Interviu HotNews.ro

Baker Spring (Heritage Foundation) despre scutul antiracheta: Rusia se opune deoarece vrea ca Romania sa fie in sfera ei de influenta

de Adrian Novac     HotNews.ro
Luni, 8 martie 2010, 0:16 Actualitate | Internaţional

Baker Spring
Foto: Arhiva personala
Rusia se opune amplasarii scutului american antiracheta in tara voastra deoarece vrea ca Romania sa fie in sfera ei de influenta, e de parere Baker Spring, specialist in probleme de securitate nationala si aparare in cadrul Heritage Foundation, un think-tank conservator de la Washington. In acest fel, sustine expertul, "mingea va fi in terenul Statelor Unite si Romaniei: ele trebuie sa spuna daca accepta pretentiile Rusiei". Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Baker Spring a vorbit despre costurile proiectului antiracheta, despre valoarea sa simbolica si cum va influenta sistemul relatiile Rusiei cu SUA si cu Europa de Est.

Iata care sunt opiniile lui Baker Spring in ceea ce priveste scutul antiracheta:

Despre modul in care functioneaza sistemul: Scutul antiracheta functioneaza in felul urmator: 1) satelitii si radarul detecteaza o racheta balistica imediat dupa ce ea a fost lansata; 2) acest lucru face ca alti radari si senzori sa inceapa sa urmareasca intr-un mod foarte precis racheta balistica pe traiectorie, oferind interceptorilor date necesare pentru distrugerea ei, printr-o serie de conexiuni de comanda si control; 3) racheta de interceptare este lansata la momentul potrivit pentru a-si pozitiona "proiectilul ucigas" in aer sau in spatiu, pe traiectoria estimata a rachetei; 4) odata ce "proiectilul ucigas" ajunge pe traiectoria rachetei balistice, senzorii sai detecteaza racheta care se apropie; 5) proiectilul se pozitioneaza apoi pe un curs de coliziune cu racheta; 6) "proiectilul ucigas" nu are exploziv incorporat; el distruge racheta ciocnindu-se de ea, fenomen cunoscut sub numele de "kinetic kill"; 7) vitezele de interceptare sunt extrem de mari, respectiv cativa kilometri pe secunda, iar forta coliziunii este atat de puternica incat din proiectil sau din racheta de atac mai raman foarte putine lucruri.

Despre decizia SUA de a amplasa scutul antiracheta in Europa: Administratia Obama considera ca amenintarea iminenta este reprezentata de rachetele balistice cu raza scurta, medie si intermediara de actiune. De asemenea, Administratia e de parere ca amenintarea principala a atacului cu astfel de rachete ar putea sluji la subminarea relatiilor de securitate intre Statele Unite si aliatii lor. Locul in care vor fi amplasati interceptorii si radarul in Europa de Sud-est este gandit mai ales pentru a contracara amenintarea, din ce in ce mai importanta, a rachetelor iraniene.

Despre consecintele amplasarii sistemului antiracheta in Europa: Consecintele desfasurarii sistemelor de aparare impotriva rachetelor sunt pozitive. Acestea includ legaturi de securitate mai puternice intre SUA si aliatii lor, un mijloc defensiv pentru a proteja popoarele din Europa impotriva unui atac (in opozitie cu varianta ce presupune doar raspunsul la un atac), precum si consolidarea strategiei SUA de descurajare nucleara.  

Unele voci se refera la consecintele negative pentru relatiile dintre SUA-Rusia si Europa-Rusia, dar exista o varianta de lucru pentru a convinge Rusia ca optiunile defensive sunt in interesul ei. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul procesului de control al armamentului si prin oferte ce vizeaza cooperarea antiracheta cu Rusia.

Despre caracterul global al strategiei antiracheta americane si tarile participante in acest proiect: Statele Unite au obiective globale legate de apararea antiracheta. Americanii preconizeaza ca sistemele defensive sa fie amplasate pe teritoriul american, in Asia si in zona Orientului Mijlociu, precum si in Europa. Nu s-a stabilit inca exact cate tari vor participa in final, dar, in momentul de fata, in programele de cooperare americana in domeniul antiracheta participa circa 20 de tari si NATO.
    
Administratia Obama nu a mentionat in mod specific care tari mai sunt avute in vedere pentru scutul antiracheta din Europa. Relatarile din presa au mentionat Bulgaria si Turcia printre candidatii potentiali.

