Adevarul despre asasinarea lui J.F. Kennedy ar putea fi aflat in 2017

de I.B.     HotNews.ro
Joi, 28 mai 2015, 5:44 Magazin

Adevarul despre moartea lui John Fitzgerald Kennedy ar putea fi aflat in 2017, daca urmatorul presedinte al Statelor Unite va lua decizia de a face public continutul ultra-confidential al arhivelor ce contin documente despre asasinarea fostului presedinte american, informeaza lepoint.fr.

Istoricii incep sa se pregateasca, cercetatorii au intrat intr-o stare de febrilitate, iar adeptii teoriei conspiratiei sunt cuprinsi de nerabdare: in octombrie 2017, cea mai mare parte a continutului arhivei in care a fost documentata ancheta lansata dupa asasinarea presedintelui american J. F. Kennedy urmeaza sa fie data publicitatii, cteaza Mediafax.

In total, la peste 40.000 de documente redactate in cadrul acelei anchete au avut acces doar sapte arhivari, ale caror nume au fost tinute in secret. Ei lucreaza de multi ani, luandu-si numeroase masuri de precautie din motive de securitate, la aceasta "mina" de informatii, care ar putea sa faca lumina, dupa 50 de ani, asupra unuia dintre cele mai mari mistere ale istoriei americane contemporane.

Earl Warren, fost sef al Curtii Supreme de Justitie din Statele Unite, care a prezidat comisia de ancheta infiintata pentru a investiga asasinarea celui de-al 35-lea presedinte al Statelor Unite, i-a spus unui jurnalist care l-a intrebat daca americanii vor afla intr-o buna zi totalitatea concluziilor formulate dupa incheierea anchetei: "Acel moment va veni, dar, probabil, nu se va produce in timpul vietii voastre!".

Site-ul Politico, pe care au aparut in premiera aceste informatii, afirma ca, desi acea data - octombrie 2017 - a fost oficial fixata pentru a autoriza accesul publicului larg la acele arhive, in orice moment s-ar putea intampla ca viitorul presedinte in functie sa isi exercite dreptul de veto, in urma unei cereri formulate de CIA, FBI sau orice alta agentie guvernamentala.

Va fi suficient ca aceste agentii sa considere ca unii dintre protagonistii anchetei - dintre care unii sunt inca in viata - ar fi expusi in mod inutil de dezvaluirile continute intr-unul dintre acele documente sau in transcrierile unor interogatorii. Si, intrucat acel moment va veni la un an si jumatate dupa ce succesorul lui Barack Obama isi va prelua functia, noul presedinte, in functie de afinitatea lui pentru transparenta, de contextul intern si de cel international, va decide daca isi va da acordul sau nu isi va da acordul pentru publicarea totala a acestor arhive.

Recenta apropiere diplomatica dintre Statele Unite si Cuba poate, de exemplu, sa reprezinte un motiv suficient de puternic pentru a amana publicarea arhivelor. Lee Harvey Oswald, asasinul lui J. F. Kennedy, a facut o calatorie in Ciudad de Mexico, cu doar o luna inainte de a-l impusa mortal pe J.F.K. In timpul acelei vizite s-a intalnit cu cativa agenti din Cuba. Or, una dintre ipotezele pe care unii dintre anchetatori le-au retinut pentru a explica gestul criminalului a constat in faptul ca Lee Harvey Oswald a actionat din ordinul serviciilor secrete cubaneze, ca o reactie la tentativele de asasinare a lui Fidel Castro de catre agenti trimisi de CIA, cu acceptul lui J.F. Kennedy. Printre cele 40.000 de documente ce ar putea fi date publicitatii, 1.100 provin de la CIA si ar putea sa contina eventuale dovezi care sa ateste legaturile lui Oswald cu regimul comunist cubanez.

Sau, din contra, documentele ar putea sa demonstreze ca asasinul lui J.F.K. a fost manipulat de catre anti-castristi care nu i-au iertat presedintelui american faptul ca, mai intai, i-a ajutat sa organizeze debarcarea din Golful Porcilor, in aprilie 1961, apoi i-a abandonat, in momentul in care operatiunea s-a dovedit a fi un esec rasunator. Sute de exilati cubanezi au fost ucisi in acea operatiune. 332 de pagini din aceste arhive care asteapta sa fie divulgate se refera la un personaj cu o reputatie indoielnica, Edward Hunt. Acest agent CIA, definit ulterior prin sintagma "instalatorul din Watergate", scandalul care a dus la demisia lui Nixon, a fost unul dintre aceia care au pregatit debarcarea anti-castristilor in Cuba. Inainte de a muri, in 2007, Edward Hunt a dezvaluit, fara sa ofere alte detalii, ca a fost informat in 1963 in legatura cu un complot al exilatilor cubanezi care cautau asasini profesionisti pe care doreau sa ii angajeze pentru a-l ucide pe J.F. Kennedy.

Tot in aceeasi arhiva se afla si transcrierea interogatoriului condus asupra unui ofiter KGB, Iuri Nosenko, care a dezertat in Occidentat la scurt timp dupa moartea lui Kennedy. Acel transfug sovietic se ocupase de Oswald in timpul celor doi ani si jumatate pe care acesta i-a petrecut in fosta U.R.S.S. incepand din 1959, inainte de a reveni in Statele Unite, luand-o cu el si pe sotia lui rusa, cu care s-a casatorit in timp ce locuia la Moscova. Aceeasi arhiva ar putea duce la o serie de dezvaluiri care ar putea sa confirme ipoteza potrivit careia, in plin Razboi Rece, sovieticii au dorit sa il ucida pe omul care i-a tinut piept lui Hrusciov in scandalul rachetelor din Cuba.





















1739 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    si noi ce facem? (Joi, 28 mai 2015, 10:59)

    anaerobik [anonim]

    La noi cum va fi? Desecretizarea documentelor si stenogramelor audierilor privind "revolutia din decembrie", mineriadele 1, 2, 3, rapirea jurnalistilor, referendumul din 2012... se va produce in timpul vietilor nepotilor nostri?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi