KS - Un proiect special HotNews.ro – DW

Emil Hurezeanu: Cel mai bogat si generos german, Hasso Plattner, creatorul grupului informatic SAP, este interesat de Sibiu

de Dan Tapalaga     HotNews.ro
Joi, 27 iulie 2017, 12:57 Kultur Sibiu - RO

Emil Hurezeanu
Foto: Arhiva personala
Cel mai bogat si generos german, Hasso Platner, s-a nascut la Berlin , in l944, intr-o familie de medici sasi din Sibiu, care parasise Romania cu trupele germane, este interesat de un proiect derulat la Sibiu, a declarat ambasadorul Romaniei la Berlin, Emil Hurezeanu, intr-un interviu pentru HotNews.ro. “Platner nu s-a mai intors in Romania, nu da interviuri dar cind a auzit ca Universitatea Lucian Blaga din orasul natal al parintilor si strabunilor are idei si nevoi si-a trimis mesagerii la Sibiu. Se pune la cale un proiect important acolo. Spun mai multe cind il vad pe picioare”, a mai spus Hurezeanu.
  • Citeste in interviul HotNews.ro cum s-au integrat sasii in Germania dupa plecarea lor din Romania, cati dintre ei mai sunt interesati de tara natala si cum pot fi salvata bisericile fortificate sasesti
 
Au fost respectuosi cu vecinii, nu i-au vasalizat. Au fondat o natiune germana in sud-estul Europei, cu tarani , negustori, constructori, mestesugari , episcopi , comiti si istorici de prima mina.
 
 
Emil Hurezeanu
Dan Tapalaga: Anul acesta are loc intalnirea sasilor de pretutindeni la Sibiu, in perioada 4 - 6 august, sub deviza "Acasa in lume, cu inima in Transilvania". Se asteapta ca evenimentul sa reuneasca peste 10.000 de sasi, care se vor intoarce pentru cateva zile acasa. Cati sasi au ramas, de fapt, cu inima in Transilvania? Au plecat, totusi, in urma cu 27 de ani.
Emil Hurezeanu:
Avem de-a face, intr-adevar, cu un fenomen  neobisnuit in Transilvania. Sasii au ajuns aici cu 850 de ani in urma si au construit , incet si sigur, o civilizatie germana si europeana la portile Orientului.
 Sibiul a fost construi de ei, la fel Brasovul, Clujul sau Mediasul. Acesti oameni, reuniti in „Universitas saxonum“ au aparat fronierele estice si sudice ale Transilvaniei, in calea mongolilor, tatarilor si turcilor, au construit biserici fortificate si sate ca in Normandia, Burgundia, Carintia , Valea Moselei sau Westfalia. Erau oameni liberi, tarani sau oraseni. Au trecut de la catolicism la luteranism acum aproape 5oo de ani, cam  in acelasi timp ca in tinuturile reformei din Germania, dar fara razboaie.

Au construit primul sistem de educatie primara gratuit si obligatoriu din Europa. Si-au ales primarii si episcopii, in mod democratic. I-au lasat, mai ales, pe cei din jurul lor in pace. Indiferenta lor a fost insa toleranta si constructiva. Romanii au invatat mult de la ei. Au fost respectuosi cu vecinii, nu i-au vasalizat. Au fondat o natiune germana in sud-estul Europei, cu tarani , negustori, constructori, mestesugari , episcopi , comiti si istorici de prima mina.
Dupa primul razboi mondial au ajuns cetateni ai Romaniei. Si-au demonstrat loialitatea chiar in momentul luptei pentru Marea Unire, fiind prima minoritate care s-a pronuntat  in favoarea ei. Al doilea razboi mondial i-a antrenat si pe ei in fatalitatea postbelica a vinovatilor normativi. Multi au fost deportati in Ucraina, barbatii peste 17 ani si femeile peste 18 ani. Au pierit acolo cu miile.

Comunismul romanesc le-a adus, ca si noua celorlalti , o viata vitregita de drepturi elementare. Spre deosebire de alta tari, Polonia, Cehoslovacia sau Ungaria, germanii nostri, sasii din Transilvania si svabii din Banat , dincolo de paranteza tragica 1945-1950 a deportarii in URSS, n-au fost vinati si izgoniti din tara, s-au bucurat de drepturi culturale identitare relative in anii comunismului, dupa 1960 mai ales.

 Prin acorduri dintre Bucuresti si Bonn au parasit Romania zeci de mii de germani . A fost o pierdere imensa pentru colectivitatea lor dar si pentru  Romania, chiar daca, poate, si  o salvare pentru fiecare din ei in parte.
Dupa l989, in primii doi ani , au plecat practic toti, Azi mai sunt citeva mii la Sibiu si in Transilvania. In 1938 traiau aproape 8oo.ooo de germani in Romania, sasi transilvaneni si svabi banateni. Cam tot atiti evrei erau atunci la noi. Si la ei.

Disparitia acestor minoritati , cu o contributie atit de importanta la  modernizarea Romaniei ne-a lasat mai singuri si mai saraci in arte si meserii.
Sasii si-au pastrat insa in inima si pe harta lor mentala obirsia. Germanii, in general, au o legatura vitala nu doar sentimentala, in primul rind cu tinutul natal ,cu „acasa“ „die Heimat“, si doar apoi cu tara, cu statul . E vechea lor traditie istorica a fragmentarii statale, care i-a apropiat vrind –nevrind , sute de ani de tinut, principat, etc. mai mult decit de Imperiu . Cu imperiile au avut experiente dezastruoase, „orasul mic si crenelat“, vorba poetului, i-a aparat .

Franz Josef Strauss, fostul  prim-ministru, atit de carismatic de la München spunea ca Bavaria este tara,(Heimat) Germania patria (Vaterland) si Europa viitorul die Zukunft). Sasii se intilnesc la Sibiu sub un stindard asemanator, dar mai modest emotionant formulat: „Acasa in lume, cu inima in Transilvania.“

 
Elisabeth a intrebat-o inainte de plecare: „Si ce-ti mai lipseste, Tante Frieda?“ „Imi lipseste romanul“, a raspuns batrina sasoaica
 
 
Emil Hurezeanu
DT: Sasii din Germania plecati din Romania si-au pastrat identitatea? Traditii, obiceiuri, stil de viata? Traiesc in comunitati compacte sau sunt risipiti in societata germana?
EH:
In Germania, Austria, Canada sau SUA, sasii isi pastreaza traditiile integrindu-se fara probleme in noua lor lume. Au facut-o in mod natural. Au organizatii locale, sub stindardul locului de origine din Transilvania, se intilnesc la baluri si carnavaluri si se reunesc, cam 2o.ooo in fiecare an, de o peste o jumate de secol , la Dinkelsbühl, in nordul Bavariei, de Rusalii. Aici defileaza in costume populare, isi revad rudele , consatenii sau concitadinii, prietenii. Noaptea, pe colina unde e cimitirul orasului , in lumina tortelor, are loc o ceremonie  impresionanta in amintirea mortilor si suferintelor comunitatii.

Am fost de mai multe ori acolo, si m-am bucurat , de-a lungul anilor, , sa conving  prieteni si politicieni romani sa fie de fata la acest tulburator ritual anual. Anul trecut a fost la Dinkelsbühl  , pentru prima oara, un prim-ministru, dl. Dacian Ciolos. In trecut au venit ministrii de externe Baconski, Cristian Diaconescu sau Titus Corlatean. 

Oaspetii romani sunt primiti cu drag si onorati. Dar m-ati intrebat daca sasii mai tin minte de unde vin.  Va dau doua exemple. Cei mai buni mici si cele mai bune sarmale din Germania se  maninca  in casele sau la agapele germanilor  originari din Romania. Cu multi ani in urma, prietena mea Elisabeth Axmann, intre timp disparuta, eminenta scriitoare si traducatoare , sasoaica si ea stabilita in Germania,  mi-a povestit ca a vizitat o ruda, o doamna foarte virstnica intr-un camin de pensionari din nordul Renaniei. Doamna vizitata  traia de decenii in Germania.

 Tot vorbind de una de alta,  Elisabeth a intrebat-o inainte de plecare: „Si ce-ti mai lipseste, Tante Frieda?“ „Imi lipseste romanul“, a raspuns batrina sasoaica, intr-un acces, banuiesc non-freudian , de sinceritate absoluta.
Cred ca multora dintre ei le lipsim noi romanii, asa cum si ei ne lipsesc noua, celor care, mai ales, am trait alaturi de ei.

 
A treia generatie, a sasoaicelor si sasilor tineri redescopera azi cu interes si emotie tinutul stramosilor.Vor sa-l vada, sa-l cunoasca, sa-l recunoasca.
 
