Incetinirea cresterii temperaturii globale mondiale de 10-15 ani, chiar daca nu pune in discutie proiectiile de incalzire pe termen lung, reprezinta o noua bataie de cap pentru climatologii din GIEC, grup stiintific de referinta in domeniu, si care urmeaza sa prezinte vineri, la Stockholm, noul lor raport dedicat modificarilor climatice, scrie AFP.

Grupul interguvernamental de exeperti asupra evolutiei climatului (GIEC) va confirma ca temperatura globala a crescut cu peste 0,8 grade Celsius de la inceputul secolului XX si ca va continua sa creasca in secolul XXI.

Aceste cifre larg acceptate sunt insa insotite de o anomalie, de 10-15 ani: desi concentratiile de dioxid de carbon (CO2), principalul vinovat pentru incalzire, continua sa creasca, temperatura la suprafata oceanelor si a continentelor tinde sa se stabilizeze.

Astfel, din 1998, un an deosebit de cald, ritmul incalzirii nu este mai mare de 0,05 grade Celsius pe deceniu fata de o medie de 0,12 grade din 1951, potrivit unei versiuni provizorii a noului raport al GIEC. Acest raport va fi dezbatut in cursul acestei saptamani intre oamenii de stiinta si reprezentantii celor 195 de tari membre ale GIEC inainte de publicarea sa oficiala, vineri.

Scepticii au observat imediat aceasta problema si au pus din nou in discutie modelele climatice, contestand rolul omului in incalzirea globala.

Climatologii reamintesc insa ca tendinta pe mai multe decenii le confirma proiectiile. In plus, deceniul trecut a fost cel mai cald observat vreodata si nu lipsesc nici celelalte semne de incalzire: topirea gheturilor, ridicarea nivelului apelor, evenimente extreme ...

Ramane insa de stabilit care sunt cauzele acestui fenomen: influenta posibila a particulelor vulcanice, care reflecta razele soarelui? scaderea activitatii solare?

Studiile cele mai recente iau in calcul rolul oceanelor, cu o absorbtie sporita a caldurii in adancime, si influenta majora a unei raciri recente a Pacificului ecuatorial.

"O data sau de doua ori pe secol"

Serviciul meteorologic britanic (Met Office) a recunoscut in aceasta vara ca aceasta "pauza" "ridica intrebari importante asupra gradului nostru de intelegere si observare" a sistemului climatic si al oceanelor. Cu toate acestea, "nu invalideaza modelele climatice".

"Durata platoului, in prezent, nu este incoerenta cu modelele", a confirmat pentru AFP Laurent Terray, fizician la Cerfacs, un centru de cercetari in simulari.

"Acest lucru se poate intampla o data sau de doua ori intr-un secol. Daca va continua timp de inca doua decenii, putem sa incepem sa ne intrebam daca modelele nu subestimeaza variabilitatea interna a climatului", respectiv variatiile naturale ale climatului, a adaugat cercetatorul.

Problema, pentru GIEC, tine de faptul ca multe studii despre acest subiect sunt prea recente pentru a-si gasi locul in lungul proces de sinteza si de validare care duce la crearea noului raport ce trebuie sa informeze liderii politici si economici.

La Stockholm, de luni, discutii sunt dedicate partial asupra modalitatii de a evoca aceasta "pauza". Iar parerile sunt divergente.

Pentru Norvegia, raportul "ar trebui sa ia in discutie pauza actuala de o maniera mai explicita si sa explice cum caldura a fost absorbita de oceane de 10-15 ani". China si Statele Unite pledeaza si ele pentru mai multa limpezime in explicarea acestui palier.

Belgia, in schimb, este nemultumita de utilizarea lui 1998 ca perioada de inceput pentru orice perioada statistica deoarece acel an, marcat de fenomenul El Nino, a fost exeptional de cald.

"Avand in vedere atentia acordata acestui subiect, cred ca GIEC are nevoie sa-l abordeze si sa expuna clar factorii pentru ca decidentii sa inteleaga", crede Alden Meyer, responsabil pentru strategie la Union of Concerned Scientists, un influent grup de reflexie american.

GIEC, care se afla sub presiune dupa cateva erori descoperite in ultimul sau raport din 2007, "este extrem de vulnerabil la noi critici, sincere sau nu", daca nu vorbeste despre acest subiect, crede si Wendel Trio, director al ONG-ului Climate Action Network Europe.