​KS - Un proiect special HotNews.ro – DW

Organista din Viscri

de Catiusa Ivanov     HotNews.ro
Luni, 24 iulie 2017, 12:27 Kultur Sibiu - RO

Gerhild Gross - organista din Viscri
Foto: Hotnews
"Eu sunt organista, este o traditie la noi in familie. Bunicul a fost organist, de mic copil si pe mine m-a fascinat orga, muzica din biserica", povesteste Gerhild Gross, o femeie micuta, blonda, administratorul bisericii fortificate din Viscri, vocea calda care explica turistilor istoria locului. Acum are 49 de ani, a plecat in 1992 in Germania, dar s-a intors la Viscri in 2005. Vede in orga bisericii fortificate din satul de care s-a indragostit printul Charles si in clapele ei roase de timp o intreaga istorie. Istoria sasilor care au venit si au plecat de pe aceste pamanturi.

"Cand eram mai mare, aveam voie sa ma duc cu unchiul sus, sa vad cum canta si incet incet am invatat si acum am preluat eu. Cant la orga cand avem slujbe si cand ma roaga cineva, cand sunt evenimente sau este slujba, mai merg si in alte sate si cant si acolo cand este nevoie. Nu am studii muzicale, dar am invatat de la unul, de la altul. (...) In 2008 s-a restaurat orga, s-a dat totul jos. Era foarte uzata de mainile care au cantat timp de 200 de ani pe clapele acelea, fildesul acela foarte uzat, a ajuns pana la lemn. Eu mi-am dorit sa nu dispara urmele  celea. Pana la urma au intors fildesul ca sa ramana urmele, iar clapele sunt in regula. Pentru mine urmele astea sunt foarte importante, ca sa nu dispara urmele stramosilor nostrii", povesteste Gerhild Gross.



Satul Viscri se afla la circa o ora si jumatate de Brasov, pe drumul spre Sighisoara. Considerat unul dintre cele mai frumoase sate sasesti, cu o biserica fortificata datand din secolul XIII, potrimoniu UNESCO, localitatea a devenit celebra dupa 2008, dupa ce Printul Charles si-a cumparat o casa in zona si a promovat locul.
 
Ramase goale, o parte dintre casele lasate in urma de sasi au fost ocupate de familii de romi sau au cazut singure fiind neintretinute.  Bisericile au inceput sa decada. Acum, sunt sate sasesti in care nu mai este niciun sas, altele in care mai sunt 2-3, foarte batrani. Putine se pot mandri cu comunitati mai mari care par sa renasca.

Un astfel de exemplu fericit este Viscri. Aici mai sunt 15 sasi, o parte inca tineri, intorsi din Germania, biserica este bine intretinuta, fiind sustinuta din taxa platita de vizitatori, sunt pensiuni, iar comunitatea a inceput sa traiasca din turism.



Acum Gerhild Gross petrece 7 zile pe saptamana la biserica, este administratorul bisericii din Viscri si ghid, le povesteste oamenilor despre cultura sasilor, despre stramosii ei.

"Multi ma intreaba si acum de ce m-am intors. Sunt si lucruri personale pentru care se face pasul acesta, dar de multe ori cand sunt in biserica si fac ghidaj le spun, uitati-va la bancile acestea, este asa o curba in lemn, este uzat. De multe ori spun ca si pentru bucatica asta de lemn m-am intors, pentru ca sunt urmele stramosilor mei, se vede cum au stat la slujbe si cu mainile lor muncite au uzat lemul acela care se vede. Cum au stat si au strans de lemnul acela  in ani grei, si de bucurie poate, si de tristete, de necazuri, de nevoi. Pentru mine este ceva special. Cand m-am intors in Viscri am simtit bucurie. Eu din prima zi cand m-am intors a fost ca si cum nu as fi fost plecata niciodata", povesteste femeia.

Acum, biserica este vizitata de circa 100 de persoane pe zi, iar satul are circa 10.000 de turisti pe an, spun autoritatile. In urma cu 15 ani, lucrurile insa nu stateau asa, iar locul a renascut prin multa munca si implicare, un pic de noroc  si cu bani din afara.

"Sora mea, Fernolend Caroline, s-a decis sa nu plece in Germania si a gandit ca daca nu pleaca, trebuie sa faca ceva, sa nu se uite cum ajung toate in paragina. Norocul lor a fost ca s-au intalnit cu cei de la fundatia Mihai Eminescu Trust", povesteste Gerhild Gross.



Dupa o serie de vizite pe care le-a efectuat in zona Viscri, Printul Charles  a cumparat o gospodarie saseasca veche de peste 150 de ani. Pentru aceasta locuinta a platit 15.000 de euro, a scris presa la vremea respectiva.

Fundatia Mihai Eminescu Trust are peste 300 de proiecte in zona, proiecte ce includ restaurarea unor cladiri, pavari de drumuri, transport pentru elevii care merg la scoala, sustine dezvoltarea locala.

Din pacate, cele doua drumuri pe care se poate ajunge la Viscri sunt in stare avansata de degradare si pline de gropi.

In ceea ce priveste biserica, aceasta se intretine in principal din taxa de vizitare, insa banii nu ajung pentru un proiect complex de restaurare, iar lucrarile de intretinere se fac in functie de posibilitati.

