In randul electoratului francofon, Partidul Socialist s-a situat pe primul loc, castigand 36% atat in Valonia si cat in regiunea Bruxelles, arata primele estimari.
In Flandra, partidul N-VA, condus de Bart De Wever, a primit intre 23 si 32% din voturi.
Bart De Wever sustine impartirea Belgiei in doua state: Flandra (vorbitoare de limba olandeza) si Wallonia (vorbitoare de limba franceza). Rezultatele oficiale complete urmeaza sa fie anuntate in cursul serii.
Dupa alegeri, partidele politice din Flandra, Wallonia si Bruxelles urmeaza sa inceapa negocieri laborioase in vederea formarii unui nou guvern de coalitie.
In cazul unui nou blocaj, o radicalizare a conflictului lor ar putea trezi temeri intemeiate legate de impartirea teritoriului national.
Bazandu-se pe superioritatea sa demografica si economica, Flandra reclama suprimarea ultimelor drepturi lingvistice ale francofonilor care traiesc pe teritoriul ei, la periferia Bruxelles-ului. Pentru a-si consolida emanciparea sa fata de un stat initial unitar si francofon, ea cere de asemenea competente crescute in domeniul socio-economic.
Sub forma sa extrema, autonomia sustinuta de NVA nu ar mai lasa statului decat cateva competente /aparare, afaceri externe/, in asteptarea independentei.
Francofonii refuza lichidarea fara compensatie a drepturilor celor 130.000 de locuitori francofoni de la periferia flamanda a Bruxelles-ului.
Guvernul lui Yves Leterme a demisionat la 22 aprilie in urma retragerii din coalitia de guvernare a unui partid flamand. Acesta a protestat in acest fel fata de impasul in care se afla negocierile privind drepturile lingvistice ale francofonilor care locuiesc in Flandra.
Alegeri SUA
De altfel, Bruxelles se afla tot pe teritoriul Flandrei, iar municipiul Bruxelles este atat capitala regiunii Bruxelles cat si a Flandrei, desi peste 90% din populatia regiunii Bruxelles este alcatuita din francofoni.
Cu toate acestea, cei 10% flamanzi din Bruxelles au posibilitatea de a-si folosi limba in relatia cu autoritatile regiunii Bruxelles si pot alege sa voteze partide flamande sau francofone, adica exact ceea ce-si doresc francofonii din Flandra.
Tocmai de aceea s-a creat districtul electoral Bruxelles-Halle-Vilvoorde ai carui cetateni ar fi trebuit sa beneficieze in teorie de facilitati electorale si lingvistice.
Insa incapatanarea politicienilor flamanzi si obsesia lor ca toti cei ce locuiesc pe teritoriul Flandrei sa foloseasca olandeza si sa poata vota doar pentru partide flamande a dus la criza politica prin care trece Belgia de cativa ani incoace.
Daca ar oferi tuturor cetatenilor din Halle si Vilvoorde posibilitatea de a folosi, dupa preferinte, fie franceza, fie olandeza in relatia cu autoritatile locale, precum si posibilitatea de a vota fie partide flamande, fie partide francofone, asa cum se intampla la Bruxelles, nu ar mai exista motive serioase pentru criza politica.
Iar Belgia nu se poate separa asa de usor de-a lungul frontierei lingvistice pentru ca flamanzii nu vor sa renunte la Bruxelles, aflat pe teritoriul Flandrei dar locuit asa cum spuneam mai sus de francofoni in proportie de peste 90%.
Vina pentru situatie apartine in cea mai mare masura partidelor nationaliste flamande NVA si Vlaams Belang care au invrajbit populatia flamanda.
Desi se va pretinde "capitala a Europei", studii demografice arata ca Bruxelles, in maxim 35 de ani va deveni oras majoritar islamizat, cu populatie straina de Europa! Ceea ce arata in ce hal e condusa acea regiune.
Flamanzii vor scinda districtul electoral BHV, vor pastra comunele neerlandofone, pt a intari omogeneitatea etnica a Flandrei.
