Sondajele au aratat un optimism exacerbat cand au indicat o prezenta de 70% la referendum, iar comentatorii politici nu l-au ponderat, crede analistul Dan Dungaciu, in prezent consilier al presedintelui moldovean Mihai Ghimpu. El insa nu crede ca rezultatul este o catastrofa, pentru ca AIE a adus la urne votantii sai - in jur de 780.000 - in timp ce comunistii nu au dat aceasta proba, neparticiparea la vot ceruta de ei electoratului fiind un gest negativ, mai usor de facut.

Dan DungaciuFoto: AGERPRES

Interviu cu Dan Dungaciu

Descarca fisierul audio in format MP3

Participarea la referendum n-ar fi trebui sa suprinda pe nimeni, cifrele din sondaje trebuiau ponderate, cel putin in comentarii

• Daca am fi facut o analiza la rece am fi vazut ca, scotand 30% dintre cei despre care puteam presupune ca vor boicota acest referendum, electoratul Partidului Comunistilor, ar mai fi ramas circa 60 si ceva-70%, la care ar trebui adaugati si cei plecati din R. Moldova. Practic, sarcina AIE ar fi fost sa aduca la vot jumatate din cei pe care i-am mentionat. Ceea ce nu ar fi fost o treaba foarte usoara si nu cred ca optimismul ar fi fost justificat.

• A aparut in sondaje un optimism exacerbat, dar care se datoreaza lipsei de capacitate analitica a unor comentatori politici, pentru ca ideea de 50-60-70% prezenta la vot parea si atunci una cel putin exagerata.

• N-as spune ca prezenta la vot este una buna, dar n-as spune nici ca nu se astepta nimeni ca referendumul acesta sa nu fie validat.

• In R. Moldova este o traditie ca intrebarea de dezirabilitate din sondaje (n. red. privind intentia de a merge la vot) sa dea un procent mai mare cam cu 15-20 de puncte procentuale mai mult decat actul propriu-zis. Prin urmare, cel putin la nivelul comentariului post-sondaj ar fi trebuit ponderate cifrele foarte entuziaste. In al doilea rand, sigur ca oamenii au declarat, dar probabil ca multi dintre ei au fost influentati ulterior de campania foarte puternica pornita de comunisti impotriva referendumului. Si in al treilea rand, vazand datele acestui sondaj s-au demobilizat ei insisi considerand ca treaba este ca si facuta si nu este nevoie de aportul lor in aceasta provocare electorala, civica si politica pana la urma.

• A pune rezultatul in termeni de esec, de lipsa de solutii, de aproape catastrofa este cel putin exagerat. Referendumul a fost o propunere prin care s-a incercat solutionarea crizei constitutionale din R. Moldova. Una dintre propuneri. (...)

De ce n-au mers moldovenii la urne?

Sunt mai multe explicatii, acum este greu sa le decelam importanta, dar:

1. AIE n-a avut un staff comun, deci n-a lucrat impreuna pentru a aduce la mintea, sufletul si urechile alegatorului importanta acestui referendum si chiar miza acestuia

2. a existat un boicot al comunistilor, care a fost destul de agresiv mai ales in teritoriu

3. sondajele de opinie au sugerat ca nu e nevoie sa mearga cetateanul R. Moldova la vot pentru ca va merge vecinul lui; daca ii spui ca 70-80% vor fi prezenti si vor vota pentru alegerea directa a presedintelui, asta a fost o forma foarte subtila de demobilizare, chiar daca nu s-a intnentionat asta

4. au fost si mai multe teme care s-au suprapus peste problematica referendumului; au inceput discutii adiacente legate de coruptie, de AIE si coruptia, de teme care duceau mai degraba spre ideea de post-referendum, adica alegeri prezidentiale si parlamentare - asa ca lumea a uitat miza referendumului

Comunistii clameaza o victorie cel putin morala. Ce se va intampla dupa referendum? Ce se va intampla cu AIE? A fost un dus rece care ii va face mai precauti pe lideri in campania pentru alegerile parlamentare?

• Exista mai multe formule. Presedintele Ghimpu a sugerat inca de ieri (n.red duminica), dupa ce s-au dat publicitatii rezultatele referendumului si anume ca normal constitutionala il obliga sa dizolve parlamentul. Si a sugerat domnia sa: cu cat mai repede, cu atat mai bine. Asta inseamna ca putem, teoretic, avea alegeri parlamentare, insa depinde de decizia pe care o vor lua impreuna membrii AIE, care vor muta problema alegerii presedintelui in viitoarea legislatura. Si in viitoarea legislatura se poate relua problema reformei constitutionale in R. Moldova, Constitutia in integralitatea ei, pentru ca exista foarte multe probleme, si unul dintre elementele vizate ar putea fi si maniera de alegere a presedintelui.

