Cand a intrat in sala de testare pentru un post de asistent manager, Dinei nu i-a venit sa-si creada ochilor. Erau deja 18 candidati. Coordonatorul de la Job Center i-a spus sa-si caute un loc. De la Stuttgart, era asteptat un psiholog de la Societatea Germana pentru Personal, care aducea testele. Dosarul Dinei fusese selectionat dintre alte 90, predate in doar doua zile la Job Center, pentru postul numit: un part-time combinat din munca de birou, contabilitate si administratie de firma. Angajatorul era anonimizat. Insa avalansa de aplicatii pentru joburi a crescut in Germania asa de mult, de cand cu criza financiara si economica, incat pe un post cu profil economic sau administrativ se inghesuie sute de candidati.
- Testul de aptitudini contra cronometru
Pe Dina au invitat-o in scris, la primul test de selectie. Alte indicatii decat ca „va fi un test fara alte mijloace ajutatoare, doar hartie si pix”, n-a primit. A incercat sa se pregateasca din internet, unde forumistii isi dau ponturi si linkuri cu astfel de teste. Ele seamana la inceput cu cele pentru stabilirea IQ-ului, sau pentru dobandirea cetateniei germane de catre straini. Pentru fiecare profesie in parte, testele din internet continua cu intrebari de profil. Dar parca poti sa stii totul?
„O sa vad la fata locului” si-a spus Dina, luandu-si, ca rezerva, un calculator de buzunar. „Puneti, va rog, calculatoarele in geanta” a spus insa examinatorul, inainte de inmanarea caietului de test, vreo 16 pagini. Pentru fiecare dintre cele sase probe, o pagina cu explicatii si un exemplu concret. „Nu veti putea rezolva totul, in timpul dat” ii consoleaza examinatorul, pe concurenti. „Insa trebuie rezolvate toate punctele unei teme, unul dupa altul, fara a sari peste vreunul. Cand am spus stop, trageti linie sub ultima pozitie rezolvata si puneti pixul jos”.
Zis si facut. Explicarea temelor incepe, se pot pune si intrebari, daca n-ai inteles. Din sala, nemtoaicele intreaba, care mai de care. Dina sta linistita, primul test nu i se pare prea greu. „Dati pagina si incepeti” spune examinatorul, apasand pe cronometru. Toata lumea se pune pe treaba. Cele sase teste au intre 20 si 30 de pozitii de rezolvat, fiecaruia ii sunt alocate intre 2 si 4 minute.
E vorba de date de ordonat pe diverse categorii, de probleme de matematica elementara, de calcul economic si de dobanzi. Este verificata atentia si acuratetea la lucrul cu nume si cifre. Se testeaza cunostintele de limba si ortografie germana. Totul insa, intr-un stres total, de timp. Caci timpul de lucru nu se comunica din start si se dovedeste foarte scurt.
La finele testului, Dinei ii tremura pixul in mana. Preda lucrarea personalizata pe prima pagina cu nume, prenume, studii, profesie si „limba materna” si iese, cu un singur gand: o tigara. Li s-a spus ca rezultatul se comunica intr-o saptamana. Daca ai trecut, urmeaza al doilea test, de cunostinte de computer si interviul cu viitorul patron. Cati intra in finis, nu s-a comunicat.
- Testul PC si interviu
Dupa saptamana de asteptare, Dina primeste un telefon, de la psihologul din Stuttgart. „Performanta dv. la test a fost foarte-foarte buna” i-a spus acesta. Media reusitilor a fost intre 70-110 puncte. Dina a avut 130, desi limba materna ii este romana. Zilele trecute, candidata a fost si la testul de cunostinte de operare pe computer, in speta cu pachetul MS Office: Word, Excel, PowerPoint.
A dat ochi si cu patronul firmei, care ii va fi sef direct, daca reuseste. Interviul n-a fost lung -cam o jumatate de ora-, si monitorizat tot de psihologul din Stuttgart, in prezenta patronului. „Pe nemtii astia nu citesti nimic. Nici daca le placi, nici daca nu” gandeste Dina. Si totusi, interviul inainte de angajare e foarte important pentru nemti, care vor sa vada „daca se potriveste chimia” -adica simpatia dintre angajator si viitorul angajat.
Cu promisiuni de raspuns „in scurt timp”, Dina isi ia ramas bun si iese din sala de interviu. In hol, asteapta deja urmatoarea candidata, dintre cele cinci finaliste. Dar nu e ca in sport: daca iesi pe locul doi, n-ai nimic, caci postul il ocupa doar unul. Pentru Dina n-ar fi asa dramatic, caci momentan are un job si vrea doar o pozitie mai de raspundere, cu mai multe perspective si mai multi bani.
Pentru altii insa, postul inseamna o paine castigata singur, fara ajutor social de la stat. In unele cazuri, firmelor care angajeaza asistati social, statul german le da pana la jumatate din salariul lunar al noului angajat, timp de sase luni. Astfel, se incurajeaza reintegrarea profesionala a somerilor „cu vechime”. Daca intri in concurenta cu astfel de cazuri, nu poti stii in ce masura un potential patron vrea sa economiseasca cateva mii de euro, prin subventia primita. Dina „bea ceai si asteapta” nemteste, framantandu-se romaneste la gandul: „Ma ia, sau nu ma ia?”.
- Tineret-sperante
 |
| Targul de joburi la Stuttgart Foto: HotNews.ro |
|
Recruiting Events sau Targuri de cariera se numesc astfel de evenimente, la care iau parte tinerii interesati de un loc de studiu sau munca. Jobmesse de la Casa Economiei (Haus der Wirtschaft) din Stuttgart a ajuns la a noua sa editie. Aici, tinerii s-au putut informa direct de la firme, in privinta practicii, a lucrarilor de diploma, a sanselor de angajare si a altor aspecte relevante pentru angajare. Concret, s-au putut conveni interviuri cu responsabilii pe linie de personal, de la aceste firme.
Pe langa facilitarea unor contacte directe, in programul Jobmesse Stuttgart au figurat conferinte si workshops. La cele din urma, participantii au primit teme de casa din practica de zi cu zi, pe care au trebuit sa le rezolve „in joaca”, demonstrandu-si astfel competentele. Acest exercitiu practic s-a derulat in cadrul training-ului organizat de centrul de evaluare (Assessment-Center) al MLP Finazdienstleistungen AG, in colaborare cu adkus.
„Cum functioneaza headhunting-ul”, a fost un alt punct fierbinte al Targului. Cum functioneaza recrutarea de personal prin agentiile de plasare a fortei de munca, au explicat Bundesagentur für Arbeit, JOB AG si CONNECT Personal-Service GmbH. Firme ca MANN+HUMMEL -furnizor in serie si partener international in cercetare, al industriei constructoare de masini si automobile-, sau Schuler -producator de prese ultramoderne-, au avut oferte concrete de practica in productie si in compartimentul Central Support Sales.
Baden-Württembergul ramane in continuare un loc de perspectiva pentru studiul tehnic si perspectivele de munca intr-un domeniu tehnic, economic sau de IT. Tara Svabilor saluta creierele, de oriunde ar proveni ele. Inainte de-a spune HOP, ramane insa intrebarea-cheie, pe care si-a pus-o si Dina, zilele trecute: „Ma ia, sau nu ma ia?” Uneori, pe langa stiinta si competente, e nevoie si de un dram de noroc.
0
8
