"Chiar si dupa modernizare, reactoarele au ramas la fel de vulnerabile in fata accidentelor care presupun afectarea sistemului de racire si a invelisului izolator", a declarat pentru ABC unul dintre cei trei demisionari de acum 35 de ani, Dale G. Bridenbaugh. Cand un reactor nu mai poate fi racit, invelisul din otel si beton este ultima linie de aparare impotriva radiatiilor. "Problema identificata atunci consta in faptul ca, in designul containerului, nu s-au luat in calcul sarcinile dinamice suplimentare ce pot aparea odata cu pierderea lichidului de racire", spune Bridenbaugh.
In 1976, Gregory C. Minor, Richard B. Hubbard si Dale G. Bridenbaugh si-au dat demisia din cadrul General Electric si au intrat in miscarea anti-nucleara, devenind cunoscuti ca "GE Three".
General Electric neaga afirmatiile si prezinta trecutul fara incidente, siguranta si increderea pe care reactoarele le-au demonstrat pana in prezent. "Au functionat asa cum au fost proiectate sa o faca", chiar si dupa socul unui cutremur de 9 grade, a transmis purtatorul de cuvant Michael Tetuan, intr-un e-mail transmis ABC. "In ultimele patru decenii, compania a facut mai multe modificari in designul reactoarelor Mark 1 in SUA, inclusiv instalarea de stingatoare (quenchers, in orig. - n.trad.) si fortificarea structurilor din otel pentru adaptarea la sarcinile generate. Modificarile realizate de-a lungul timpului de GE la solicitarea Comisiei americane de Reglementare a Energiei Nucleare au fost transmise mai departe catre industria japoneza de profil", se mai precizeaza in raspunsul companiei.
Din 1975 si pana astazi, cercetatorii au ramas preocupati de capacitatea lui "Mark 1" de a face fata presiunii uriase rezultate in cazul in care reactorul isi pierde capacitatea de racire. Zilele acestea, testul final se da in Japonia, noteaza ABC.
Otel si beton impotriva radiatiilor
- Centrala Fukushima Daiichi foloseste reactoare General Electric tip Boiling Water (BWR), in functiune de 37 de ani, ale caror instalatii de racire au fost grav afectate de cutremur si tsunami.
- Prezenta hidrogenului acumulat in combinatie cu oxigenul in spatiul dintre container si structura externa a reactorului au provocat exploziile de la Fukushima Daiichi; acestea pot cauza fisurarea containerului, in functie de presiunea exercitata.
- Containerul de otel, structura etans care inconjoara reactorul nuclear in acest caz, este proiectat pentru a retine in situatii de urgenta scaparile de radiatii la presiuni inalte, ultima bariera in calea eliberarii de radioactivitate.
- Invelisul este ecranat de o alta structura, din beton, impotriva unui posibil atac armat (cu rachete etc.).
- Proiectele de container poarta denumirile Mark I (cel mai vechi), Mark II si Mark III (cel mai nou). Toate presupun un bazin cu apa pentru racirea aburului eliberat din sistemul reactor in timpul fenomenelor tranzitorii (informatii suplimentare, pe site-ul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica.)
- In centralele nucleare de pe teritoriul SUA exista 23 de reactoare cu container Mark 1 (Reuters).
Alegeri SUA
Si inca ceva ... La racirea reactoarelor au folosit apa de mare nu pentru ca i-au inundat tzunami, apa sarata este cel mai eficient si necostisitor lichid pentru o racire rapida a metalelor.
Ar trebui niste standarde de siguranta ( ca stelele NCAP de la masini) si sa fie scoasa din folosinta o centrala care nu mai indeplineste standardele minime.
http://nhne-pulse.org/the-no-bs-info-on-japans-disastrous-nuclear-operators/
S-ar putea produce si legume fara pesticide, dar ar fi mult mai greu, s-ar strica mai repede si ar costa mult mai mult.
Asa e cu tot ce se produce. Trebuie ca in primul rand sa se vanda. Cat mai mult.
Asta e societatea noastra minunata, intotdeauna e riscata viata si sanatatea pentru bani.
Dar e mult mai scump si mai greu sa cumperi sanatate atunci cand nu o mai ai. Si nici nu poti lua banii cu tine cand mori.
Iar specialistii vor sa ramana mereu deasupra.