare deschisa sa analizeze "modul in care acest proiect respecta legislatia de mediu si, in special, normele privind protectia peisajelor".

Groapa de gunoi ecologica, pe pasul MestecanisFoto: Catalin Dumitrescu

De asemenea, Corina Cretu scrie ii cere ministrului Mediului sa o informeze in legatura cu rezultatul analizelor.

• "As dori sa ma alatur cetatenilor romani si institutiilor media care au atras atentia cu privire la construirea unui depozit ecologic de deseuri in judetul Suceava... si vreau sa-mi exprim ingrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deseuri. Peisajul Carpatilor este una dintre cele mai mari bogatii ale Romaniei si ale Europei si vreau sa ma asigur ca fondurile europene nu sunt utilizate pentru a pune in pericol aceasta nepretuita resursa", se mai arata in scrisoarea comisarului european.

Unde este plasata groapa de gunoi

In judetul Suceava, aproape de varful unuia dintre cele mai frumoase pasuri montane din tara, pasul Mestecanis (1086 m), pe o suprafata de 4,4 hectare de teren se construieste o groapa de gunoi ecologica.

Desi locul este la doar o curba distanta de varful pasului ce face legatura intre zonele turistice Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei, in acte este trecut oficial ca "depozitul de deseuri de la Pojorata". Dar localitatea care ii da numele este la o distanta de mai bine de 11 kilometri pe sosea.

Cand va fi gata, in varful pasului Mestecanis, la noul "depozit de deseuri de la Pojorata", vor fi aduse toate gunoaiele menajere din zona montana a judetului Suceava.

Constructia si punerea in functiune a "depozitului ecologic de la Pojorata", include si relizarea unei statii de tratare a levigatului (produs format in mare parte prin infiltrarea apei in masa de deseuri si prin procesul natural de descompunere a substantelor organice din deseuri).

Contractul a fost semnat in ianuarie 2013 cu asocierea dintre firma austriaca Bilfinger Baugesellschaft mbH si compania romaneasca SC Concret Construct AG SRL, costa peste 27 de milioane de lei fara TVA si, impreuna cu un alt depozit de deseuri din localitatea suceveana Moara, face parte dintr-un proiect mai mare denumit "Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Suceava", proiect finantat din fonduri Europene.

Lucrarile sunt prevazute sa fie finalizate la 18 luni de la data semnarii contractului, iar la final "depozitul de deseuri de la Pojorata" va avea o capacitate de 350.000 de tone, suficient de mare incat sa asigure necesarul de depozitare a gunoaielor din judet cel putin pana in 2037.

Pe langa depozitarea deseurilor, proiectul prevede si constructia unei statii de colectare si tratare a levigatului ce, conform documentatiei descriptive din licitatia publica a proiectului, este compusa din mai multe parti (bazin tampon-separat, pompa de admisie, tratare biologica cu statie de ventilatie, statie de pompe intermediare, separare metale grele, deshidratare si evacuare namol, statie de pompe de evacuare, bazin tampon, container pentru sistemul de monitorizare a proceselor, grupuri sanitare, produse chimice si dezinfectie).

Explicatiile autoritatilor: Alegerea locului pentru groapa a fost legata de acces pentru ca acel loc este concentric fata de toate localitatile din bazinul de munte. Nu va exista pericol de miros

Desi proiectul de modernizare a infrastructurii de management al deseurilor in judetul Suceava este unul binevenit si este menit "sa imbunatateasca atat calitatea vietii cat si pe cea a mediului si sa corespunda din punct de vedere al protectiei mediului cu cerintele legislatiei romane si europene", pozitionarea gropii de gunoi ecologice "de la Pojorata" tocmai pe traseul pasului montan Mestecanis, chiar aproape de varf, ridica semne de intrebare.

Pentru a afla mai multe detalii, HotNews.ro l-a contactat in 2013 pe presedintele Consiliului Judetean Suceava, Catalin Nechifor, si l-a intrebat de ce s-a decis ca "depozitul de deseuri de la Pojorata" sa fie amplasat tocmai pe pasul Mestecanis.

Catalin Nechifor, presedintele CJ Suceava:

• Buna intrebare. Decizia cu aplasamentul s-a luat in 2008-2009 si nu eram eu atunci presedintele CJ sa va pot raspunde. Explicatia tehnica este ca pentru judetul Suceava, din ratiuni de organizare teritoriala si ca populatie, proiectul nu a putut fi gandit cu un singur depozit undeva central. S-a adoptat solutia pentru partea de camp-deal [n.r. un alt depozit in localitatea Moara] si partea de munte. Asa s-a stabilit in conformitate cu capitolul de mediu si procedurile europene.

• Strict despre locatia din Pojorata, aceasta a fost legata de acces la groapa pentru ca acel loc este oarecum concentric fata de toate localitatile din bazinul de munte. Ea colecteaza odata din bazinul Dornelor si din partea Campulung, Sadova, Valea Moldovei, Izvoarele Sucevei. Era cea mai buna locatie pentru ca acest proiect il faci cu bataie de termen lung si trebuie sa tii cont in prima instanta si de costurile de transport.

• Zona respectiva unde se construieste depozitul este ferita de vizibilitate. Acolo este un fel de groapa intermediara. Ea nu va impacta mediul si nici partea peisagistica. Este gandita in felul acesta.

• Nu exista pericol de miros sau altceva. In momentul in care va fi pus in functiune depozitul, el va fi utilizat pe straturi. Se depun straturi de deseuri, dupa care se depune pamant de umplutura peste, se compacteaza si tot asa. Intrarea in sit se face intr-o zona de sortare, o platforma de sortare finala care va recupera partea de hartie/carton, plastic, metale si alte materiale recuperabile, urmand ca apoi sa fie depozitat deseul final.

• La depozitul de la Pojorata vor fi transportate toate deseurile menajere de la gospodarii. Nu e vorba de deseuri periculoase.

Seful CJ Suceava: La final, depozitul de deseuri nu se va vedea de la drum

• Deseul final se depune pe straturi. Sistemul de protectie este sub groapa care transforma acea incinta, acea cuva, intr-o zona impenetrabila. Tot ce inseamna levigat este preluata prin cadere libera catre cea mai joasa zona intr-o statie de tratare a levigatului. Acolo se deruleaza un proces fizico-chimic si, in final, se obtine o apa pura ce poate fi deversata intr-un parau spre exemplu.

• Peisagistic vorbind, pentru ca asta ar fi putut fi singura chestiune care putea sa creeze anumite dificultati, nu se va vedea nimic din drumul de acces.

• S-a calculat impactul pe cel putin trei dimensiuni: O data bugetar, o data impactul de mediu in care au fost luate in calcul toate aspectele legate de straturi si o data peisagistic pentru ca acolo nu se va vedea groapa.

• Actualmente se vede pentru ca s-a facut accesul in santier si, sigur, este organizarea de santier care se observa. Practic exista un versant, un mal de pamant care va obtura vizual groapa, deci nu se vede nimic. De jos nu ai cum sa vezi pentru ca e mai sus, iar de sus cum vii, pentru ca e intr-o curba, nu vezi decat drumul de acces.