• In ceea ce priveste jubilatia Partidului Comunistilor, as spune - in simpla calitate de sociolog - ca nu cred ca lucrurile ar trebui privite chiar atat de optimist, pentru ca AIE a adus la vot circa 780.000 de votanti, aproape la fel cati au votat-o la alegeri. Practic si-au mentinut numarul de votanti, in conditiile in care, cu siguranta, miza referendumului n-a fost atat de puternica precum cea a alegerilor parlamentare.

• Comunistii spun ca au avut o victorie pentru ca au blocat referendumul. Trebuie sa fim foarte atenti, pentru ca e mult mai usor sa tii omul acasa decat a-l aduce sa voteze pentru tine. Gestul de a nu vota este unul negativ, foarte usor de facut. Asta nu inseamna ca, daca vor fi alegeri parlamentare, pe cei pe care comunistii i-au tinut, teoretic, acasa, vor reusi sa ii aduca maine sa voteze pentru ei. Asa ca acest lucru nu ar trebui sa starneasca jubilatia comunistilor. AIE a aratat ca si-a mentinut electoratul, dar deocamdata PCRM nu a facut aceasta proba. Lucrurile nu sunt clare, zarurile nu au fost aruncate si s-ar putea ca, vorba aceea, cine rade la urma rade mai bine.

• Cum vor participa membrii AIE la alegeri, in ce formula, in ce tip de aranjament formal, pana unde va merge acordul lor formal si chiar informal, asta urmeaza sa decida liderii AIE. Problema de fond este ca acest referendum a fost un dus rece, care pe unii i-a racit mai tare, pe altii mai putin, depinde de gradul de incalzire la care era fiecare lider, de gradul de entuziasm pe care il avea fiecare lider, de gradul de incredere pe care il manifesta fiecare lider al AIE.

• Este un test peste care AIE poate trece, tragand cele mai bune invataminte. In acest moment fiecare partid din AIE a avut o sedinta de lucru, urmeaza ca solutiile pe care fiecare le are sa fie spuse la sedinta AIE si decizia sa fie luata in comun. Este deja un semn bun, un pas pozitiv ca solutia e data in urma unei sedinte comune a AIE si ca niciun partid nu s-a grabit sa iasa cu solutii individuale la o problema comuna a Aliantei.

Moldovenii din diaspora au venit in numar mare la vot - 19.703 - si doar 397 au votat impotriva alegerii directe a presedintelui. Ce a insemnat ponderea votului lor?

• Mobilizarea la vot in dispora a fost mult mai mare comparativ cu ceea ce s-a intamplat in R. Moldova, pentru ca acolo boicotul comunistilor nu a contat. Ponderea comunistilor in diaspora este mult mai mica. Prin urmare ei nu au fost blocati de acest motiv. Sigur ca prezenta lor la urne a fost mai puternica, dar nu la nivelul la care ne putem astepta in cazul unor alegeri, pentru ca miza referendumului a fost mult mai mica.

• Resursele financiare pe care le au cetatenii R. Moldova din afara frontierelor sunt destul de limitate. Multi dintre ei au preferat sau au declarat ca nu fac doua drumuri pana la sectia de vot, ci vor face unul singur, la votul la alegeri. Este foarte plauzibil sa ne asteptam ca la alegerile parlamentare sa avem o prezenta a cetatenilor din R. Moldova din diaspora mult mai mare.

• Nivelul de informare in randul lor a fost destul de scazut. Pentru ca a fost dificil sa se faca in randurile diasporei o campanie judicioasa. referendumul a fost un soi de test, de incercare pe care au trebuit s-o treaca institutiile R. Moldova si in vederea unor alegeri parlamentare. Faptul ca s-au deschis foarte multe sectii a presupus un efort logistic destul de mare, dar el va fi mai usor de facut cand vor fi alegerile parlamentare, pentru ca exista deja un fel de repetitie.

• In momentul alegerilor parlamentare voturile cetatenilor din afara R. Moldova se vor adauga. Acum cei din afara au tras intr-un fel in jos, pentru ca aici s-a calculat rata minima de participare de 33%. Si atunci s-a comparat cu cei care au votat si cu cei care au fost inscrisi pe liste. Si ponderea lor de participare a fost mai mica decat ponderea la nivelul R. Moldova. Asta e explicatia pentru care desi au votat mai mult au tras in jos rezultatul referendumului, ceea ce nu va fi posibil in alegerile parlamentare. Pentru ca orice vot din diaspora - care este, in general in proportie de 90% in favoarea AIE, in special PLDM si PL - acel vot se va adauga si importanta lor pentru decizia finala va fi mult mai mare.