Cerinta de apa din Romania a scazut cu 13,21 mld mc de apa fata de anul 1990, de la 20,4 mld mc de apa (cat era in anul 1990) la 7,19 mld mc de apa (cat s-a inregistrat in anul 2012), arata un comunicat al Administratiei Nationale Apele Romane, remis HotNews.ro. In perioada 1990-2012, cerinta de apa a scazut dramatic in agricultura, respectiv cu 7,82 mld mc de apa, de la 9,1 mld mc de apa din anul 1990 la 1,28 mld de mc de apa in anul 2012. De asemenea, cerinta de apa din industrie s-a redus la jumatate - de la 9,06 mld mc de apa, cat se inregistra in anul 1990, la 4,81 mld mc de apa, cat este solicitata in anul 2012. Cerinta de apa pentru populatie a scazut doar cu 1,15 mld mc de apa, de la 2,25 mld mc de apa cat se inregistra in anul 1990 la 1,10 mld mc cat este la nivelul anului 2012.
La nivelul anului 2012, cerinta de apa este defalcata pe trei categorii de utilizatori: populatie- 1,10 mld mc (15,30%), agricultura- 1,28 mld mc (17,80%) si 4,81 mld mc de apa (66,90%), cat este cerinta de apa pentru sectorul industrial.
Potrivit ANAR, resursele de apa ale Romaniei sunt relativ sarace si neuniform distribuite in timp si spatiu. Acestea insumeaza teoretic circa 134,6 mld mc (fiind constituite din apele de suprafata- rauri, lacuri, fluviul Dunarea - si ape subterane), din care resursa utilizabila, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este de circa 40 mld. mc.
Cerinta totala de apa pe surse si destinatii (2012)
Foto: Apele Romane
Din cauza regimului variabil al resurselor de apa din Romania, o parte din aceste resurse se scurg in perioadele de viitura, pe cand, in perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mari resursele utilizabile, ANAR ia masuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care sa retina debitele excendentare in perioadele ploioase, pentru a le face disponibile in perioadele secetoase.
ANAR are in vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apa - cu scopul de a mari cantitatea de resursa de apa care poate fi utilizata de folosinte, inclusiv capacitatile de stocare a volumelor de apa la viituri. Schemele directoare de amenajare ale bazinelor hidrografice includ lucrarile necesare pe termen scurt, mediu si lung, la care statul roman va trebui sa gaseasca resursele financiare necesare pentru realizarea acestora.
Potrivit datelor ANAR, din totalul cerintei de apa, ponderea cea mai mare o reprezinta Dunarea (3,48 mld mc de apa), urmata de raurile interioare (3,02 mld mc de apa), apele subterane (0,68 mld mc de apa) si Marea Neagra (0,008 mld mc de apa). Din cerinta totala de apa, volumul cel mai mare de apa este solicitat in continuare de sectorul industrial, din care 2,83 mld mc de apa- din Dunare, 1,73 mld mc de apa- din raurile interioare si sub un 1 mld mc de apa din subteran.
Evoluția prelevarilor de apa din perioada 1990-2011
Foto: Apele Romane
Raportat la cerinta de apa din anul 2011 care a fost de 7,7 mld mc, volumul de apa prelevat a fost de 6,51 mld mc de apa, in scadere cu 11 mld mc de apa fata de anul 1990, cand volumul de apa era de 17,51 mld mc de apa. Defalcat pe cele trei categorii de utilizatori (populatie, industrie, agricultura), cea mai dramatica scadere a volumului de apa prelevat a fost in sectorul agricol care a scazut de la 6,93 mld de mc de apa (in 1990) la 0,86 mld mc de apa (cat era in 2011). O scadere semnificativa a fost inregistrata si in sectorul industrial, respective s-a redus la jumatate, de la 8,36 mld mc de apa, cat se inregistra in anul 1990 la 4,63 mld mc de apa, cat era in anul 2011. Volumul prelevat de populatie a scazut doar cu un 1 mld mc de apa fata de anul 1990, de la 2,22 mld mc cat se inregistra in anul 1990 la 1,02 mld mc de apa, cat s-a prevelat la nivelul anului 2011.
Conform raportului prezentat la Forumul Mondial al Apei desfasurat in aceste zile in sudul Frantei, la Marsilia, "oricat de mare ar fi volumul de apa total din lacurile de acumulare, resursele de apa risca sa fie epuizate daca nu sunt utilizate corect". Cresterea populatiei este strans legata de cresterea nevoii de alimente si implicit de cresterea cu 19% a apei utilizate in sectorul agricol, ceea ce reprezinta 70% din consumul global de apa.
In Romania, gradul de racordare la canalizare a locuitorilor echivalenti este 56,96%, iar gradul de racordare la statiile de epurare este de 45,57%. Progresul realizat in ultimele 6 luni a fost de cca. 1,84% in ceea ce priveste gradul de racordare la retele de canalizare si de cca. 0,93% in ceea ce priveste gradul de racordare la statiile de epurare. Cele mai ridicate grade de racordare la retele de canalizare (peste 70%) sunt in judetele Braila, Brasov, Constanta, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timis si muncipiul Bucuresti, iar, la polul opus (sub 30%), se afla judetele Dambovita, Giurgiu, Gorj, Ilfov si Vaslui. Cel mai mare grad de racordare la statiile de epurare, se inregistreaza in prezent in judetele Constanta, Cluj si Timis, respectiv de peste 65%, iar in judetele Braila, Galati, Mehedinti si Tulcea, sunt cele mai mici grade de racordare la statiile de epurare, respectiv de sub 10%.
1
7
