O alianta puternica intre cler, justitie si politicieni pare sa fi reusit sa ii protejeze pe cei care au comis abuzuri impotriva copiilor. Nu este vorba doar de ceea ce se intampla in interiorul bisericii catolice, ci si in biserica ortodoxa sarba. Un reportaj de Ivan Angelovski publicat in cadrul programului "Excelenta in Jurnalism" al Balkan Investigative Reporting Network.​

Manastire din SerbiaFoto: Balkan Investigative Reporting Network

Cand parintele Goran Arsic a fost chemat in fata comisiei ce investiga presupusele abuzuri sexuale la care un episcop supuses niste copii, spera din toata inima ca biserica va face fata scandalului cu fruntea sus.

Pana in prezent, existenta comisiei create pentru acest scop, ca sa nu mai vorbim de concluziile la care a ajuns, reprezinta un secret bine pazit. si faptul ca noul Patriarh prezidase comisia a ramas tot un secret.

Parintele Arsic spune ca aceasta comisie a fost creata in 2003 pentru a examina acuzatiile aduse episcopului Pahomie, care si la vremea aceea era conducatorul diocezei Vranje.

Parintele era nerabdator sa vada cum se va descurca biserica in acest scandal. In cele din urma, a telefonat Irineu, pe atunc episcop, in prezent Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe.

“Va multumesc… Asteptam asta de luni de zile”, i-a spus Parintele Arsic Patriarhului, la auzul vestii ca va depune marturie in fata comisiei. In timpul aceleiasi convorbiri telefonice, episcopul de atunci a dezvaluit faptul ca el insusi fusese desemnat de sinod sa conduca investigatia. Alti doi inalti clerici fusesera numiti in comisie, alaturi de Patriarhul Irineu.

Parintele Arsic, care pe vremea aceea era preot in orasul Vranje din sudul Serbiei, cunostea foarte bine acuzatiile. Trei adolescenti venisera la el pretinzand ca Episcopul Pahomie ii abuzase sexual.

In timpul anchetei politienesti, alti cativa minori afirmasera ca fusesera abuzati de episcopul Pahomie.

Daca insa Parintele Arsic credea ca biserica avea intentia sa investigheze serios acuzatiile tinerilor, se insela amarnic. Cand parintele, alaturi de doi diaconi si de una din presupusele victime, s-a intalnit cu patriahul Irineu la Nis, a inteles foarte repede ca fusesra convocati pentru a li se tine o predica, si nu pentru a fi ascultati.

Patriarhul Irineu era suparat pe Parintele Arsic si pe cei trei adolescenti pentru discutasera despre acuzatii cu presa locala.

‘Nevinovati ca niste mielusei’

“In loc sa vorbim noi, a vorbit el”, ne spune Parintele Arsic despre intalnirea cu Irineu, pe atunci episcop. “Era limpede ca toata lumea stia de abuzurile la care fusesera supusi copiii, dar nimeni nu spunea nimic. Numai noi eram naivi si credeam in puritatea conducatorilor bisericii noastre” Identitatea celor trei clerici numiti in comisie nu fusese dezvaluita pana atunci. Totusi, potrivit Parintelui Arsic, cei doi membri ai comisiei erau Episcopul Grigorie din Trebinje, in Bosnia, si Milutin Timotijevic, decanul seminarului Prizen din Kosovo.

Anul acesta in august, biserica a primit o cere scrisa prin care Patriarhului Irineu i se cereau informatii despre activitatea si concluziile comisiei. In ciuda acestei scrisori si a catorva apeluri telefonice, la momentul scrierii acestui articol biserica nu raspunsese inca.

Tacerea prelungita a bisericii si esecul proceselor penale ale clericilor pedofili i-au facut pe victime, oamenii legii si specialistii de la protectia copilului sa creada ca magistratii au colaborat cu clericii pentru a musamaliza scandalurile.

In 2003, Episcopul Pahomie a fost acuzat de abuzuri sexuale si chemat in fata unui tribunal din Vranje, intr-un proces cu usile inchise. Acuzatiile i-au fost aduse de patru adolescenti, dintre care unul de doar 13 ani. Patru ani mai tarziu, dupa un proces indelungat stramutat de la Vranje la Nis, Episcopul Pahomie a fost declarat nevinovat. Verdictul a fost sustinut de o instanta superioara, Tribunalul districtual din Nis.

Chiar daca, in cele din urma, Curtea Suprema a Serbiei a decretat ca sentintele au fost ilegale, un nou proces nu a fost posibil din cauza legislatiei similare cu aceea a Marii Britanii, care nu permite judecarea unei persoane de doua ori pentru aceeasi invinuire. Episcopul Pahomie a ramas in functie. El si-a sustinut intotdeauna nevinovatia, pretinzand ca este victima a ceea ce a numit un complot anti-patriotic si anti-bisericesc.

Anul trecut, a prezidat un festival al copiilor cu nevoi speciale. Episcopul Pahomie a refuzat sa raspunda numeroaselor cereri, formulate in ultima luna, de a acorda un interviu.

Un alt caz, cel al Parintelui Ilarion, pe atunci staret al manastirii Hopovo, in nordul Serbiei, s-a incheiat la fel de neconcludent. Dupa numeroase tergiversari, potrivit legislatiei sarbe, acuzatiile s-au prescris. In Serbia, in cazul infractiunilor sexuale, intregul proces, inclusiv judecata si sentinta, nu trebuie sa depaseasca 6 ani de la momentul la care a avut loc presupusul abuz.

Parintele Ilarion spune ca, oricum, biserica l-a silit sa se retraga. El continua sa-si sustina nevinovatia, la o bere cu prietenii, in gradina casei sale inchiriate in Irig, Voievodina. Parintele condamna biserica pentru ca i-a cerut sa se retraga. Prietenii inca ii spun “parinte“. Experti de la protectia copilului spun ca au mai semnalat si alte cazuri de pedofilie in randul clericilor, care insa nu au fost clarificate pentru ca politia nu a facut nici un fel de investigatii.

Cazul Pahomie

In octombrie 2002, un baiat de 13 ani a venit la sectia de politie din Vranje, impreuna cu mama si bunica sa, pentru a depune o plangere oficiala impotriva epsicopului Pahomie care il abuzase sexual.

Potrivit documentelor Curtii Supreme, obtinute in baza legii liberului acces la informatii, baiatul, identificat cu initialele MK, a sustinut ca episcopul Pahomie l-a abuzat pentru prima data de Sf. Ignatiu, in 2002. Atunci, de ziua numelui episcopului, acesta l-a invitat in camera sa si i-a cerut sa-i maseze spatele. Dupa masaj, Episcopul Pahomie a incercat sa-l convinga pe baiat sa se dezbrace si, potrivit declaratiei adolescentului, a incercat sa-l imbratiseze si sa-si lipeasca trupul de al baiatului.

MK a sustinut ca episcopul l-a abuzat de trei ori, cu trei ocazii diferite. Dupa o investigatie a politiei care a durat patru luni, episcopul Pahomie a fost acuzat de delict sexual in cazul a patru baieti minori. MK era cel mai tanar dintre ei.

Procesul a durat aproape cinci ani, inainte ca episcopul sa fie declarat nevinovat de toate acuzatiile, in martie 2007, printr-o sentinta a judecatoarei Katarina Randjelovic. Doua acuzatii nu au fost admise pentru ca procesul a durat atat de mult incat a fost depasit termenul pana la care curtea putea sa se pronunte. Celelalte doua plangeri, inclusiv cea a lui MK, au fost respinse pentru ca declaratiile baietilor nu au fost considerate credibile.

Potrivit principiului In dubio pro reo, daca un judecator se indoieste ca acuzatul a comis delictul, atunci sentinta trebuie sa fie in favoarea acestuia. Asadar, Episcopul Pahomie a fost eliberat.

“Se apeleaza foarte rar la principiul In dubio pro reo in Serbia”, spune Vesna Rakic Vodinelic, profesor de drept la Universitatea Union din Belgrad. “Este nevoie de motive serioase pentru ca un judecator sa ia o asemenea decizie.”

Decizia tribunalului municipal a fost confirmata de instanta superioara din Nis, echivalenta unei curti de apel, prezidata de judecatorul Danilo Nikolic. Opt ani mai tarziu familia lui MK este inca traumatizata. Acum in varsta de 21 de ani, Mk locuieste inca in Vranje. Avocatul sau spune ca MK are nevoie de asistenta psihiatrica permanenta si are dificultati in relatiile cu strainii. MK refuza cu desavarsire sa vorbeasca despre acesre lucruri

Nici unul dintre baietii care se aflau la seminar pe vremea aceea nu vrea sa vorbeasca sau sa comenteze cazul. Doi au absolvit seminarul si se afla in Grecia, in timp ce al treilea a abandonat biserica si locuieste in Vranje. Unul dintre preoti spune: “Nu mai vreau sa merg prin acelasi chin din nou.”

Alte cazuri de abuz din partea clericilor nu au iesit inca la lumina, sustine Centrul pentru victimele incestului, Belgrad. Centrul spune ca au raportat cazul a doi inalti clerici pe care i-au suspectat de abuzuri in 1995 si 1998. Dar, nu a avut loc nicio ancheta. “Povestile au fost identice cu cele din cazul Pahomie“, ne spune reprezentanta centrului, Dusica Popadic. Ea nu a vrut sa dezvaluie numele preotilor implicati. Popadic spune ca in toate aceste cazuri acuzatii si-au amenintat victimele ca nimeni nu o sa-i creada daca vor face publice acuzatiile de abuz sexual.

Presiune politica?

Procesul in urma caruia Parintele Pahomie a fost declarat nevinovat a creat temerea ca justitia si politica au complotat pentru a-l feri de puscarie. Se spune ca judecatorii care au prezidat in primele doua procese nu au actionat independent si ca au cedat presiunilor exercitate de cercurile nationaliste ale partidului lui Vojislav Kostunica – Partidul Democrat al Serbiei – aflat atunci la putere. Katarina Randjelivic neaga vehement ca ar fi cedat presiunilor de a-l achita pe episcop, in timp ce Danilo Nikolic refuza orice comentariu.

Totusi, potrivit unei scrisori anonime aflate printre documentele Ministerului Justitiei referitoare la cazul Pahomie, cei doi judecatori s-au intalnit cu Zoran Stojkovic, ministrul de atunci al justitiei, la Nis, cu o zi inaintea procesului care l-a achitat pe episcop, in martie 2007.

Scrisoarea, al carei semnatar nu apare decat sub mentiunea de “un judecator”, sustine: “cu o zi inainte de incheierea cazului [Pahomie], spre surpriza mea … tinand cont ca sunt foarte bine informat asupra a ceea ce se petrece in instanta… … Zoran Stojkovic, ministru al justitiei la vremea respectiva, Danilo Nikolic, presedintele tribunalului regional Nis si judecatoarea Katarina Rendjelovic erau impreuna in restaurantul Clubului de Fotbal Radnicki.”

Randjelovic neaga aceasta intalnire. “Nu m-am intalnit cu Zoran Stojkovic,” spune ea. “Nici el si nimeni altcineva nu mi-a influentat decizia de a-l achita [pe episcop].” Nikolic a refuzat sa spuna daca a fost acolo sau nu. Stojkovic nu a vrut sa dea un interviu. intr-o scurta declaratie a spus: “Nu am influentat decizia si nu as fi avut nici un interes sa fac acest lucru. Asta este tot ce pot sa va spun”.

In timp ce Stojkobvic refuza sa admita sau sa nege ca s-ar fi aflat la Nis cu o zi inainte de achitarea lui Pahomie, o stire de presa - inca disponibila pe website-ul Universitatii din Nis - il plaseaza in oras in acea zi.

Potrivit acestei notite, Stojkovic a participat la o lansare de carte la universitate pe 5 martie 2007 - in ziua precedenta achitarii lui Pahomie. Cartea – Guilty Plea Agreement – ii apartine lui Danilo Nikolic, presedintele tribunalului districtual. Ramane in continuare neclar daca evenimentele din preziua procesului au influentat sau nu decizia de a-l achita pe episcop. Omer Hadziomerovic, vicepresedinte al Asociatiei judecatorilor din Serbia se intreaba de ce nu s-a investigat influenta presiunii politice asupra rezultatului procesului lui Pahomie.

Chiar daca judecatorii au fost supusi presiunilor, ar trebui sa ne punem intrebarea de ce s-au facut aceste presiuni - dar nimeni nu se intreaba cine a facut presiuni asupra judecatorilor,” spune el.

Cazul Ilarion

Pe 4 iulie 2001, doi barbati din Sremski Karlovci, un orasel din Voievodina, in nordul Serbiei, au adus la sectia de politie un barbat cu barba, de vreo cincizeci de ani, caruia ii spuneau ‘Jova’. Unul dintre barbati, pe care il vom identifica cu initialele ZT, spune ca aflase de la vecini ca Jova “le cumpara copiilor inghetata si le dadea bani ca sa-l masturbeze” intr-o cladire ruinata din parc.

“Ne-am dus cu fiii nostri in parc, si ne-am asezat sa-l asteptam. Cand l-au vazut copiii, au venit la noi si l-am prins,” spune el. Jova s-a dovedit a fi Parintele Ilarion, in varsta de 59 de ani pe atunci, staret al manastirii Hopovo din Voievodina. El spune ca, inainte de a-l duce la politie a fost batut si ca in urma bataii si-a pierdut un rinichi. Oamenii au negat aceasta acuzatie.

In urma investigatiei deschise de politie, noua baieti, cu varste cuprinse intre 7 si 11 ani, l-au acuzat pe Parintele Ilarion de abuz sexual. Era a doua oara cand parintelui i se aduceau asemenea acuzatii, dupa ce in 1994 fusese gasit nevinovat de agresarea unui baiat din Ruma.

Parintele Ilarion a fost achitat in 1994 dupa ce instanta a respins acuzatiile, pe motiv ca declaratia baiatului nu este credibila.

Cel de-al doilea process al parintelui Ilarion a durat 5 ani. Aproape de limita permisa de lege, pentru ca inalti clerici i-au permis sa se refugieze in diferite manastiri din Serbia, Muntenegru si Croatia. Procesul s-a putut incheia abia dupa ce instanta din orasul croat Orahovica, langa granita cu Serbia, a decis in 2005 ca Parintele Ilarion sa fie extradat in Serbia. Ordinul de extradare a fost pus in aplicare pentru ca preotul se facuse vinovat de expunere indecenta in public fata de elevi croati.

Intors in Serbia, tribunalul municipal din Novi Sad l-a condamnat la 10 luni inchisoare; pedeapsa a fost extinsa la 12 luni de cea de-a doua instanta. in orice caz, parintele Ilarion nu a ajuns niciodata la inchisoare.

Ilija Radulovic, noul sau avocat, a facut o plangere la Curtea Suprema care a anulat verdictul din motive procedurale si a ordonat deschiderea unui nou proces.

Ordinul pentru deschiderea unui nou proces a ramas trei luni la Curtea Suprema inainte de a fi trimis la Novi Sad. In acel moment, toate acuzatiile aduse parintelui Ilarion fusesera prescrise. Praintele era liber, dar biserica, discret, l-a fortat sa se retraga.

Vesna Rakic Vodelic, profesor de drept la Belgrad, si membra a Coalitiei pentru Secularizarea Serbiei, spune ca procesul episcopului Pahomie si cel al Parintelui Ilarion indica faptul ca amandoi au prieteni importanti.

“Atat Pahomie cat si Ilarion au avut un statut privilegiat,” spune ea. “Oamenii obisnuiti nu ar fi fost tratati asa. A fost si mai evident in cazul lui Ilarion, in care cea mai inalta instanta a tarii a permis tergiversarea pentru a castiga timp“.

“Desi sistemul legislativ permite, tergiversarea pana la prescrierea acuzatiilor nu este de obicei permisa decat in cazuri minore sau, fireste, daca este vorba de acuzati cu statut privilegiat.”

Scandalul irlandez

Se fac uneori comparatii intre statutul privilegiat al Bisericii Ortodoxe in Serbia zilelor noastre si statutul Bisericii Catolice in Irlanda acum 20 de ani. Dupa plecarea britanicilor in 1922, Biserica catolica – luptatoare pentru independenta Irlandei, a dobandit o enorma influenta in viata publica. “Biserica catolica a definit identitatea nationala irlandeza,” spune Jon Cooney, jurnalist din Dublin si comentator al situatiei religioase si politice irlandeze. De zeci de ani, institutiile statului nu au reactionat la numerosele acuzatii de abuz sexual fata de copii aduse clericilor.

Oamenii au incercat sa vorbeasca in public in special despre abuzurile insitutionale, dar vietile le-ar fi fost distruse intentionat pentru a-i sili sa emigreze”, afirma Maeve Lewis, directoarea organizatiei One in Four, care militeaza impotriva abuzarii minorilor.

Influenta Bisericii catolice este inca foarte puternica. Totusi din anii ‘90 incoace numeroase scandaluri de pedofilie au iesit la iveala fortand autoritatile sa reactioneze. Autoritatile, dar si unele dioceze, au publicat deja cateva rapoarte cuprinzatoare despre abuzurile sexuale asupra copiilor.

Una din victime, Andrew Madden din Dublin, acum in varsta de 45 de ani, a contribuit la demascarea abuzurilor. El marturiseste ca era total debusolat cu 15 ani in urma. “Obisnuiam sa-mi beau mintile,” ne spune el sorbind un ceai intr-o cafenea din Dublin. “Eram devastat pentru ca inainte de asta [n.n. de abuz]imi petrecusem toata viata in biserica, voiam sa ma fac preot.”

Biserica i-a respins candidatura fara nici o explicatie. “in schimb li s-a parut normal ca Ivan Payne sa ramana alaturi de biserica,” ne spune el despre cel care il abuzase sexual. Madden s-a mutat la Londra. Incapabil sa mai comunice cu oamenii, a incercat sa se sinucida. in cele din urma, s-a reintors acasa, s-a lasat de baut si a devenit stapan pe viata lui.

In 1991 a angajat un avocat si l-a dat judecata pe Parintele Payne. Doi ani mai tarziu a primit despagubiri de £27,500. Payne a stat patru ani si jumatate in inchisoare si, de cand a fost eliberat. se afla sub supravegherea politiei. “Dupa toate astea, biserica nu mai poate pretinde ca abuzul nu a avut loc,” spune Madden.

Madden a scris o carte: Baiatul din altar: Povestea unei vieti dupa abuz. “Principalul scop al cartii a fost sa demonstreze victimele isi pot reveni,” spune el. “De indata ce l-am dat in judecata pe Payne, biserica trebuia sa reactioneze. De atunci incoace, eu am fost cel care a controlat situatia.”

Noi acuzatii de abuzuri comise asupra copiilor apar inca in Irlanda. Recent, guvernul a declantat o investigatie a unui pretins abuz sexual in dioceza Cloyne. La scurt timp, episcopul John Magee, a demisionat. “A invatat biserica din aceasta experienta? ” se intreaba Maeve Lewis de la One in Four. “Aparent, se pare ca au instituit proceduri bune. Dar si-au asumat intr-adevar responsabilitatea pentru ceea ce s-a intamplat? Nu sunt sigura.”

Intre timp, de la procesele parintelui Ilarion si al episcopului Pahomie, guvernul Serbiei s-a schimbat. Puterea a trecut de la Partidul Democrat de orientare nationalista la partidul de centru, pro-european, al Presedintelui sarb Boris Tadic.

Dar biserica - a carei forta a crescut rapid in Serbia dupa caderea comunismului, mai ales dupa razboaiele cu Croatia si Bosnia - isi pastreaza influenta. Mai mult, presedintele Tadic se bazeaza pe biserica, aliatul sau principal in lupta permanenta de a pastra Kosovo in componenta Serbiei.

In cadrul unor permanente si controversate reforme ale sistemului judiciar, niciunul dintre cei opt judecatori implicati in procesele lui Pahomie si Ilarion nu a mai fost reales. Fostii judecatori declara ca nu au primit nicio explicatie cu privire la respingerea candidaturii lor. Doar judecatoarea Katarina Randjelovic este gata sa ghiceasca. “Pot doar sa presupun ca a fost din cauza rolului meu in procesul lui Pahomie”, spune ea

intre timp, Parintele Arsic, preotul care a depus marturie impotriva lui Pahomie la proces, pretinde ca episcopul il persecuta, pe el si pe altii ca el. Episcopul, care este si presedintele intantei diocezane, a initiat procedurile menite a-l obliga pe pe parintele Arsic si pe alti preoti sa renunte la preotie.

Dupa ce au fost audiati de o instanta superioara a bisericii, Parintele Arsic si alti preti au fost reprimiti in sanul bisericii si au primit alte dioceze. Parintele Arsic spune ca doua calugarite care depusesera marturie in favoarea baietilor in cazul Pahomie, au parasit biserica de buna voie. Parintele sustine ca mai multi episcopi “mi-au spus: Stim ca acei copii au suferit, stim ca ai dreptate, stim ca s-au facut presiuni asupra intantei sa-l elibereze [pe Pahomie] ….

“Le-am spus, Vor fi mai multi copii, mai multe lacrimi si suferinta, si atunci ce veti face’? Un episcop mi-a spus ‘Depinde de noul Patriarh’… sa vedem ce se intampla sub noul Patriarh.”

Toate sperantele ca, in cele din urma, biserica va aborda problema abuzurilor sexuale in mod transparent, se indreapta spre noul Patriarh, instalat in octombrie, anul acesta. El este tocmai cel care a prezidat comisia secreta din 2003.