Despre diferentele intre planul Bush si planul Obama in domeniul apararii antiracheta: Administratia Obama se concentreaza pe contracararea rachetelor cu raza scurta de actiune, in contextul situatiilor regionale. Administratia Bush a avut, de asemenea, un program robust pentru apararea impotriva rachetelor balistice, adaptat situatiei dintr-o zona specifica, dar si-a afirmat si angajamentul puternic de a apara teritoriul SUA impotriva rachetelor cu raza lunga de actiune. Administratia Bush a pus un accent puternic si pe tehnologia avansata din domeniul apararii antiracheta. Nivelul fondurilor alocate de Administratia Bush pentru apararea impotriva rachetelor balistice era cu circa un miliard de dolari mai mare anual.

Despre tratatele internationale ce acopera acest proiect: Exista un numar de intelegeri internationale ce acopera cooperarea defensiva impotriva rachetelor balistice. Cele mai multe dintre aceste documente sunt in forma unor acorduri bilaterale intre guverne precum si a unor memorandumuri de intelegere.

 
F.M. Kirby Research Fellow in National Security Policy in cadrul Heritage Foundation, unde activeaza din 1989 * specializat in probleme legate de cheltuieli militare si apararea impotriva rachetelor balistice * expert in analizarea amenintarii reprezentate de rachetele balistice din tari ale Lumii a Treia precum si in probleme legate de securitatea nationala a SUA * in 2005, a pus la punct un exercitiu numit "Jocuri nucleare", pentru a le arata unor inalti diplomati din Australia, China, India, Japonia, Rusia asi Coreea de Sud realitatile unei lumi in care mai multe state, printre care Coreea de Nord, detin arme nucleare; a demonstrat cu aceasta ocazie felul in care sistemele de aparare antiracheta pot intari stabilitatea si promova pacea * a fost unul dintre cei care au contribuit, prin analizele lor, la abandonarea Anti-Ballistic Missile (ABM) Treaty, sustinand ca tratatul semnat in 1972 este fara valoare, din cauza ca URSS nu mai exista * in 2003 a primit premiul Dr. W. Glenn and Rita Ricardo Campbell Award, acordat pentru activitatea sa in cadrul Heritage Foundation* a lucrat ca expert pe probleme de aparare si politica externa pentru senatorii republicani Paula Hawkins (R-FL) si David Karnes (R-NE) * este absolvent al Washington and Lee University * are un master in Securitate Nationala de la Georgetown University.
 
 
Baker Spring
Despre motivele Administratiei Obama de a alege Romania: Acesta este doar opinia mea personala, dar cred ca Administratia Obama a facut o prioritate din a incheia cu Rusia un nou tratat de reducere a armementului nuclear strategic si a fost dispusa sa sacrifice relatiile de securitate cu Republica Cehia si Polonia pentru a-si promova agenda sa de control al armamentului. Acesta noua abordare pe etape, adaptiva este menita sa contracareze rachetele cu raza scurta de actiune, insa eu cred ca Administratia Obama realizeaza ca trebuie sa fie perceputa ca face ceva in domeniul apararii antiracheta, in caz contrar Senatul va respinge tratatul cu Rusia de control al armamentului. In ultima instanta, Administratia Obama va cauta sa realizeze apararea antiracheta doar intr-o maniera compatibila cu agenda sa de control al armamentului.

Despre costurile proiectului si contributia financiara a Romaniei: In urmatorii ani, Statele Unite vor cheltui probabil 10 miliarde de dolari anual pe apararea antiracheta. Aceasta suma reprezinta intre 1% si 2% din bugetul total al apararii. Contributia financiara a Romaniei va face obiectul unor intelegeri viitoare.

Despre cine va avea controlul sistemului si despre statutul trupelor americane: Comanda si controlul sistemului vor reprezenta si ele subiecte ale acordurilor viitoare, dar ma astept ca armata americana sa aiba controlul direct, bazat pe negocierile avute cu guvernul roman. De asemenea, intelegerile legale ce vizeaza prezenta personalului militar al SUA pe teritoriul Romaniei vor face obiectul unui acord.

Despre afirmatiile unora ca Romania va reprezenta acum o tinta pentru teroristi: Criticii gresesc, deoarece prezenta unor elemente ale scutului defensiv va face mult mai dificil pentru teroristi sa atace Romania, atat la nivel politic, cat si tehnic. Cu aceasta propunere de a amplasa elemente ale scutului in tara voastra, Statele Unite isi intaresc angajamentul de a apara Romania.

Despre reactia Rusiei la acest plan: Reactia Rusiei la acest plan este o problema ce trebuie decisa de guvernul de la Moscova. Rusia nu are motive legitime de a se plange, deoarece acesta este un sistem pur defensiv. Cu toate acestea, Rusia ar putea sa se opuna. Opinia mea este ca Rusia se plange mai ales deoarece doreste ca Romania sa fie in sfera ei de influenta. Daca este asa, mingea va fi in terenul Statelor Unite si al Romaniei: ele trebuie sa decida daca accepta aceasta pretentie a Rusiei. Sper ca SUA si Romania sa fie favorabile sistemului actual de intelegeri bilaterale si multilaterale de securitate (NATO), in fata alternativei reprezentate de dominatia Rusiei.