Sondaj de saptamana trecuta arata ca circa 60% din francezi sunt de acord pt ca Valonia, in cazul disparitiei Belgiei, sa fie integrata Frantei.
Flandra va deveni fie complet independenta, fie va intra in componenta Olandei.
Popoarele francez si olandez tind sa se reuneasca, in ciuda imensei propagande europeiste de stanga.
Germanii au facut deja asta si domina economic si chiar politic in UE.
In actuala structura birocratica, UE nu are viitor in fata USA, China, noua Rusie, India, etc.
O reorganizare interna a UE e necesara, pt a obtine entitati nationale puternice si stabile, omogene etnic, lingvistic si cultural.
Cu verigi puternice se obtine si un lant european puternic, UE va deveni solida atunci cand va avea o clara identitate asumata, geografic, rasial, etnic, cultural, istoric si chiar religios/laic!
Deocamdata, de fiecare data cand sunt consultate, popoarele europene resping ideile dictate de Bruxelles!
Independenta Flandrei va elimina Belgia, structura artificiala inutila acum, dar va intari coerenta proiectului european.
Pt ca flamanzii lupta hotarat pt pastrarea identitatii lor si pt stoparea imigratiei non-UE.
Belgia are 10,5 milioane loc. din care 6,5 milioane locuiesc in Flandra, mult mai prospera decat Valonia si dinamica economic.
Valonia e dominata de mentalitatea socialista (partidul socialist a obtinut o treime din voturi) si asistanatul social (somaj de peste 20%, imigratie arabo-africana masiva).
NVA va lasa postul de prim-ministru socialistilor valoni, cu conditia ca acestia sa accepte "confederalismul", adica 2 state unite intr-o confederatie ce ar pastra doar apararea si politica externa.
Confederatia ar fi o etapa pe calea independentei depline, potrivit programului NVA. Al doilea punct priveste stoparea imigratiei islamice si non-europene.
Disperati, numerosi lideri europeni incearca presiuni asupra Flandrei, temandu-se ca votul popular pt separatism distruge imaginea "corect politica" de societate "multiculturala si multietnica" !
Flandra a fost un stat separat in evul mediu.
Belgia a fost creata artificial in 1830, in urma unei intelegeri intre UK si Franta, tari ce doreau blocarea expansiunii "germanice" spre Canalul Manecii.
Cum flamanzii erau perceputi ca filogermani, puterea politica a fost data francofonilor valoni, iar casa regala a fost aleasa tot dintre francofoni.
Pana dupa al doilea razboi mondial, flamanzii nu-si puteau folosi limba materna in institutiile belgiene.
Flamanzii sunt neerlandofoni, sunt aceeasi etnie ca olandezii, diferenta lingvistica fiind minima.
Pastrand proportiile, e aceeasi situatia ca intre Romania si Basarabia, e ca si cum Basarabia majoritar romaneasca ar fi fost integrata cu forta unei tari federale impreuna cu o regiune ucraineana!
Pt. UE e important ca Belgia sa nu dispara, pt a nu da exemplu catalanilor, bascilor, scotienilor, corsicanilor si altor etnii europene ce nu au stat propriu.
In rest, ai dreptate ....
In ceea ce proveste identitatea lor nationala si culturala, e adevarat ca se considera a fi un alt popor decat olandezii cu care, in afara de limba, nu au prea multe in comun si nici nu vor sa aiba. Flandra (si restul Belgiei) nu a format un stat impreuna cu Olanda decat pentru o scurta perioada intre 1815 si 1830, dupa care belgienii au devenit independenti.
In cazul improbabil in care Belgia se va separa de-a lungul frontierei lingvistice, Flandra nu se uni in nici un caz cu Olanda deoarece identitatea culturala si nationala a flamanzilor e mult prea puternica.
Insa sansele ca statele europene cu miscari separatiste precum Belgia, Spania, Italia sau Marea Britanie sa se sparga in mai multe statulete nationale unitare sunt foarte mici, asa ca n-are rost sa ne pierdem vremea cu discutii de-astea sterile.