"Biserica se restaureaza cu banii pe care ii strangem. Facem ce putem. Important este mereu acoperisul. Acum fiind sit UNESCO, nu putem fara autorizatie, dar lucruri de intretinere si de urgenta putem face, am tot facut. Acum doi ani am facut acoperisul biserici, anul trecut un turn, acum urmeaza altul. Pentru interior nu ne ajung banii, ne-am dori si noi sa avem acces la un proiect cu fonduri europene. Noi nu am aplicat fiindca erau biserici unde erau lucrarile mai necesare, fiind in prag de colaps, noi inca putem sa o intretinem . Pentru restaurare am avea cateva sute de mii de euro", mai povesteste administratorul bisericii.

Ramane de vazut ce se va intamla mai departe cu acest loc minunat, insa pana acum sunt semne ca micul sat are un viitor.

Articol sustinut de Therme si Selgros


Citeste mai multe despre   


Proiect sustinut de   



















4190 vizualizari

  • +5 (11 voturi)    
    Respectul meu (Luni, 24 iulie 2017, 23:33)

    OmniStudio [utilizator]

    pentru aceasta etnie, si pentru Gerhild Gross!
    Uitati cum sta treaba, aceasta etnie a trait, muncit, suferit si bucurat in Romania, fara sa-si piarda obiceiurile, fara sa fie asimilata, fara sa fie in conflict cu populatia majoritara, fara sa ceara autonomie, steag, administratie si invatamant in limba materna, mai mult decat erau legile vremii. Au invatat limba romana si au putut sa lucreze si sa se realizeze oriunde in tara, si au fost apreciati pentru asta.
    Chiar si cand au plecat spre o viata mai buna, daca au inteles ca locul lor este aici, au avut puterea sa se intoarca si sa se inhame alaturi de romani la traiul nostru cel de toate zilele. O dovada de patriotism care ma duce cu gandul la regii Carol I si Ferdinand!
    Am avut prieteni nemti, am fost la ei in casa, si la petrecerile lor si, niciodata nu am avut sentimentul ca sunt un intrus, chiar daca foloseau limba materna imi traduceau si explicau si totul era clar si in buna regula. Vad ca mai multi nemti/sasi se intorc in locurile de unde au plecat, este clar ca, lasand la o parte aspectul economic, ei se simt aici acasa, iar asta este bine si pentru ei si pentru romani.
    • 0 (4 voturi)    
      Ai dreptate... doar partial (Marţi, 25 iulie 2017, 7:31)

      Stef_and [utilizator] i-a raspuns lui OmniStudio

      Nu poti sa intelegi ca lor si multora li s-a furat identitatea nationala. Si asta ii doare pe ei. Nu o sa fie linistiti decat peste inca 100 de ani, cand nu o sa isi mai aduca aminte nimeni de ei. Li s-au furat proprietatile. Scolile au fost distruse, cultura la fel. Obiceiurile la fel. Sunt acum doar putini. In loc sa fie 2 milioane sunt doar 20 de mii.
    • +8 (8 voturi)    
      Sa nu idealizam... (Marţi, 25 iulie 2017, 8:52)

      VasilescuA [utilizator] i-a raspuns lui OmniStudio

      Nu a fost chiar asa de idilica relatia dintre sași și români. Poate nu știți, dar sașii conduceau absolut totul în orașele transilvănene, aveau zona lor, în "cetate", unde românii (și maghiarii) intrau doar ca servitori și să presteze diferite munci, dar nu aveau voie să se stabilească, limba oficială era germana, existau privilegii comerciale (cei ne-germani nu aveau voie să presteze activități ce ar fi concurat cu cele ale sașilor) etc. etc. După Unire s-au schimbat lucrurile, dar a venit curând Al 2-lea Război Mondial, apoi rușii ne-au adus comunismul, iar sașii au emigrat în masă. Deci nu prea mai avea cine să ceară autonomie, limbă și alte privilegii, nu au mai existat comunități omogene, mari, precum au maghiarii în HR și CV. Acum de bine: sașii au adus în Transilvania civilizație, cultură, ordine, tehnologie, investiții avansate pentru vremea aceea, construcțiii, clădiri și infrastructură nemaivăzute de români, dar, mai ales, au adus ceva ce "s-a luat" la românii din Transilvania, un nivel de civilizație mai ridicat decât în celelalte provincii istorice din România, aflate sub imperiul rus și/sau turc.
      • -1 (1 vot)    
        Precizări (Marţi, 25 iulie 2017, 14:22)

        Cheie primara [utilizator] i-a raspuns lui VasilescuA

        putini sași au emigrat în timpul comunismului. Exodul spre Germania s-a produs după 1990, anii 90.

        Trebuie remarcată atitudinea sașilor transilvăneni în timpul revoluției pașoptiste. în special atitudinea reprezentantului lor, pastorul Stefan Lutwig Roth.
  • -10 (12 voturi)    
    mai continua mult (Marţi, 25 iulie 2017, 9:38)

    xanti [utilizator]

    Propaganda asta pro saseasca?
    • +9 (15 voturi)    
      Nu te impacienta (Marţi, 25 iulie 2017, 10:36)

      VasilescuA [utilizator] i-a raspuns lui xanti

      Nu te impacienta, va urma un serial despre judetul Teleorman si contributia teleormanenilor la isotria Romaniei.
      • +2 (10 voturi)    
        Da. Altfel si mai exact spus. (Marţi, 25 iulie 2017, 11:25)

        Stef_and [utilizator] i-a raspuns lui VasilescuA

        Contributia teleormanenilor la cotropirea si distrugerea Romaniei, in frunte cu preafruntasul Dragnea si sleahta lui de oameni cu facultate la particulari.


Abonare la comentarii cu RSS


Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri