Oamenii de stiinta au descoperit cel mai puternic material din natura

de A.C.     HotNews.ro
Miercuri, 18 februarie 2015, 18:10 Magazin

Dintii melcului acvatic observati la microscop
Foto: Hotnews
Este la fel de puternic ca otelul si dur ca o vesta antiglont, capabil sa reziste la aceeasi presiune de care este nevoie pentru a transforma carbonul din diamant. Oamenii de stiinta au descoperit cel mai puternic si cel mai nou material din natura, care vine de la melcul acvatic, scrie Washington Post.

Intr-un studiu, care va fi facut public in aceasta luna, cercetatorii britanici au anuntat ca dintii creaturilor acvatice numite "limulusi" sunt cel mai puternic material din lume.

Dintii, care sunt atat de mici incat trebuie sa fie examinati la microscop, sunt compusi din fibre foarte subtiri, bine ambalate care contin un mineral dur, numit "Goethit".

Limulusul ii foloseste pentru a decoji mancarea de pe pietre, dar autorul studiului spun ca oamenii ar putea adapta tehnologia pentru a construi avioane sau plombe dentare mai bune.

Barber, profesor la Universitatea din Portsmouth din Marea Britanie, a testat dintii pentru rezistenta la tractiune- cat pot rezista fara sa se rupa. Cercetatorul a descoperit ca materialul are o forta de 5 gigapascali, de aproximativ cinci ori mai mult decat matasea de paianjen, detinatoarea recordului de pana acum.

"Oamenii incearca intotdeauna sa gaseasca urmatoarul cel mai puternic lucru, dar matasea de paianjen a ramas castigatoare timp de cativa ani. Asa ca am fost fericiti ca dintii de limulus (n.red. melc acvatic) au depasit-o", a spus Barber pentru BBC.

Dintii au depasit si duritatea unor materiale confectionate de om, inclusiv kevlarul, o fibra sintetica utilizata la confectionarea vestelor antiglont.























16634 vizualizari

  • -1 (9 voturi)    
    Noah bine mah, nu ma abtin (Miercuri, 18 februarie 2015, 18:25)

    Armadilo [utilizator]

    Cam aşe platoşe le trebuie politicienilor de la noi, dar pana va apărea pe piaţă...... mai durează şi DNA-ul mai are de lucru....... fără număr, fără număr..............
  • +3 (7 voturi)    
    ehe... (Miercuri, 18 februarie 2015, 19:10)

    tzitzelu [utilizator]

    pun pariu ca dintii astia se rup in Romanica daca se apuca sa roada din hotie
  • -1 (9 voturi)    
    ... (Miercuri, 18 februarie 2015, 19:36)

    cartograful [utilizator]

    cercetatorii britanici lovesc din nou. E normal ca obiecte atat de mici incat se vad la microscop sa fie "cele mai dure din lume". Problema e atunci cand ai nevoie de ele la scara macroscopica. Matasea de paianjen are cam jumatate din rezistenta kevlar-ului dar mica mare problema e ca spre deosebire de kevlar nu poti sa o tesi sau impletesti ca sa faci ceva util din ea.
    • +3 (5 voturi)    
      Says who? (Miercuri, 18 februarie 2015, 20:25)

      war4peace [utilizator] i-a raspuns lui cartograful

      Bineînţeles că poţi să o împleteşti şi să o ţeşi, poţi să faci o armură excelentă cu ea. Problema nu e materialul în sine, ci costul său.
  • +7 (7 voturi)    
    lol (Miercuri, 18 februarie 2015, 22:39)

    NewLevel [anonim]

    Sa vorbesti despre carbonul din diamant e ceva... dincolo de cuvinte.
    Nu se compara decit cu azotul din nitrogen si cu cuprul din arama. Cu umezeala din apa.
  • +5 (5 voturi)    
    Nu este vorba despre Limulus (Joi, 19 februarie 2015, 8:12)

    marius v [utilizator]

    Limulus desemnează un gen (categorie taxonomică) de artropode numite generic crabi-potcoavă. Nu se înrudesc cu melcii (gasteropode), ci cu racii de la noi.

    Dar descoperirea se referă, într-adevăr, la un gen de gasteropode acvatice a căror cochilie nu este spiralată, ci conică, așa cum sunt coifurile acelea vietnameze.

    S-a mai strecurat o eroare în șapou. S-o fi descoperit cel mai „puternic“ (aș fi tentat să spun „dur“) material din natură, dar în niciun caz nu este cel mai nou. Dimpotrivă, firul de păianjen este mai nou decât dintele melcului acvatic. Arahnidele au apărut în urmă cu 130 milioane de ani, în Cretacicul timpuriu, pe când gasteropodele cu mult mai înainte, în urmă cu 485 milioane de ani (Cambrianul târziu). Doar descoperirea este nouă.

    Țin să închei spunând că oamenii provoacă dispariția atâtor specii, înainte de a afla totul despre ele. Măcar de-ar afla ceva semnificativ despre ei înșiși!
    • +3 (3 voturi)    
      Cred că aveți dreptate (Joi, 19 februarie 2015, 11:15)

      Alex Danila [utilizator] i-a raspuns lui marius v

      Pentru conformitate, link spre jurnalul Royal Society, unde cred că a apărut studiul original:
      http://rsif.royalsocietypublishing.org/content/12/105/20141326

      Animalelor le zice „limpet” în engleză, nu știu cum s-or numi în română.
  • +2 (2 voturi)    
    melcul tare (Joi, 19 februarie 2015, 12:16)

    sandella [anonim]

    sa speram ca acest melc nu ajunge pe cale de disparitie


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri