​La 28 septembrie, presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a semnat decretul de convocare a alegerilor legislative anticipate pentru 28 noiembrie, scrie Serghei Jiltsov, seful Centrului CSI al Institutului pentru probleme internationale actuale, in paginile ziarului Nezavisimaia gazeta. In opinia expertului, alegerile anticipate sunt rezultat al absentei unui consens printre principalele forte politice ale tarii. In Moldova, programele partidelor au trecut de mult pe planul secund. Divergentele politice acopera lupta marilor grupuri financiar-economice, ale caror interese se intersecteaza in cele mai rentabile dintre sectoarele economiei locale. Privita din aceasta perspectiva, repartizarea fortelor politice apare intr-o alta lumina.

Astfel, Alianta pentru integrare europeana reflecta interesele lui Anatol Stati, care detine Askom-grup. Compania activeaza in domeniul energiei, constructiilor, serviciilor si imobiliare. Interesele politice determina optiunile de politica externa ale grupurilor rivale. Stati dispune de ample contacte in Romania. La randul sau, Bucurestiul il sustine pe Stati si alianta din spatele lui.

Mult mai complicata este pozitia lui Vladimir Voronin. El si partidul lui nu sunt bine vazuti la Bucuresti, in pofida atitudinii sale pro-occidentale adoptata incepand din 2003. Negasind sustinere in Romania, Voronin a gasit-o in Rusia, in directia careia face, periodic, reverente.

Diversitatea parerilor politice si a nazuintelor internationale ale marilor grupuri financiar-politice ingreuneaza prognozarea rezultatelor alegerilor parlamentare si eventualul raport de forte din viitorul Parlament. Incertitudinea este amplificata si de apatia politica a populatiei, care poate ignora alegerile, asa cum s-a intamplat, de altfel, cu recentul referendum.

Pentru iesirea din criza politica, politicienii moldoveni dispun de un diapazon nesemnificativ de variante. Atata timp cat ramane valabila prevederea constitutionala privind alegerea presedintelui de catre Parlament, toate intelegerile convenite inainte si dupa alegeri se construiesc din perspectiva procedurii de desemnare a sefului tarii. In functie de rezultatul alegerilor sunt posibile noi intelegeri tactice, care vor deveni reale prin schimb de cadre.

In acelasi timp, nu este exclusa posibilitatea ca dupa alegeri partidele politice sa nu poata forma o coalitie de 61 de deputati necesari pentru alegerea presedintelui. Parlamentul a incercat in doua randuri acest lucru si, de fiecare data, fara succes. Nu exista garantii ca lucrurile vor intra pe un fagas normal dupa alegeri, care au sanse sa devina o noua veriga a lungului cordon de instabilitate a Moldovei.