Comisia Europeana prezinta miercuri propunerile legislative - o directiva si cinci regulamente - privind guvernanta economica europeana. Primul semestru economic european va fi introdus din primavara lui 2011, iar pachetul legislativ de miercuri va contine sanctiunile si modalitatile in care statele membre pot fi facute sa respecte Pactul de Stabilitate si Crestere. Un fond permanent de salvare a zonei euro, reduceri de fonduri europene, amenzi si un "sistem de alerta" privind evolutia salariilor din sectorul public sunt elemente despre care presa europeana sustine ca s-ar regasi in pachetul legislativ.
Dupa intarirea puterilor de audit ale Eurostat pentru a asigura o mai mare acuratete si a conferi incredere in datele prezentate de state membre, Comisia Europeana a prezentat in primavara, in luna mai, elementele unei mai puternice guvernante economice la nivel european. Simplificat, un control mai mare asupra intocmirii bugetelor statelor UE, pentru a evita situatii de genul crizei din Grecia si amenintari la stabilitatea si chiar existenta zonei euro.
ECOFIN a decis in septembrie introducerea semestrului economic
The Economist a publicat aici o situatie a tarilor membre UE, din punct de vedere al datoriei publice, deficitului, cresterii economice.
european incepand din primavara anului 2011. Asta inseamna ca statele membre vor trebui sa prezinte un proiect de buget in luna martie, care va fi analizat de expertii Comisiei si pe baza raportului lor Consiliul va face recomandari de ajustare. Pana la sfarsitul lunii aprilie, tarile UE vor trebui sa revizuiasca strategia bugetara pe termen mediu si sa propuna reforme. In final, Consiliul va formula recomandari prin lunile iunie-iulie, inainte ca statele membre sa isi finalizeze bugetele pentru anul urmator.
Prin urmare, semestrul european reuneste toate elementele supravegherii economice: disciplina fiscala a Pactului de Stabilitate si Crestere (PSC), reformele structurale ale strategiei Europa 2020 si un nou mecanism de a preveni dezechilibrele macroeconomice.
Propunerile legislative ale Comisiei de miercuri vor avea ca element central intarirea mecanismelor de impunere a regulilor fiscale asa cum apar ele in PSC.
Propunerile Comisiei, la concurenta cu propunerile grupului de lucru al lui Van Rompuy
Propunerile Comisiei vin intr-un moment in care grupul de lucru constituit de catre Consiliu, sub conducerea lui Herman Van Rompuy, pare sa aiba rolul de lider. Luni seara ministrii de finante din UE s-au intalnit la Bruxelles si au discutat modalitatea de aplicare a unor eventuale amenzi pentru tarile care isi depasesc nivelul datoriei publice admis - 60% - si deficitul bugetar.
Rivalitatea dintre Comisie si Consiliu si, mai exact, dintre Barroso si Van Rompuy ar putea duce la ceva bun si la actiune, sustine presa europeana.
In privinta Comisiei, potrivit Financial Times, cea mai controversata propunere din pachetul legislativ de miercuri ar fi amenzile pentru statele membre in cazul in care nu isi reduc datoria. Comisia va propune obiective de reducere graduala a datoriei, prin reducerea diferentei cu 5% pe an intr-o perioada de trei ani. Daca aceasta reducere nu are loc, statele membre vor trebui sa plateasca o amenda de 0,2% din PIB, bani varsati intr-un fond la nivel UE.
Pentru a diminua influenta factorului politic, aceste amenzi ar putea fi anulate doar in decurs de 10 zile, printr-o decizie prin majoritate calificata a Consiliului.
O alta amenda ar putea fi data statelor membre care nu recurg la reforme structurale si care nu-si imbunatatesc competitivitatea. Pentru masurarea acesteia vor fi intr
* Reducere a datoriei cu 5% pe an
in decurs de 3 ani pentru a evita amenzi de 0,2% din PIB.
* Crestere a competitivitatii, in caz contrar amenzi de 0,1% din PIB.
* Un tabel cu punctaje pentru masurarea competitivitatii.
Propunerile Comisiei Europene,
potrivit FT
oduse tabele cu punctaje privind datele de competitivitate. Tarile care ar ignora recomandarile UE vor trebui sa plateasca o amenda de 0,1% din PIB.
Pentru masurarea competitivitatii ar putea exista si o monitorizare a salariilor din sectorul public, spune Marco Buti, directorul general adjunct de la DG ECFIN. "Daca salariile din sectorul public sunt in detrimentul competitivitatii si al stabilitatii preturilor, este un indiciu clar ca tara respectiva trebuie sa modifice acest trend. Si, bineinteles ca salariile din sectorul public vor fi serios afectate", ar fi spus Buti, potrivit Die Welt.
Si grupul de lucru a lui Van Rompuy a venit cu propuneri in acest sens, cu propuneri de sanctiuni care sa se aplice in prima faza tarilor din zona euro.
Presedintele Consiliului a spus luni, in urma intalnirii grupului de lucru, ca tarile cu deficite mari sau cu un nivel mare al datoriilor trebuie sa suporte sanctiuni timpurii, iar acestea sa fie progresive si sa acopere un spectru mai larg.
Ministrii de finante ai statelor membre au convenit ca sanctiunile sa constea si in suspendarea de fonduri europene si pasii necesari sa fie facuti cat mai repede. Van Rompuy nu a explicat totusi ce fonduri ar putea fi obiectul acestor sanctiuni. Spania, Austria, Portugalia, Grecia si Slovenia au argumentat insa ca suspendarea de fonduri europene ar afecta si mai mult performanta economica a tarilor care ar urma sa fie sanctionate.
Mai mult, Van Rompuy a mai spus ca sanctiunile propuse de Comisie sa se aplice automat, cu exceptia cazului in care Consiliul, cu majoritate calificata, nu voteaza impotriva propunerii Comisiei. O pozitie sustinuta de Germania, in special.
Grupul de lucru sustine ca aceste sanctiuni sa se aplice numai statelor din zona euro, lasand deschisa posibilitatea ca ele sa fie extinse mai apoi si asupra celorlalte state membre, desi Marea Britanie se opune unei astfel de idei.
Grupul de lucru al lui Van Rompuy are timp pana luna viitoare sa alcatuiasca pachetul de reforme care sa fie prezentat intr-un raport Consiliului European si care va fi discutat la summit-ul din 28-29 octombrie.
0
3