 
Emil Hurezeanu
DT: Cei plecati in anii 90 sau copiii lor mai sunt interesati de tara natala? S-ar mai intoarce acasa sau minoritatea germana va fi in cativa ani un capitol incheiat din istoria Romaniei?
EH:
Exista, dupa observatiile sociologice dar si ale mele personal, trei categorii de sasi. Simplific, desigur. Prima categorie este  generatia celor plecati cu decenii in urma. A  vrut sa nu mai intoarca privirea inapoi spre Romania, socotind Germania ca tara lor salvatoare. A doua generatie a incercat sa se integreze cu orice pret in noua tara, sa nu mai semene deloc cu parintii lor „orientali“. A treia generatie, a sasoaicelor si sasilor tineri redescopera azi cu interes si emotie tinutul stramosilor.Vor sa-l vada, sa-l cunoasca, sa-l recunoasca. Acesta este ,poate, ritmul normal, tropismul  tuturor celor care , ei cu urmasii lor cu tot, isi stramuta casa , tara, viata. Noi romanii , in numar mare, suntem pribegi mai recenti. Dar ni se intimpla deja si noua asta.

DT: Mai sunt interesati sasii plecati sau copiii lor sa invete/ pastreze cunostintele de limba romana?
EH: 
Din experientele mele, sasii vorbesc bine limba romana si dupa decenii de la plecare. Inca n-am intilnit sasi care s-au nascut si au trait in Romania, care sa nu vorbeasca, uneori cu expresivitate plastica, limba romana. Copiii lor nascuti in Germania n-au invatat-o decit accidental. In schimb, cum spuneam, copiii lor vor sa cunoasca Transilvania si Romania, odata cu dialectele sasesti ale parintilor. Va urma si limba romana. 

 
casele din satele sasesti incep sa fie refacute, multi pensionari stau cu lunile in Romania, se reactiveaza deci implicit forme ale economiei locale. Ceremoniile si ritualurile  sunt si ele improspatate.
 
 
Emil Hurezeanu
Rep: In ultimii ani a crescut constant interesul oamenilor de afaceri germani pentru Romania. Germania fiind in acest moment cel mai important partener comercial al Romaniei in UE? Cat de mult au contact legaturile asigurate de sasi intre cele doua tari? Cati sunt manageri sau directori la filialele companiilor germane din Romania?
EH:
Intre miile de firme germane din Romania, sunt cu zecile cele detinute de sasi. Sunt firme mici, familiale, in general. Dar sasii, ca si svabii banateni, veniti cu „doar“ 3oo de ani in urma in Romania, sunt chibzuiti, separa emotia de afacere, ca toti germanii. Cei mai multi revin in tara in numele emotiilor si al amintirilor.

Dar, dincolo de firme, casele din satele sasesti incep sa fie refacute, multi pensionari stau cu lunile in Romania, se reactiveaza deci implicit forme ale economiei locale. Ceremoniile si ritualurile  sunt si ele improspatate. Se reanima trecutul prin prezent, prezentul redescopera sau retraieste trecutul. Acesta este si sensul evenimentului de la Sibiu, dar el este reprodus, in mic, in zeci de sate sau regiuni, precum Haferland, salba rurala dintre  Brasov si Sighisoara, periodic, de ani de zile.

DT: Exista exemple de oameni de afaceri sasi plecati in Germania care au dezvoltat propriile afaceri in Romania? (poate in agricultura, constructii, comert etc)
EH:
N-am aceasta evidenta, decit in mod intimplator, cind intilnesc oameni de afaceri germani care-si marturisec originea transilvaneana. Ce pot sa va spun este ca printre germanii noastri stabiliti in Germania sunt, dincolo de laureatii Nobel, Herta Müller si Stefan Heil sau de vedeta rock Peter Maffay, foarte multi medici, avocati sau intreprinzatori celebri.

Cel mai bogat si generos german, Hasso Platner, s-a nascut la Berlin , in l944, intr-o familie de medici sasi din Sibiu, care parasise Romania cu trupele germane. El este creatorul grupului informatic SAP si a infiintat recent la Potsadm un intitut de inalte studii si un muzeu de arta, amindoua de importanta globala. Platner nu s-a mai intors in Romania, nu da interviuri dar cind a auzit ca Universitatea Lucian Blaga din orasul natal al parintilor si strabunilor are idei si nevoi si-a trimis mesagerii la Sibiu. Se pune la cale un proiect important acolo. Spun mai multe cind il vad pe picioare.

 
Cetatile acestea alcatuiesc un arhipelag medieval , o Atlantida de inestimabila valoare istorica si umana. Ele sunt amprentele si relieful aproape integral conservate al unei civilizazii europene, in adincul sud-estului continental. Noi suntem astazi curatorii lor obligatorii.
 