Despre viitorul relatiei Romania-SUA si rolul Statelor Unite in Europa de Est: Mie mi se pare foarte probabil ca o astfel de cooperare romano-americana in domeniul apararii antiracheta va intari relatiile per ansamblu intre cele doua tari. Cum se va reflecta acest lucru in alte domenii (cum este cel al vizelor, spre exemplu) este neclar insa.

Este corect cand afirm ca Administratia Obama a sacrificat planul cooperarii in domeniul apararii antiracheta cu Cehia si Polonia in favoarea indeplinirii agendei sale vizand controlul armamentului, pe care o are cu Rusia. Nu este insa exclus ca va face acelasi lucru si in viitor.

Despre evolutia relatiilor dintre SUA si Rusia in aceasta chestiune: Interpretarea pe care o ofera Rusia "resetarii" relatiei bilaterale cu SUA este ciudata si nepotrivita. In mod fundamental, Rusia vede aceasta relatie reajustata cu SUA ca fiind bazata pe acceptarea, de catre Washington, a dreptului Rusiei de a anihila SUA cu armele nucleare din arsenalul sau (referindu-se la aceasta ca la "balanta strategica"), precum si pe acceptarea sferei speciale de influenta ruseasca in Europa de Est. In ciuda pretentiilor Rusiei, opozitia sa fata de scutul antiracheta nu pare sa aiba la baza capacitatile tehnice ale sistemului.

Pe de alta parte, Rusia are posibilitatile tehnica de a amplasa rachete cu raza scurta de actiune in regiuni precum Kalinigradul. Ca sa amplaseze rachete cu raza intermediara de actiune, Rusia va fi nevoita sa se retraga din asa-numitul Intermediate-range Nuclear Forces (INF) Treaty.

Despre posibila participare a Rusiei la scutul antiracheta: Rusia a fost invitata si deja participa in unele aspecte ale cooperarii antiracheta impreuna cu SUA. Statele Unite au cautat de multa vreme sa extinda aceasta cooperare, care poate fi regasita in ofertele pe care Administratia Reagan le-a facut Uniunii Sovietice.

Despre eficienta sistemului: Tehnologia antiracheta propusa de SUA pentru a fi amplasata in Europa este deja desfasurata in alte locuri: ea e reprezentata de sistemul Patriot PAC-3 si de Standard Missile-3 Block IA, amplasat pe mare. Un alt sistem, Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), este dezvoltat chiar in acest moment. Statele Unite nu ar desfasura aceste sisteme pentru protejarea propriilor trupe daca nu considera ca tehnologia va functiona. Exista un grad inalt de incredere in aceasta tehnologie, dar este adevarat ca nu va fi perfecta. Niciun sistem militar nu poate fi perfect.

Despre riscul de contaminare radioactiva: Riscul de a fi loviti de resturi este minim. Marea majoritate a rachetelor dusmane si a proiectilelor care le lovesc sunt distruse in momentul coliziunii. Daca interceptarea rachetei are loc in afara atmosferei, cea mai mare parte a resturilor va arde in momentul reintrarii in atmosfera. Dupa toate calculele insa, riscul reprezentat de resturile care cad este mult mai scazut decat cel dat de un atac reusit cu rachete.

Despre variantele alternative de a raspunde amenintarilor reprezentate de Iran sau Coreea de Nord: Exista o multime de optiuni politici si militare pentru a raspunde amenintarilor venite din partea unor tari precum Iran si Coreea de Nord. Apararea antiracheta este una dintre aceste variante. Aceste optiuni nu sunt incompatibile una cu alta. Ele pot fi folosite simultan pentru a intari una pe cealalta. De exemplu, este mai bine pentru Statele Unite sa impuna sanctiuni impotriva Iranului dar si sa amplaseze scutul antiracheta, decat sa recurga doar la una dintre variante.

Despre pozitia Chinei in aceasta chestiune: Din pacate, Administratia Obama pare pregatita sa accepte amenintarile nucleare ale Chinei impotriva teritoriului american, asa cum le accepta si pe cele ale Rusiei. As vrea sa spun totusi ca opozitia Chinei la scutul antiracheta nu este una universala. China a testat recent proprii sai interceptori din sistemul de aparare balistica.

Despre rolul scutului antiracheta in reducerea arsenalului nuclear: Este prematur sa spunem ca sistemul de aparare impotriva rachetelor balistice va contribui la dezarmarea nucleara, deoarece capabilitatile defensive nu sunt inca suficient de puternice. Pe de alta parte, nu exista o contradictie inerenta intre apararea antiracheta si dezarmarea nucleara.

Despre importanta simbolica a scutului antiracheta: Din punct de vedere politic, cooperarea cu Europa de Est in domeniul apararii antiracheta este importanta, chiar daca sistemul nu este destinat sa raspunda tuturor amenintarilor cu rachete. El reprezinta un pas tangibil pentru a indeplini angajamentele generale de asigurare a securitatii.

In plus, reprezinta o optiune mai interesanta pentru a contracara amenintarile, decat solutia bazata pe represalii. In mod clar, romanii ar trebui sa prefere sa fie aparati si sa supravietuiasca unui atac, decat sa se bazeze pe ideea ca SUA vor lansa un contraatac pentru a razbuna pierderea de vieti omenesti cauzata de lipsa unei aparari antiracheta.

Despre temerile ca scutul reprezinta inceputul unui nou razboi mondial: Acest lucru nu e adevarat, deoarece scutul este alegerea logica pentru a asigura securitatea in lumea ce a urmat Razboiului Rece, unde exista un potential real pentru o proliferare pe scara larga a armelor de distrugere in masa si a mijloacelor de a le distribui. In definitiv, SUA si aliatii lor cauta variante defensive pentru a raspunde amenintarii teroriste. Modalitatile diferite de aparare, incluzand aici apararea antiracheta, ar trebui sa fie variantele preferate.


Vezi aici biografia completa a lui Baker Spring.

Citeste mai multe despre The Heritage Foundation.


Citeste mai multe despre   
























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

1436 vizualizari

  • -2 (6 voturi)    
    comentarii? (Luni, 8 martie 2010, 5:00)

    Mihu [anonim]

    Imi place de domnu din interviu ca are o fata foarte zambitoare sau e poza pentru noi, pentru marketing. Normal, ne vinde un sistem antiracheta, sa vedem cat trebuie sa platim, avand in vedere ca nu este 100% o reusita, din punct de vedere a puterii de interceptare. Vom da sigur macar vreo 2 miliarde de dolari pe niste rachetzele! Daca ,ne gandim, in varianta de a fi atacati, chiar merita banii. Oare iranienii or fi asa de tampiti sa ne trimita rachete sau tinta lor predilecta este Israelul?
    • +3 (5 voturi)    
      Iar veniti mah cu aberatii din astea? (Luni, 8 martie 2010, 10:38)

      Lucian [anonim] i-a raspuns lui Mihu

      Au zis si americanii, si ai nostri: Romania nu va plati NICI UN CENT, pentru ca instalatiile nu vor fi ale noastre. In plus, va incasa bani drept chirie pentru terenul folosit de catre armata americana, si drept plata pentru diversele servicii necesare militarilor americani. Ce nu va e clar?
  • -3 (3 voturi)    
    E cineva in a carui sfera de influenta.... (Luni, 8 martie 2010, 9:45)

    Rescatorul [anonim]

    sa nu fie Romania? Am dat tot, nu mai avem aproape nimic, iar in vreo 15-20 de ani ne vom numi Rrromania. Sa multumim conducatorilor nostri "patrihoti", mai ales lui Iliescu si Constantinescu si "marilor oameni de afaceri" care conduc aceasta tara....spre dezastru. Mai ales cei a caror mass media a transformat Romania intr-o tara anormala, de imbecili si milogi. Evident, ma refer la Realitatea-FNI (Vocea Moskovei 2) si Antenele-Felix.
    • +2 (4 voturi)    
      Da?! (Luni, 8 martie 2010, 10:10)

      compadre [utilizator] i-a raspuns lui Rescatorul

      Oare cine a fost la putere in ultimii ani.....si cine va fi la putere in urmatorii ani?!
      Asa ca lasane.....tu iai votat sigur asa ca ciocu mic!
  • -1 (3 voturi)    
    Parsiv (Luni, 8 martie 2010, 13:30)

    Eufrosin [anonim]

    Foarte parsiv nenea asta de la Heritage, barlogul neoconilor americani. A intors situatia din condei, dupa cum le convine: cica Rusia ar avea pretentii, nu guvernul SUA, care tocmai ne-a "selectat" pentru amplasament. N-ar fi rau sa aflam si implicatiile reale ale asa zisului "scut", aici: http://wp.me/pAmVJ-zJ
    Daca tot e sa ne auto-distrugem, macar s-o facem in cunostinta de cauza.
    • 0 (2 voturi)    
      Traiasca americanii (Luni, 8 martie 2010, 15:10)

      Vasea [anonim] i-a raspuns lui Eufrosin

      Sa dea Domnul sa mai aduca 10 scuturi americanii. Poate asa vom scapa de rusi definitiv.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi