Am facut si eu exact ce m-a taiat capul. Am facut Comunicare la SNSPA pentru ca asa era atunci la moda. Ne-am batut pe locuri, am intrat o puzderie, s-au facut clase peste clase. Nu ne-a intrebat nimeni unde urmeaza sa lucram, daca vrem toti sa lucram in domeniu, daca decizia de a urma aceasta facultate a fost luata in urma unei gandiri aprofundate sau la plesneala. Am avut colege de an care s-au chinuit sa faca aceasta facultate si au ajuns stewardese, barmanite, fotomodele. La ce bun sa pierzi ani din viata facand ceva care nu te ajuta la nimic?
Astazi important este sa ai o diploma, nu conteaza cum ai intrat in posesia ei. Spun ca este important pentru portofoliu, oricum nu te ajuta la nimic. Am folosit diploma de licenta o singura data, atunci cand am plecat pentru o scurta specializare la Lisabona. Mi-am dat seama ca tine doar de mine sa reusesc intr-o jungla care te poate inghiti cu totul daca nu esti pregatit.
Primesc si acum telefoane de la fosti colegi care ma intreaba daca nu stiu cumva pe cineva care angajeaza. Lucreaza pe unde apuca sau nu lucreaza nicaieri. Eu cred ca am reusit sa fac ceva cu viata mea si depinde de fiecare in parte sa reuseasca. Nimeni nu prea iti mai intinde o mana de ajutor, iar sistemul nici atat. Eu am urmat o moda, un trend si mi-a reusit, dar nu sfatuiesc pe nimeni sa faca asa cum am facut eu. Un pas gresit poate sa fie un lant de intamplari nefericite, din care sa nu mai poti sa iesi. Decizia de a urma o anume facultate si o anumita profesie trebuie indelung analizata si studiata.
Vizioneaza filmuletele de mai jos. Descopera povesti de viata in care pasiunea meseriei se impleteste armonios cu sentimentul implinirii. Afla cum poti sa-i oferi copilului tau resursele necesare pentru cariera pe care si-o doreste.
Mai mult, aveai (aproape) o singura sansa sa intri, pentru ca daca picai nu puteai sa stai un an pe bara si sa inveti, PCR-ul nu accepta "lichele" care nu munceau, deci daca picai erai trimis/repartizat la uzina lui peste.
Deci, mai usor cu unele afirmatii :)
Pe de alta parte, da ... ai dreptate, diploma nu te ajuta cu mult la prima vedere, dar, diploma aia (exceptia diplomelor de la Spiru :P) ... diploma aia atesta ca esti in stare sa INVETI! Cinci/Patru ani de zile ai invatat o gramada de prostii nefolositoare, ai fost in stare sa urmezi un plan/programa de studiu.
Diploma nu te ajuta cu mult ... dar e bine sa o ai !
Intalnirea n-a fost ceva formal. Ne-am asezat toti (cateva zeci de oameni, poate peste suta) in jurul unei mese, oamenii din industrie si dascalii mai la masa, studentii mai in spate, in jurul unei mese mari de tot intr-o incapere mare de tot, si-am inceput sa discutam - in mod surprinzator, relativ civilizat.
Intalnirea, care a durat cam o ora, s-a terminat cam asa: studentii se uitau suparati la toata lumea, si se vaitau ca nimeni nu le-a zis din timp ce-au auzit acolo, oamenii din industrie, unii dintre ei de asemenea cu functii in invatamant, dadeau exemple concrete de slaba pregatire, si criticau neadaptarea invatamantului la realitatea economica, si dascalii cam taceau si se uitau foarte concentrati la felia de fata de masa din fata lor.
In conditiile astea, chiar credeti ca se uita cineva din industrie la diploma? Situatia a inceput sa se schimbe usurel dupa aceea, atat de mult incat procentajul absolventilor angajabili s-a mai bine de dublat la cam 3-4 ani dupa respectiva intalnire. Da' un procentaj de 20-30% angajabili (de-atunci a mai crescut) inca e suficient de scazut incat nici o firma sa nu acorde prea mare importanta diplomei.
poate am afla si originea cuvantului "dascal", anume "cantaret la strana, ale cărui atribuții se confundau cândva cu acelea ale învățătorului satelor (mai ales acolo unde nu existau învățători specializați)".
atunci poate am avea sanse sa avem si un invatamant normal...