 
Emil Hurezeanu
DT: Proiectul HotNews.ro - Deutsche Welle incearca sa puna in valoare mostenirea culturala lasata de sasii transilvaneni si sa traga un semnal de alarma in cazul bisericilor fortificate sasesti, insuficient exploatate turistic, unele in stare avansata de degradare. Ce s-ar putea face pentru salvarea lor?
EH:
Cetatile acestea alcatuiesc un arhipelag medieval , o Atlantida de inestimabila valoare istorica si umana. Ele sunt amprentele si relieful aproape integral conservate al unei civilizazii europene, in adincul sud-estului continental. Noi suntem astazi curatorii lor obligatorii. Trebuie sa le ingrijim si sa le perpetuam existenta,in numele propriului nostru trecut dar si al obligatiilor europene. Multe din ele se viziteaza. 9 biserici fortificate  plus Sighisoara fac parte din patrimoniul cultural mondial protejat de Unesco.

Am propus  mai demult transformarea unor biserici fortificate, cu casele lor parohiale mai mari in tabere de vara mixte ale unor universitati germane si romanesti . Aici ar urma sa ajunga tineri germani, polonezi ,francezi si romani, o luna, in vacanta, ca sa studieze cultura si istoria Europei, stilurile arhitecturii europene , limbile ei. Incepand de anul trecut, printr-un act normativ al guvernului Ciolos, statul roman cofinanteaza o astfel de tabara de intilniri germano-romane-europene. Astept inca sa vad unde si cum. Dar e un pas foarte important.

Formele parasite,  oricit de prestigioase  , supravietuiesc  nu doar cu amintiri ci si cu noi  continuturi , pe masura. Noi romanii avem o sansa noua in relatiile cu sasii. Si ei cu noi. Suntem rude apropiate si vecini de casa , inainte de a fi parteneri europeni. Istoria si viata au vrut sa ne desparta. Cetatile, bisericile si amintirile lor ne-au ramas noua. Trebuie sa le pazim, sa le ingrijim, in numele prezentului si al viitorului comun, pentru care optam acum in libertate.  dincolo de trecutul nostru comun, ce, deseori, ne-a fost harazit ca o fatalitate.

NOTA: Interviul cu ambasadorul Romaniei la Berlin, Emil Hurezeanu, a fost realizat via e-mail.

Articol sustinut de Therme si Selgros


Citeste mai multe despre   























10571 vizualizari

  • +6 (14 voturi)    
    foarte bine (Joi, 27 iulie 2017, 13:22)

    codo [utilizator]

    Ar fi de dorit sa i se vorbeasca si de biserica Fortificata Tapu despre care mentioneaza tot hotnews. Pentru el va fi floare la ureche sa o restaureze. Noi nu suntem in stare.
    • +4 (10 voturi)    
      Cand nu stii... (Joi, 27 iulie 2017, 16:19)

      cristian_n [utilizator] i-a raspuns lui codo

      E bine sa te informezi nu sa scrii tampenii.
      S-au reconsolidat si refacut mai multe biserici fortificate.
      Cristian(5 km de SB) si Calnic(cca 35 km) sunt doar cateva exemple..
      • -1 (11 voturi)    
        Sulla cu Prefectura (Joi, 27 iulie 2017, 16:37)

        codo [utilizator] i-a raspuns lui cristian_n

        consolidarea celor din Cristian si Calnic trebuie ca o incalzeste foarte tare pe cea din Tapu. sau poate ati restaurat-o dvs de ieri pana azi...
  • -4 (14 voturi)    
    nu pot sa cred (Joi, 27 iulie 2017, 15:33)

    trient [utilizator]

    ca la 27 de ani "dupa" inca se mai scriu articolele ca la masina de scris, cu o in loc de 0 si cu l in loc de 1...
  • 0 (20 voturi)    
    Ca si ministrul prusac, caraghiosul (Joi, 27 iulie 2017, 16:31)

    Rahan5 [utilizator]

    Sigmar Gabriel din Germania, Emil Hurezeanu are obiceiuri de a comunica informatii false, sau denaturate in stilul specififc ,,political correctness".
    Evita sa zica, din motive ,,politice", ca sa nu ,,deranjeze'' pe nationalistii romani, ca si orasul Campu Lung din Muntenia, tot de sasi a fost infiintat . Asta arata, si faptul, ca nu numai pentru paza intrarii in Transivania, sasii au venit invitati de regele Ungar pe aceste meleaguri. Sasii continuand sa creeze avamposturi comerciale in toate directiile.
    Desigur din motive ,,politice", Hurezeanu uita sa zica, si ca sasii au venit la invitatia regelui ungar, ca doar nu puteau sa vina de capul lor.
    Dar cea mai mare minciuna care o zice, este preluarea controlului intrarii in Transilvania dinspre Moldova de catre sasi, in locul secuilor.

    ,,Acesti oameni, reuniti in „Universitas saxonum“ au aparat fronierele estice si sudice ale Transilvaniei, in calea mongolilor, tatarilor si turcilor"
    O alta ,,dezimformare". Nu e nici o dovada ca sasii au iesit vreodata, din orasele fortificate ca sa apere trecatorile. De obicei, se baricadau in orase si manastiri, sau fugeau in munti. Invadatorii treceau prin trecatori nedaranjati.
    Din ,,aventurile razboinice" ale sasilor la 1241, anul marii invazii mongole.
    Coloana care a trecut in Transilvania prin Maramures (sef ,probabil Batu Han), Un escadron de mongoli ajunge la oarasul sasesc, minieresc Rodna (argint).
    Sasii ies afara din oras si ,,reusesc" sa-i respinga. In realitate mongoli sa prefac ca se retrag. Sasii se intorc in oras sa se imbete !
    Sunt atat de naivi, ca nu intelegeau, ca mongolii pe care ,,i-au respins", sunt doar o mic grup din intreaga hoarda. In cursul noptii mongolii se intorc si ,,rad orasul" de pe fata Pamantului.
    Nu-i omoara pe toti. Mongolii nu omoara familiile dispuse sa ,,colaboreze". Nu e clar, dar sunt surse ca vreo 600 de sasi supraviatuiesc. O parte din ei, avand asezata, delicat, o sabie mongola in spatele cefei, se transforma in calauze.
  • 0 (6 voturi)    
    nou proirct.... (Vineri, 28 iulie 2017, 9:37)

    sareta [utilizator]

    Sa aduca si profesori din Germania, cu diplome adevarate ,nu plagiatori si profesori cu Diplome de "ghiseu"...care scot pe banda nulitati ce distrug tot in calea lor.
  • +1 (9 voturi)    
    Respectul pentru limbă şi cititor (Vineri, 28 iulie 2017, 9:46)

    altsas [utilizator]

    Eu nu pot să pricep de ce, în anul 2017, o redacţie nu poate scrie cu diacritice. Să înțelegem că răspunsurile date prin mail de domnul Hurezeanu au venit, la rândul lor, fără diacritice, şi în redacţie nu s-a găsit nimeni să le adauge? Există niște softuri şi pentru asta, domnilor!
    Şi apoi ar fi fost o chestie de minim respect ca numele acestui mecena - care nu e totuși un necunoscut în lumea asta - să fi fost scris corect: Plattner - cu 2 de t.
    Poate-mi explică cineva cum se împacă patriotismul cu lipsa de respect pentru propria limbă.
    • -1 (3 voturi)    
      Da, dar in schimb sunt primii la criticat pe altii (Sâmbătă, 29 iulie 2017, 17:09)

      holinessdani [utilizator] i-a raspuns lui altsas

      In ziarul asta poti citi nenumarate articole (fara diacritice binenteles) cum nu s-a facut nimic in ultimii 27 de ani cum politicienii sunt lenesi si incompetenti.
      Mie tocmai asta mi s-ar parea exemplul perfect de lene si incompetenta, sa-ti fie lene sau sa sti cum se instaleaza un font suplimentar intr-un calculator. Dupa 27 de ani!
    • 0 (0 voturi)    
      plattner (Duminică, 30 iulie 2017, 10:55)

      om simplu din multime [utilizator] i-a raspuns lui altsas

      cu tt, vine de la, bun de platta, aaaa ?!:-)
      stipendiatorul din germania, poate tot un mecena tip soros, internationala finantzelor/finantzatorilor.

      huhurezeanu era motz pe sticla sistemului, u.m. digi 24. un fel de formator de soroseala. cu spoiala si staif nemtzesc, dar pe filiera americana... dadea lectii de demokratura ...progresista.
      un pipidi mai vechi in "meserie" si mai citit.
  • +5 (9 voturi)    
    huhurezeanu (Vineri, 28 iulie 2017, 21:01)

    om simplu din multime [utilizator]

    tre' sa'si plateasca si el niscai datorii. ca dara nu'i putin lucru sa fii pus ambasador la berlin.
    deci, la sighii, mai draga.


Abonare la comentarii cu RSS


Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică