“ Fara alcool, fara tigari, fara droguri si sa mancati sanatos”. insirand regulile pe care viitoarea mama-surogat urmeaza sa le respecte, vocea Rumianei Nenceva, 34 de ani, stomatolog in Varna, Bulgaria, devine mai slaba si mai calma.
Nenceva a sosit in Ucraina in cautarea unei mame-surogat. Diagnosticata cu cancer uterin in iunie 2008, ea nu poate purta o sarcina. Situatia ei se inscrie intr-un fenomen tot mai raspandit: cel al femeilor care nu pot ramane gravide si care, din cauza ca in tara lor mamele purtatoare sunt interzise de lege, calatoresc mii de kilometri pana in Ucraina ca “sa inchirieze” uterul altei femei.
Victime ale unei societati care condamna femeile fara copii, mai ales in Balcani, ele se confrunta si cu legislatia care, in majoritatea tarilor, este ostila fata de mamele surogat platite.
Ele opteaza pentru Ucraina datorita legislatiei permisive din aceasta tara, a infrastructurii sale medicale relativ dezvoltate si a pretului.
Majoritatea femeilor care ajung in Ucraina provin din Europa Occidentala si din cele doua Americi, pentru ca, in general, ele isi permit sa plateasca tarifele. Dar un numar tot mai mare de femei sunt, ca si Nenceva, salariate din clasa mijlocie, venind din Balcani, pentru care preturile mai inseamna inca un imens sacrificiu.
Personalul Centrului International pentru Mame-Surogat din Ucraina (ISMC) i-a spus (doamnei Nenceva) ca nu este singura femeie cu acest nume din Bulgaria, care sa fi strabatut peste 2000 de kilometri pana la Harkov.
“Avem multi pacienti din Balcani”, marturiseste o angajata a centrului. In timp ce se afla acolo, Nenceva a descoperit o alta calatoare din Balcani, Snejana, o femeie rotofeie, de vreo patruzeci de ani, din Macedonia.
Intr-o maniera oficiala, femeia de la birou precizeaza ca, atunci cand alege surmama ( denumirea in limba rusa a mamelor-surogat), Nenceva are la dispozitie doua optiuni: fie medicii de la clinica Feskov, cea unde are loc procedura, aleg o femeie care sa poarte copilul, fie Nenceva poate alege personal o femeie de pe lunga lista furnizata de ISMC.
“Avem o baza de date bogata”, continua femeia, “blonde, brunete, femei cu ochi albastri, genul slav, femei cu ten mai inchis sau femei cu studii superioare. Daca din punct de vedere medical nu este compatibila cu dumneavoastra, puteti face o alta alegere.
De ce Ucraina?
Pentru femeile care vor sa scape de stigmatul sterilitatii, dar care nu vor sa adopte un copil, singura solutie este aceea de a gasi o mama-surogat care sa poarte ovulul pana la maturitate.
Numai ca, pentru majoritatea guvernelor, problema mamelor-surogat este o dilema de ordin etic, mai ales din cauza ca o femeie este platita ca sa poarte copilul altcuiva.
Din acest motiv, nicio tara din Uniunea Europeana nu permite afacerea mamelor-surogat, iar femeile care vor “sa inchirieze” un uter trebuie sa plece in est, pana in Ucraina, Rusia, Georgia, Kazahstan sau chiar si pana in India.
In UE, Austria , Germania, Suedia, Franta, Ungaria si Italia interzic mamele-surogat, fie ele platite sau nu. Marea Britanie, Olanda, Belgia, Danemarca si Grecia permit procedeul atata vreme cat el nu este comercial.
In schimb, legislatia ucraineana este cea mai permisiva din Europa in privinta mamelor-surogat. Articolul 123, paragraful 2 din Codul Familiei ucrainean stipuleaza ca femeile pot primi compensatii financiare daca poarta copilul unei alte persoane, iar suma nu este limitata.
Legea garanteaza totodata drepturile legale ale mamei biologice asupra copilului nascut din pantecele mamei-surogat. Nu se prevede niciun process de adoptie si nici vreo alta hotarare judecatoareasca. intregul proces este reglementat printr-un contract incheiat intre agentie sau clinica, mama biologica si mama-surogat.
Prin acest contract, mama-surogat cedeaza toate drepturile copilului purtat in pantece. Pe certificatul de nastere nu figureaza decat numele parintilor biologici.
Valerii Zurkin, vicepresedintele Asociatiei Uncrainiene pentru Medicina Reproductiva (UARM) afirma ca, anual, in tara se inregistreaza intre 159 si 200 sarcini ale unor mame- surogat platite.
Aproximativ jumatate din cele care “inchiriaza” uterul unei femei din Ucraina sunt straine, de obicei, din Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Suedia si Italia, dar si din tarile balcanice.
La Kiev e mai ieftin
Legea nu este singurul motiv pentru care femeile vin in Ucraina pentru a inchiria un uter. “Principalul motiv este… pretul”, sustine Marina Vasilieva, coordonator al pacientilor de la New Life, un centru destinat mamelor-surogat, care si-a deschis un sediu permanent la Kiev, anul acesta in martie.
Initial, serviciile oferite de ISMC din Harkov Rumianei Nenceva s-au ridicat la 21 760 euro. Preturile depind de starea ovarelor mamei biologice si de necesitatea de a avea sau nu un donator de sperma.
New Life din Kiev are preturi in dolari. Pretul lor este mai mare, aproximativ 35 000 USD [26,000 euro], http://www.ukraine-surrogacy.com/Financial, ceea ce include si donarea de ovule.
Aceasta reprezinta cam o treime din preturile percepute in SUA, in Florida, Nevada, New Hampshire, Virginia si California, state care permit existenta mamelor purtatoare ca o activitate comerciala.
Pentru a inchiria un uter, agentiile din Ucraina platesc mamelor purtatoare intre 7800 USD [5,080 euro] in Harkov si 12 000 USD [aproximativ 8,700 euro] in Kiev
Pe langa aceasta, viitorii parinti ii vor plati mamei purtatoare un ajutor lunar de aproximativ 200 de euro sau o suma totala de 1550 euro pe durata sarcinii. “De asemenea, ei platesc cheltuielile medicale si monitorizarea sarcinii” explica Vasilieva.
“Pentru Ucraina, conditiile de care beneficiaza mama-surogat sunt foarte bune”, spune ea, dar accentueaza faptul ca a fi o mama purtatoare nu iti asigura automat si bogatia.
O garsoniera in capitala Kiev costa cam 80 000 USD [around 58,000 euro], ceea ce inseamna cel putin de sase ori media sumei castigate de o mama surogat, precizeaza Vasilieva.
Dar, legislatia ucraineana nu limiteaza numarul de sarcini ale unei mame- surogat.
Chiar daca recenta criza financiara a dus la cresterea numarului uterelor de inchiriat, Vasilieva insista ca multe dintre viitoarele mame purtatoare inca fac acest lucru, macar in parte, din altruism.
Recrutarea candidatelor se face in principal pe Internet [foto 3] si prin reprezentantii agentiei New Life, care activeaza in diverse zone ale Ucrainei.
In permanenta, baza de date a agentiei New Life include 20-25 de femei, care au nascut cel putin un copil conceput de ele”, spune Vasilieva.
“Printre ele se numara absolvente de liceu si scoli profesionale, dar si studente sau persoane cu studii superioare,” continua Vasilieva.
Pe langa nivelul de educatie, profilul din baza de date include inaltimea, greutatea, locul de munca si angajatorul. Selectia finala este facuta de un psiholog.
Prea scump pentru Balcani
Chiar daca preturile din Ucraina sunt mult sub cele din SUA, ele depasesc cu mult ceea ce isi pot permite cei mai multi locuitori ai tarilor din Balcani. Este mult prea scump pentru Ani Dimova, o tanara cu infatisare fragila din Asenovgrad, Bulgaria
isi aminteste inca socul trait in adolescenta la aflarea vestii ca nu va putea concepe niciodata un copil. “La inceput parintii au incercat sa-i ascunda adevarul, ”spune ea.
“Aveam 14 ani si tocmai facusem primul meu control medical la spital. Am iesit afara si mi-am asteptat parintii in masina. Cand a venit mama, plangea”
De obicei zambitoare, Dimova spune ca rar trec cateva zile fara sa i se aminteasca ca nu poate avea un copil. “M-am gandit sa ma duc undeva unde este posibil sa apelez la o mama purtatoare, dar preturile sunt foarte mari,” spune ea.
“Nu sunt pentru cei ca noi. In Ucraina ai nevoie sa strangi cam 50 000 leva [cam 25,600 euro].
Auzindu-i povestea, fosta ei sefa, Dimitrina Popova, s-a oferit sa fie mama purtatoare pentru ea; daca legea s-ar schimba acest lucru ar fi posibil si in Bulgaria.
Popova, 36 de ani, mama a doi copii, isi aminteste reactia fiicei sale adolescente la aflarea intentiei sale: ‘“Esti nebuna! ’ a spus. ” Dar Popova nu poate face nimic pentru Dimova in acest moment. Bulgaria a interzis mamele-surogat in 2007.
Din cauza costurilor mari din strainatate si a faptului ca mamele surogat au fost interzise in Bulgaria, in decembrie 2009, Dimova a apelat la Kalina Krumova, membra a parlamentului bulgar, cerandu-i sa initieze o dezbatere asupra relaxarii legislatiei cu privire la mamele-surogat.
Krumova a ridicat problema in parlament si in dezbatere publica in martie 2010. Interesul ridicat al publicului, sustinut de experti in medicina, etica si drept, a condus la apeluri in sprijinul acceptarii mamelor purtatoare atata vreme cat procedeul nu presupune o activitate comerciala.
In prezent, Krumova, impreuna cu o echipa de specialisti, lucreaza la o serie de schimbari in legislatia referitoare la mamele-surogat.
Radina Velceva, sefa Fundatiei Iskam Bebe (Vreau un copil), sprijina relaxarea partiala a legislatiei actuale. Beneficiarele trebuie sa fie femei casatorite, de varste cuprinse intre 18 si 43 de ani, aflate in imposibilitatea de a aduce pe lume un copil. ” spune ea.
Mamele -surogat nu vor primi o suma fixa, dar instantele vor putea sa aprobe plata anumitor cheltuieli pentru mamele purtatoare, cum ar fi costurile pentru ingrijiri medicale, imbracaminte si asistenta psihologica. Aceste cheltuieli vor fi suportate de parintii biologici.
In pofida acestor eforturi, in Bulgaria, orice modificare a interdictiei cu privire la mamele purtatoare constituie inca un motiv de ingrijorare. Fani Davidova, consilier juridic al organizatiei neguvernamentale Access to information Programme (Programului pentru Acces la Informatie), un serviciu de consultanta pentru cetateni, avertizeaza ca schimbarile nu trebuie facute in pripa.
Davidova, care scrie despre problemele legate de adoptie si care, in anul 2006, a adoptat un baiat, afirma ca sotii fara copii trebuie sa se gandeasca mai intai la alte optiuni, cum ar fi adoptia sau luarea in plasament a unui copil.
intre timp, Tolina Mladenova, din Sofia, afirma ca ar fi si ea dispusa sa fie o mama-surogat, daca solutia ar fi legalizata. Cu un venit sigur si avand in jur de 40 de ani, ea isi aminteste ca le-a si explicat celor doi copii ai ei ca “i-ar placea sa-si dea burtica unei alte mamici care doreste un copil”.
“S-au aratat putin speriati si au intrebat ce s-ar intampla cu copilasul. Le-am spus ca ar fi al nostru. “Vom avea grija de el in burtica mamei si apoi il vom da”.
In Romania, mamele-surogat nu sunt interzise. Dupa ce a citit intr-un tabloid un articol in care se spunea ca o vedeta TV cauta o mama-surogat, Andreea Parvu a dat un anunt pe internet in martie 2010, in care preciza ca este dispusa sa isi inchirieze uterul.
“Voiam sa ajut pe cineva care nu poate avea copii si, desigur, pentru bani”, declara Parvu, care are o fiica in varsta de trei ani si locuieste in Brasov. Ea a trezit interesul presei si al televiziunilor, dar spre surpriza ei nimeni nu a raspuns ofertei.
“Am impresia ca Romania nu este pregatita pentru asta”, spune ea. Ea crede ca, dupa ce s-a facut atata publicitate, oamenii s-au temut sa raspunda deschis anuntului.
Interdictii in Balcani
Determinate de interesul lor fata de integrarea europeana, tarile balcanice interzic mamele-surogat. In Serbia, care aspira si ea la integrarea europeana, o sumara dezbatere asupra reglementarii mamelor-surogat s-a incheiat cu totala interzicere a acestei activitati la inceputul lui 2010.
“Au existat temeri ca totul se va transforma intr-o afacere”, explica Mima Fazlagic, un ginecolog din Belgrad. In Croatia, tara candidata la UE, o noua lege referitoare la fertilitatea medicala a interzis mamele purtatoare in 2009.
Inainte de 2007, cand au fost interzise mamele-surogat, in Bulgaria nu exista o lege care sa reglementeze medicina reproductiva, astfel ca, in anii ’90, se practicau cateva zeci de proceduri, isi aminteste dr. Pavleta Tabakova. In clinica sa privata din Sofia ea a supravegheat nasterea mai multor copii ai unor mame-surogat, inainte de interzicerea acestui procedeu.
Prima sarcina a unei mame purtatoare supravegheata de ea, a dus la nasterea a doi baieti gemeni la inceputul anilor ‘90. Ovulul fusese donat de mama biologica, careia ii fusese extirpat uterul, spune Tabakova.
“ Era jurnalista.”, adauga ea. “ Cu toate ca, la inceput, nu se temea sa vorbeasca in public, acum refuza acest lucru. Am avut chiar un caz in care soacra a fost mama purtatoare pentru nora”.
Absenta legislatiei cu privire la mamele purtatoare in Macedonia, Muntenegru si Bosnia, le pune intr-o situatie incerta din punct de vedere legal pe femeile ce cauta mame-surogat.
Nici in Romania, care a devenit membra a Uniunii Europene in 2007, impreuna cu Bulgaria, nu exista legislatie care sa reglementeze situatia mamelor-surogat. In 2005 Parlamentul roman a adoptat un proiect de lege cu privire la sanatatea reproductiva care ar fi permis existenta mamelor purtatoare neplatite, dar presedintele Basescu l-a respins.
Totusi, in anii 1990 se auzise de mame-surogat in Romania. Primul caz cunoscut s-a inregistrat in 1998, in vestul Romaniei, la clinica Bega din Timisoara.
Cativa dintre clientii doctorului Munteanu au facut declaratii publice. O astfel de persoana este Livia Killian, al carei fiu acum in varsta de 12 ani, s-a nascut la clinica dintr-o mama purtatoare.
Cand Cristian era mic, Killian a aparut impreuna cu el intr-o fotografie in Banateanul, in 2004. Astazi ea prefera anonimatul.
Potrivit lui Haralan Alexandrov, specialist bulgar in antropologie sociala, atitudinea tot mai conservatoare fata de mamele purtatoare si tacerea care invaluie aceasta problema, reflecta forta valorilor traditionale in regiune.
“ Despre suferinta nu se vorbeste” spune el. “ Nu e neaparat din rea intentie, dar asa functioneaza cultura noastra”.
La Varna, dupa saptamani de comunicare cu clinica din Ukraina, Rumiana Nenceva o ia de la inceput.
Doctorii de la clinica din Harkov au ajuns la concluzia ca ovarele ei sunt aproape nefunctionale. Ei nu stiu daca ovulele ei mai pot fi folosite si i-au refuzat accesul la clinica. Acum ii este greu sa decida ce are de facut.
Ani Dimova se gindeste sa se mute intr-o tara unde mamele- surogat sunt permise. Nu vreau sa ma gandesc ca lucrurile vor ramane pentru totdeauna asa, spune ea despre situatia din Bulgaria.
0
0
