Zvonurile despre producerea unor atacuri teroriste in metroul moscovit au circulat inca din ajun. Potrivit agentiei Rosbalt, duminica, 28 martie, o femeie a sunat la politie si a anuntat ca in subteran s-ar putea produce o explozie pregatita de ceceni. Avertisementul a fost facut la 17:36, ora Moscovei.

Femeia a povestit cum, in metrou fiind, a auzit discutia unor locuitori ai Ceceniei, printre care si cateva femei, despre exploziile care vor avea loc. Femeia a decis ca atacul se va produce la statia Konkovo, unde surprinsese respectiva discutie. Fortele de ordine au controlat statia, folosind inclusiv caini, dar nu au descoperit nimic suspect.

Este posibil ca femeile kamikaze, asa numitele „vaduve negre”, autoarele atentatelor din metroul moscovit, sa fi fost pregatite de cunoscutul ideolog al combatantilor ceceni si organizatorul mai multor acte similare din Rusia, Said Buriatski, ucis in timpul operatiunii speciale lansata de trupele rusesti la inceputul lunii martie. Kommersant a aflat din surse ale organelor de ordine, ca, potrivit anchetelor in curs de derulare, Said Buriatski a adunat in Cecenia si Ingusetia aproape 30 de potentiale „vaduve negre”, pregatite intr-o faza primara in Turcia, apoi undeva in zona caucaziana. Anchetatorii spun ca noua dintre teroriste s-ar fi aruncat deja in aer. Se crede ca femeile din metroul moscovit fac parte din aceasta grupare.

Noi semne de intrebare

Tragedia de luni, al carei numar de vicitime creste cu fiecare ora, a ridicat noi semne de intrebare, scrie Nezavisimaia Gazeta. In ce masura sunt autoritatile ruse pregatite sa faca fata unor forte capabile sa destabilizeze, fie si pentru cateva ore, viata uneia dintre marile capitale ale lumii? Si care va fi raspunsul lor? Daca va fi unul exclusiv de forta, consecintele vor fi dintre cele mai neplacute, cred expertii consultati de Nezavisimaia gazeta. In opinia lor, conducerea tarii a fost pusa in fata unui test al fermitatii noului curs. Acela al modernizarii. Inclusiv politica.

Marti, in Rusia este doliu. Exploziile din cele doua statii de metrou – Liubianka si Park kultury – au ucis 38 de oameni. Publicatia constata, printre altele, asemanarea urmarilor politice ale actelor teroriste din Rusia, care aduc foloase nu numai organizatorilor. Nu o data s-a intamplat ca autoritatile unui stat sau altuia adopta, pe fondul indignarii si panicii generale, anumite masuri. Numele lor generic: „sa strangem randurile”. In toamna lui 1999, Rusia a fost cuprinsa de un val de explozii in blocuri de locuinte. Au suferit oameni, atat in provincie, cat si la Moscova. In acelasi timp, premierul de atunci al tarii, Vladimir Putin, a anuntat ca va combate agresiunea antirusa a terorismului international. A inceput a doua campanie cecena.

La 23 octombrie 2002, teroristii au reaparut la Moscova – la Tatrul Dubrovka, unde un comandou cecen a tinut ostatici zeci de oameni pentru trei zile. Imediat, compania de televiziune NTV, care avea deja probleme cu statul, a fost acuzata ca, prin transmisiile in direct, a fost la un pas de a compromite asaltul fortelor de ordine. Vedeta postului a disparut de pe micile ecrane putin timp dupa incident.

Dupa momentul Beslan din 2004, cand peste 1000 de oameni au fost luati ostatici in timpul ceremoniei deschiderii anului scolar (operatiune precedata la 6 februarie de o explozie in metroul moscovit, la 9 mai de atentatul de la Groznyi soldat cu moartea lui Ahmad Kadyrov, la 21-22 iunie de tensiunile din Ingusetia, la 23 august de distrugerea in aer a doua avioane de pasageri), presedintele de atunci al Rusiei, Vladimir Putin, a vorbit despre un atac asupra statului. El a promis masuri de raspuns. Prima masura de „consolidare a unitatii tarii” a fost, insa, anularea alegerilor directe pentru functia de guvernatori regionali.

Aleksei Malashenko, expert al Centrului Carnegie, crede ca este inca prea devreme pentru a vorbi despre eventuale consecinte politice ale actualelor atacuri. Sunt insa cateva momente care sar in ochi. „Este evident ca atacul a fost un gest de razbunare pentru moartea lui Said Buriatski. Conducerea tarii, de la care se asteapta actiuni ferme in Caucazul de Nord, trebuie insa sa dea dovada de prudenta. In caz contrar, situatia se va agrava si mai mult. Conducerea trebuie sa demonstreze ca teroristii nu sunt niste caucazieni, ci sunt oameni concreti, care nu au nevoie de pace. Este nevoie de o campanie de propaganda foarte inteligent construita. O simpla actiune de forta nu va rezolva nimic”, crede expertul.

Aleksei Makarkin, director al Centrului pentru tehnologii politice, este de parere ca, spre deosebire de alte situatii similare, „societatea, opinia publica se va apropia mai mult de putere. Desigur, vor exista reprosuri la adresa organelor de ordine, dar in cazul Rusiei aceste forte nu au alternative”.

Pe de alta parte, Kommersant a strans declaratiile facute de-a lungul timpului de diversi responsabili privind victoria asupra terorismului:

• Nikolai Patrusef, secretarul Consiliului de securitate, sef al FSB in 1999-2008. „Acel razboi declarat noua nu numai de teroristi, de liderii gruparilor paramilitare si de cei care i-au sustinut financiar, acel razboi l-am castigat, practic” (13 dec. 2007)
• Boris Gryzlob, presedintele Dumei de stat: „Anularea operatiunii antiteroriste din Cecenia reprezinta proclamarea victoriei asupra terorismului” (22 mai 2009)
• Iuri Lujkov, primarul Moscovei „In oras functioneaza un mecanism eficient de combatere a terorismului, iar in ultimii ani am reusit sa prevenim cateva atacuri de cosmar” (6 feb. 2007)