Inceputa odata cu venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, perioada de apropiere si de stabilitate din relatiile Rusiei si Ucrainei s-a incheiat. Este ceea ce a demonstrat intalnirea de ieri a presedintelui Dmitri Medvedev cu omologul sau de la Kiev. De la bun inceput, liderul ucrainean a evocat, voalat, posibilitatea ca Rusia sa fie data in judecata, iar presedintele Medvedev a recunoscut, la randul lui, ca in dialogul bilateral exista numeroase probleme.

Din surse proprii, Kommersant a aflat ca la intalnirea de ieri de la Soci nici una dintre aceste probleme nu si-a gasit rezolvarea: Moscova si Kiev se cearta din cauza gazelor si a perspectivelor aderarii Ucrainei la Uniunea vamala. Sursele Kommersant spun ca guvernele celor doua tari se pregatesc pentru o confruntare de lunga durata pana la un razboi al gazelor in anul electoral 2012.

Problemele din relatiile cu Kiev nu sunt de ieri, de azi, au declarat respectivele surse. Dupa ce Ianukovici a devenit, anul trecut, presedinte al Ucrainei, in Rusia a domnit o adevarata euforie. O victorie catalogata la Kremlin drept cel mai mare succes politic al presedintelui Medvedev. Primii pasi ai noului presedinte au confirmat asteptarile. In primavara lui 2010 presedintii au semnat acordul de prelungire a stationarii Flotei din Marea Neagra pana in 2042, in schimbul unei reduceri a pretului la gaze de 100 $/1000 mc. Apoi, Ianukovici a confirmat statutul neutru al Ucrainei.

Pe acest fundal, Moscova a propus anul trecut Kievului o serie de proiecte de integrare. Pe langa aderarea la Uniunea Vamala, invitatie lansata de premierul Vladimir Putin, este vorba despre fuziunea companiilor atomice, crearea unei intreprinderi mixte intre Corporatia aviatica si biroul de proiectare Antonov, intrarea capitalului rus in cateva intreprinderi cheie, precum Ukrtelekom, Portul Odessa, Combinatul petrolier Kremench, Zaporojstal etc.

Momentul culminant al acestui proces trebuia sa fie apropierea dintre Gazprom si Naftogaz pe baza valorii lor de piata (Gazprom este de aproape 10 ori mai scumpa decat Naftogaz). Acest lucru ar fi permis Gazprom sa inghita, practic, Naftogaz, iar Moscovei sa preia controlul asupra unui activ economic cheie al Ucrainei - sistemul ei de transport al gazelor naturale. In schimbul Naftogaz, Rusia a promis Kievului sa modifice conditiile prevazute in contractul semnat cu Iulia Timosenko in 2009 si care, zilele trecute, a costat-o libertatea. Din cauza acestui contract, Ucraina plateste pentru gaz mai scump decat oricar alt consumator din UE. Pentru Kiev, majoritatea acestor pretentii au fost, de la bun inceput, inacceptabile.

"Echipa presedintelui a fost socata de superioritatea cu care Moscova priveste Kievul. Rusii nu vor sa investeasca nimic, vor totul pe gratis si ameninta cu sanctiuni pentru accesul produselor ucrainene pe piata rusa", a explicat cauza tuturor disensiunilor o sursa din guvernul ucrainean.

In aceste conditii este putin posibil ca urmatoarele reuniuni bilaterale, indiferent de nivel, sa dea rezultate. "Moral, am inceput deja sa ne pregatim pentru o eventuala repetare a unui razboi al gazelor", a declarat interlocutorul de la Kiev al Kommersant.

Expertii nu sunt insa de aceeasi parere. In opinia sefului firmei de consultanta East European Gas Analysis, Mihail Korchemkin, Rusia oricum nu va putea ajunge la un consens cu Ucraina privind transferul sistemului de transport al gazelor naturale. "Un razboi al gazelor va oferi Gazpromului un argument in favoarea accelerarii proiectului South Stream", spune el. "Partile pot evita o escaladare a situatiei, dar alte progrese nu vor exista", crede, la randul sau, Vadim Karasev.

Lucrurile vor ingheta, practic, in 2012. Rusia va afla numele noului sau presedinte. Ucraina se va confrunta cu alegeri parlamentare, iar o victorie a lui Viktor Ianukovici ii va permite acestuia sa devina stapan atotputernic. Important va fi inclusiv rezultatul alegerilor din SUA. In orice caz, luna de miere din relatiile Kievului cu Moscova poate fi considerata incheiata".

In acest context, Nezavisimaia gazeta scrie ca pana in septembrie autoritatile de la Kiev spera sa gaseasca un limbaj comun cu FMI, pentru a continua negocierilor legate de programul de creditare. In acelasi timp, guvernul elaboreaza un proiect economic extraordinar al bugetului de stat pentru anul urmator - pentru situatia in care transele nu vor fi reluate.

Expertii sunt de parere ca pentru orice varianta de rezolvare a lucrurilor, Kiev dispune de o rezerva de siguranta pentru stabilizarea situatiei economice pana la alegerile parlamentare, prevazute pentru octombrie 2012.

Imprumutul in valoare de 15,5 mld.$ a fost aprobat de FMI pentru Ucraina in vara anului trecut. Kiev a reusit sa primeasca doua transe - peste 3 mld.$. Pentru asta, guvernul a fost nevoit sa recurga la o serie de masuri impopulare, prevazute in acordul cu Fondul. In martie anul curent, cand urma sa soseasca o noua transa, misiunea FMI a ajuns la concluzia ca eforturile guvernului nu sunt suficiente: preturile interne la gaze nu au atins nivelul pietei, iar reforma pensiilor nu fusese, la acea data, inceputa. De aceea, transa a fost amanata.

In vara, guvernul a anuntat ca Ucraina poate supravietuiasca si fara banii FMI, pentru ca dispune de rezerve de aur in valoare de 37,5 mld.$. Directorul Institutului pentru politica Ucrainei, Konstantin Bondarenko, este convins: misiunea FMI va primi cele mai ferme argumente ca puterea de la Kiev isi va indeplini obligatiunile asumate. Iar unele amanari sunt determinate exclusiv de dorinta puterii de a evita riscuri nejustificate: "A majora pretul la gaze pe piata interna pana la nivelul celor de piata inseamna a declansa un val al inflatiei. Nici puterea ucraineana, nici FMI nu doresc acest lucru". In opinia lui Bondarenko, FMI si Kiev vor relua curand colaborarea.