​De cele mai multe ori obstacolul care stă în calea îndeplinirii unui scop este lipsa de motivație pentru a începe ceea ce ne-am propus, iar tendința de a amâna începerea proiectelor este, în mare parte, cauzată de faptul că apreciem timpul într-un mod ilogic, informează psychologytoday.com.

De ce procrastinamFoto: Shutterstock

Un studiul apărut în Jurnalul de Cercetări al Consumatorilor din Statele Unite arată că oamenii au înclinația naturală de a clasifica timpul în termeni de prezent și viitor. De cele mai multe ori când ne propunem să începem un proiect, ne gândim că începem de luni, de săptămâna viitoare, de luna viitoare, și așa mai departe. Aici intervine distanța între planificare și acțiunea în sine. Dacă schimbăm felul în care clasificăm timpul și ne propunem să începem proiectul dorit în prezent, înclinația de a procrastina ar fi diluată de apropierea dintre planificare și acțiune, iar lipsa de motivație ar fi mai puțin probabil să apară.

În schimb, când hotărâm ca un lucru se încadrează la timpul viitor, obiectivele pare să fie neglijate, amânate și în final să fie înlocuite de activități ce țin de procrastinare.

Studiul a arătat că tendința de a clasifica proiectele și scopurile, și termenele limită ale îndeplinirii acestora, în limitele prezentului și ale viitorului, este factorul determinant pentru coordonarea acțiunilor cu ceea ce ne propunem să facem și apariția procrastinării. Cel mai interesat aspect al studiului a fost descoperirea felului ilogic de clasificare a timpului. Acest lucru a fost demonstrat și de următorul experiment.

Cercetătorii au dat participanților un termen de șase luni pentru a finaliza o sarcină specifică, și anume, pentru a deschide un cont bancar în urma căruia primeau o recompensă. Primul grup de participanți a primit sarcina în luna iunie, având termenul limită pentru finalizarea sarcinei în decembrie. Al doilea grup a primit sarcina în luna iulie, cu termenul limită pentru ianuarie, anul următor. Deși ambele grupuri aveau la dispoziție termenul de 6 luni pentru îndeplinirea sarcinii stabilite, aceștia au prioritizat proiectul în mod diferit: cei din primul grup au fost mai înclinați să facă acțiunea cât mai curând, pe când cei din al doilea grup au avut tendința să amâne finalizarea sarcinii, întrucât au clasificat-o ca fiind de ordinul viitorului, considerând că au mai mult timp la dispoziție.

Studiul a arătat că modul în care percepem timpul determină atingerea succesului în obiectivele propuse. Vestea bună este că putem schimba modul în care ne raportăm la timp și la proiectele pe care dorim să le îndeplinim. A ne concentra atenția asupra proiectelor, gândite în termeni de acțiune ce țin de prezent, ne ajută să fim mai motivați și să începem să lucrăm pentru obiectivele propuse fără amânare.

Următoarele strategii pot ajuta, de asemenea, la creșterea motivației și reducerea tendinței de a amâna:

- împarțirea obiectivelor pe bucăți ajută la demararea proiectelor și înlăturarea procrastinării.

- stabilirea unor obiective care țin de prezent fac întregul proiect mai ușor de abordat, chiar dacă scopul către care tindem este unul de durată.

- transformarea ideilor abstracte în acțiuni concrete ajută, de asemenea, la atingerea obiectivelor propuse.

În general, schimbările rutinei comportamentale efectuate în pași mici duce la atingerea cu succes a scopurilor și transformă obiectivele abstracte ale viitorului în acțiuni ce țin de prezent.