Interviu HotNews.ro

Ce este scutul antiracheta si de ce SUA au inclus Romania in acest proiect. Raspunde intrebarilor expertul american Daryl Kimball, de la Arms Control Association

de Adrian Novac     HotNews.ro
Vineri, 26 februarie 2010, 0:32 Actualitate | Internaţional

Daryl G. Kimball
Foto: Arhiva personala
Unul dintre motivele pentru care Romania a fost aleasa sa gazduiasca elemente ale scutului antiracheta este acela ca ea se afla pe ruta dintre Iran si Europa, adica e o  locatie ideala din care sa incerci sa interceptezi orice potential atac iranian cu rachete impotriva Occidentului, a declarat pentru HotNews.ro Daryl Kimball, directorul executiv al Arms Control Association din SUA. Expertul sustine ca sefii militari americani din Europa, si nu oficiali romani, vor fi cei care vor avea controlul asupra procedurilor de lansare a rachetelor. Pe de alta parte, Kimball nu crede ca decizia Romaniei de a participa la scutul antiracheta va duce la relaxarea cerintelor legate de obtinerea vizei pentru SUA si nici la legaturi economice mai puternice intre Bucuresti si Washington.  

Adrian Novac: Presedintele roman Traian Basescu a anuntat recent ca Statele Unite ne-au invitat sa facem parte din sistemul defensiv antiracheta. Informatia a declansat o intensa dezbatere in Romania, de aceea vrem sa aflam si parerea unui expert in chestiuni de aparare antiracheta: cum functioneaza de fapt acest sistem?
Daryl Kimball: Sistemul propus include o baterie de interceptori ghidati de radare sofisticate, care sunt capabile sa loveasca rachete balistice cu raza medie de actiune, in cursul zborului lor pe o traiectorie stabilita. Interceptorii trebuie sa fie lansati in cateva minute de la lansarea rachetei inamice pentru a o putea lovi in aer. Interceptorul care urmeaza sa fie folosit este cunoscut ca Standard Missile 3 (SM-3), care poate fi desfasurat pe nave sau pe uscat. E de presupus ca vor fi amplasati numerosi interceptori pentru a contracara eventualele rachete balistice iraniene cu raze de actiune aproximative intre 1300 si 2000 de km si, poate, in viitor, rachete cu raza lunga de actiune.

Interceptorul SM-3 include rachete in trei trepte, care lanseaza un asa-numit "vehicul ucigas" asupra unei tinte sau unui grup de tinte. Odata ce proiectilul este eliberat de racheta, el isi controleaza singur altitudinea si poate face mici ajustari ale vitezei.

Acest proiectil are un mic telescop si senzori infrarosii care sunt folositi pentru a observa si a se ghida pe tinta. Una dintre marile probleme nerezolvate ale acestui sistem este aceea ca are o capacitate foarte scazuta sa determine care dintre "punctele de lumina" din departare, vazute de telescop, sunt focoasele lansate de inamic si care sunt tinte false sau resturi de materiale. Cu alte cuvinte, sistemul nu este perfect.

A.N.: De ce au ales americanii Europa de Est? Are nevoie Europa de un scut antiracheta?
D.K.: Ideea din spatele sistemului este aceea de a contracara amenintarea potentiala, tot mai pregnanta, venita din partea rachetelor balistice iraniene cu raza medie si intermediara de actiune, asupra instalatiilor militare si aliatilor SUA din Europa. Cu toate acestea, posibilitatea ca Iranul sa atace tinte din Europa este putin probabila, tinand cont de faptul ca un astfel de atac ar provoca un contraatac militar devastator al fortelor SUA si NATO. In plus, ne gandim si ca liderii iranieni nu au ganduri suicidale.

Cum functioneaza scutul antiracheta
Cum functioneaza scutul antiracheta
Foto: Agerpres
A.N.: Cate tari fac parte din aceasta comunitate a apararii impotriva rachetelor balistice? Este ea limitata doar la SUA si Europa sau are o tendinta globala?
D.K.: De-a lungul anilor, doar Statele Unite si Rusia au explorat posibilitatea, fascinanta din punct de vedere tehnic, de a intercepta rachete cu raza medie sau lunga de actiune. Cele doua state au cazut de acord, prin asa-numitul Anti-Ballistic Missile Treaty din 1972, sa limiteze in mod drastic numarul si locatia sistemelor de interceptare impotriva rachetelor balistice cu raza lunga de actiune, de teama ca o cursa a inarmarii antiracheta va duce pur si simplu la amplasarea unui numar si mai mare de rachete nucleare si va contribui la reducerea securitatii si a stabilitatii. Ca urmare a acestui fapt, Rusia a construit si a desfasurat mai putin de 100 de interceptori cu incarcatura nucleara in jurul Moscovei, in anii '70, in timp ce Statele Unite au construit, pentru ca apoi sa-l elimine, un sistem de interceptori nucleari in jurul bazelor lor de rachete, in 1975.

Cu toate acestea, cercetarile legate de aceste sisteme au continuat in Statele Unite. In 2002, Administratia lui George W. Bush a decis sa se retraga unilateral din Tratatul ABM, din cauza obiectilor Rusiei, si a continuat prin amplasarea unui numar redus de interceptori terestri pentru rachete cu raza lunga de actiune, stationati in prezent in Alaska si in California. Acesti interceptori au fost desfasurati pentru a contracara posibilitatea ca Iranul sau Coreea de Nord sa loveasca Statele Unite cu rachete balistice cu raza lunga. In acest moment, niciuna dintre aceste tari nu detine rachete functionale cu raza lunga care sa poata lovi Statele Unite.

Timp de aproape 10 ani, Statele Unite si partenerii lor din NATO au analizat variantele tehnice pentru protectie impotriva rachetelor cu raza scurte si medie in Europa, insa n-au facut niciun pas tangibil in acest sens, deoarece ar fi costisitor si nu este eficient in totalitate. Alte cateva tari, incluzand aici Israel si India, dezvolta sisteme antiracheta impotriva rachetelor cu raza scurta.

A..N.: P.J. Crowley, care este adjunct al secretarului american de stat, a declarat ca in prezent se desfasoara discutii cu alte tari care sa se alature scutului antiracheta. Care sunt tarile pe care Administratia Obama doreste se le includa in acest proiect?
D.K.: Administratia Obama a semnalat ca urmareste sa desfasoare un numar inca neprecizat de interceptori SM-3 in Romania si Polonia. De asemenea, intentioneaza sa construiasca o noua locatie pentru un radar in regiune, pentru a sprijini acest sistem. Aceasta strategie pe etape, adaptiva a administratiei ar putea, de asemenea, include amplasarea de interceptori SM-3 suplimentari pe distrugatoare din clasa Aegis, care sa fie stationate in Marea Mediterana.

A.N.: Care sunt diferentele intre planul ce exista in perioada Bush si sistemul pe care il dezvolta in prezent Administratia Obama?
D.K.: In septembrie 2009, Administratia Obama a finalizat analizarea variantelor antiracheta din Europa si a decis sa suspende planul din perioada Bush, care prevedea desfasurarea a 10 interceptori terestri, de mari dimensiuni, in Polonia si a unei statii radar in Republica Ceha, in favoarea unui numar mai mare de interceptori SM-3, mai mici si mai putin costisitori.

Interceptorii SM-3 pot fi, de asemenea, amplasati pe mare, pe distrugatoare din clasa Aegis, care ofera flexibilitatea de a muta, foarte rapid, interceptori suplimentari catre o zona potentiala de conflict. Aceasta abordare pe etape are potentialul de a contracara numarul relativ mare de rachete iraniene cu raza medie de actiune din locuri aflate departe de granitele Rusiei (si de adaposturile sale de rachete), spre deosebire de silozurile fixe de rachete din Polonia.

Cu toate acestea, ambele sisteme sunt limitate in ceea ce priveste eficacitatea generala impotriva rachetelor: un dusman care e hotarat ar putea pur si simplu sa copleseasca si distruga sistemul defensiv cu un numar mare de rachete sau sa foloseasca tinte false pentru a insela interceptorii si a permite focoaselor sa-si atinga tintele planificate.

A.N.: Care sunt acordurile internationale care acopera acest proiect?
D.K.: In acest moment nu exista acorduri bilaterale sau multilaterale care sa limiteze numarul si locatia interceptorilor balistici ce pot fi amplasati de vreo tara. Vor exista acorduri bilaterale intre Statele Unite si tarile care vor gazdui interceptori si radare. Aceste documente vor reglementa amplasarea interceptorilor americani.


De ce a fost aleasa Romania

A.N.: Statele Unite au renuntat la scutul antiracheta planuit anterior pentru Polonia si Cehia, care provocase furia Rusiei. Care credeti ca au fost motivele pentru care Romania a fost aleasa acum sa fie parte a acestui proiect?
D.K.: Nu sunt clare in acest moment care au fost in mod precis motivele politice, militare si tehnice care au facut ca Washingtonul sa aleaga Romania ca tara ce va gazdui interceptori SM-3. Unul dintre motivele evidente este acela ca Romania se afla pe ruta dintre Iran si Europa si este o locatie ideala din care sa incerci sa interceptezi orice potential atac iranian cu rachete impotriva Occidentului.

A.N.: Unele voci din Statele Unite afirma ca ar fi o greseala sa nu implici europenii in
 
a devenit director executiv al Arms Control Association in septembrie 2001 * este principalul consultant editorial al revistei Arms Control Today, unde scrie in mod constant * a scris si a tinut prelegeri numeroase despre controlul armelor nucleare si al non-proliferarii, precum si al producerii de armament * in 2004, National Journal l-a plasat pe Kimball intr-un "top 10" al persoanelor ale caror idei vor contribui la trasarea dezbaterii politice despre proliferarea armelor * intre 1997-2001 a fost director executiv al Coalition to Reduce Nuclear Dangers, un consortiu de 17 mari ONG-uri ce urmareau intarirea securitatii nationale si internationale prin reducerea amenintarii reprezentate de armele nucleare * intre 1989-1997 a fost Associate Director for Policy si ulterior Director of Security Programs for Physicians for Social Responsibility (PSR) * a aboslvit Miami University of Ohio, avand licenta in Political Science and Diplomacy/Foreign Affairs * locuieste in Washington
 
 
Daryl G. Kimball
finantarea acestui plan si sa te bazezi complet pe dolarii proveniti de la contribuabilii americani. Cat va costa acest sistem pentru SUA? Care ar putea fi contributia financiara a Romaniei?
D.K.: Desfasurarea interceptorilor SM-3 in Polonia si Romania va fi costisitoare. Deocamdata nu a fost facuta publica vreo estimare de cost specifica pentru constructia initiala si pentru operatiunile care vor avea loc ulterior. Dar dupa toate probabilitatile, sistemul va costa zeci de miliarde de dolari in urmatoarea decada. Nu este clar care parte a costurilor va fi platita de catre Romania sau alti parteneri din NATO. Si da, va exista probabil in viitor o presiune asupra statelor europene, care ar putea sa beneficieze de protectia partiala asigurata de interceptori, sa imparta povara fiscala a sistemului.

A.N.: Va avea guvernul roman controlul asupra procedurilor de lansare a rachetelor?
D.K.: Tinand cont de faptul ca interceptorii vor trebui lansati in cateva minute de la detectarea lansarii rachetelor dusmane, Statele Unite vor mentine autoritatea asupra comenzii de lansare. Timpul scurt necesar pentru a raspunde la un atac potential inseamna, de asemenea, ca autoritatea de a comanda lansarea ar putea fi incredintata comandantilor militari americani din Europa, fara sa mai implice conducerea civila a Statelor Unite.

A.N.: Militarii americani de la viitoarele baze de rachete se vor supune legilor din Romania?
D.K.: Intelegerile care reglementeaza situatia personalului militar american aflat la baza SM-3 vor fi determinate de un acord bilateral privind statutul trupelor. Cel mai probabil, un astfel de acord intre guvernele din SUA si Romania nu a fost inca finalizat. O intelegere similara a fost deja negociata intre Washington si Varsovia, fara insa sa fie facuta publica pana in prezent.

A.N.: Unele voci sustin ca Romania va deveni acum o tinta principala pentru teroristi. Ce le raspundeti?
D.K.: Desfasurarea de interceptori SM-3 nu va face din Romania o tinta a "teroristilor". Teroristii nu au rachete care sa fie doborate de catre interceptorii balistici. Iranul, daca intr-adevar va incerca sa lanseze rachete impotriva tintelor din Europa, nu se va deranja sa incerce sa atace bazele SM-3 din Romania sau din alta parte.
 
Pe de alta parte, Rusia ar putea, daca se va simti amenintata, sa incerce sa atace orice noua baza americana de interceptori si radare din Europa de Est. Posibilitatea ca astfel de actiuni din partea Rusiei sa aiba loc vreodata ramane insa extrem de indepartata. Intr-o analiza finala, interceptorii SM-3 vor contribui cel mai probabil foarte putin la imbunatatirea sau slabirea situatiei de securitate a Romaniei.


Temerile Rusiei, exagerate

A.N.: Multi romani sunt ingrijorati de opozitia Moscovei fata de acest plan. Decizia Romaniei de a gazdui elemente ale scutului ar putea face ca relatiile dintre tara noastra si Rusia, deja tensionate, sa devina si mai rele. Sunt reale aceste temeri? Ar trebui sa ne fie frica de reactia Rusiei?
D.K.: Ingrijorarile Rusiei in legatura cu efectele amplasarii interceptorilor SM-3 asupra capacitatii sale nucleare actuale sunt exagerate. Principala sa preocupare pare sa fie aceea ca desfasurarea de interceptori reprezinta o expansiune spre est a zonei de actiune a complexului militar al SUA si al NATO. Daca aceste temeri sunt reale sau nu, ele sunt totusi ingrijorari de care trebuie sa se tina seama. Felul in care Statele Unite si aliatii nostri din NATO, inclusiv Romania, vor gestiona relatia cu Rusia depinde de un numar de variabile, intre care: daca Washingtonul si Moscova pot sa cada de acord asupa unui nou Tratat de Reducere a Armelor Strategice care va reduce, la modul verificabil, fortele lor nucleare; balanta fortelor militare conventionale in Europa; cat de bine vor coopera NATO si Rusia in ceea ce privesc obstacolele comune si daca NATO urmareste sa se extinda mai departe spre est.

Apararea balistica este si ea un factor. Cea mai serioasa preocupare a Rusiei este legata de faptul ca amplasarea de interceptori americani ar putea fi prea extinsa, dar si capabila sa contracareze arsenalul sau de aproximativ 600 de rachete cu incarcatura nucleara, despre care Moscova inca crede ca sunt necesare sa impiedice un atac nuclear din partea SUA.

Daca desfasurarea de SM-3 este relativ limitata si daca Statele Unite si Rusia gasesc un mijloc de a realiza o evaluare comuna a amenintarii balistice sau sa coopereze in alt mod in domeniul apararii antiracheta, Rusia are putine motive sa continue sa se opuna. Romania ar trebui sa fie interesata in incurajarea cooperarii dintre SUA si Rusia in aceste domenii si sa evite o desfasurare mai ampla decat e necesar a sistemului SM-3.

Romania, invitata in proiectul antiracheta
Romania, invitata in proiectul
antiracheta
Foto: Agerpres
A.N.: Oficialii romani au declarat ca decizia Romaniei de a gazdui interceptori pe teritoriul sau va intari parteneriatul strategic dintre tara noastra si Statele Unite. Dar romanul obisnuit e mult mai interesat de chestiuni de baza: de exemplu, se intreaba de ce SUA nu ridica interdictia legata de vize. Vom putea vedea de acum inainte mai multe gesturi prietenesti din partea SUA?
D.K.: Desfasurarea de interceptori SM-3 va fi un simbol tangibil al aliantei de securitate existente intre Statele Unite si Romania, prin intermediul NATO. Cum se va "intari" acest parteneriat, nu este limpede acum. Ma indoiesc, de asemenea, ca el va conduce la relaxarea cerintelor pentru obtinerea de vize si la legaturi economice mai puternice, lucruri care sunt influentate de alti factori.

A.N.: Unele voci au afirmat in lunile trecute ca Administratia Obama a abandonat Europa de Est in fata Rusiei, iar interesele acestei zone au fost sacrificate de dragul politicilor facute de super-puteri. Lucrurile par sa se fi schimbat acum, dupa anuntul facut de presedintele Basescu. Sa ne asteptam ca SUA sa aiba de-acum inainte un rol mai important in aceasta regiune?
D.K.: Este ridicol sa sugerezi ca Administratia Obama "a abandonat Europa estica in favoarea Rusiei" si este prostesc sa crezi ca eforturile de a mentine o relatie stabila si sigura intre Statele Unite si Rusia are ca pret Europa de Est. Un parteneriat eficient intre SUA si Rusia este important, de asemenea, si pentru securitatea globala.

A.N.: Decizia de a amplasa interceptori in regiune ar putea tulbura relatiile intre Rusia si SUA, dar si sa puna la incercare legaturile bilaterale. Este acest scut o amenintare la adresa Rusiei, asa cum sugereaza Moscova? Cum va ajuta acest proiect la "resetarea" relatiei dintre Washington si Moscova?
D.K.: Sistemul SM-3 nu este indreptat sau proiectat sa se opuna rachetelor balistice ale Rusiei, desi, asa cum am spus mai inainte, unii oficiali din Rusia sunt de parere ca va fi capabil sa faca asta la un moment dat in viitor. Intr-un mod simplist, decizia SUA de a incerca amplasarea de SM-3 in Polonia si Romania a provocat temeri in mintile rusilor ca SUA nu doreste sa lucreze cu Rusia in ceea ce privesc problemele comune. Cred insa ca, in final, desfasurarea de SM-3 nu va interveni in cooperarea intre Moscova si Washington in ceea ce priveste raspunsul la amenintari comune, intre care terorismul, proliferarea nucleara, programul atomic al Iranului, asigurarea materialului nuclear astfel incat el sa nu ajunga in mainile teroristilor si reducerea arsenalului militar in exces mostenit din perioada Razboiului Rece, totul facut in conditii de reciprocitate si intr-o maniera usor de verificat.

A.N.: Exista posibilitatea ca Rusia sa amplaseze in tarile vecine rachete cu raza scurta si medie de actiune?
D.K.: Teoretic, Rusia ar putea sa amplaseze rachete cu raza scurta, de tipul Iskander, pentru a se opune sistemului SM-3, insa aceasta ar fi in mare masura un gest simbolic, destinat sa arate opiniei publice interne ca se opune americanilor. Rusia nu are o racheta cu incarcatura nucleara, cu o raza intermediara de actiune, destinata sa ameninte Europa, deoarece Washingtonul si Moscova s-au inteles sa interzica aceasta clasa de rachete prin asa-numitul Intermediate Nuclear Forces Treaty, din 1987.

A.N.: Dar de ce nu a invitat nimeni Rusia sa faca parte din scutul antiracheta?
D.K.: Ideea unei cooperari ruso-americane in ceea ce priveste apararea antiracheta balistica a existat inca din perioada lui Ronald Reagan, dar nu a fost cu adevarat validata din cauza dificultatilor ridicate de ideea ca cei doi mari rivali din Razboiul Rece ar putea lucra impreuna in domeniul tehnologiilor militare de mare precizie. In ultimii ani, cele doua parti au discutat propuneri de eforturi comune pentru a analiza impreuna amenintarile balistice la adresa Rusiei, Europei si Statelor Unite, precum si a posibilitatii de a lega radarele rusesti la sistemul antiracheta american, destinat sa se opuna Iranului. Exista noi propuneri in aceste chestiuni, ele fiind luate intens in considerare de cele doua guverne.


Sistemul ofera doar protectie partiala intr-un conflict

A.N.: Modelele de interceptori terestri care vor fi amplasati in Europa n-au reusit sa loveasca tinte in mai multe teste. Government Accountability Office (GAO) a transmis Congresului american ca testele balistice au fost afectate de intarzieri si de "probleme de performanta". Exista vreo garantie ca acest sistem va fi eficient si capabil, spre exemplu, sa opreasca un atac nuclear?
D.K.: Raspunsul scurt e nu. Apararea antiracheta nu e un "scut" care sa ofere protectie totala. Acesta se datoreaza faptului ca este extrem de dificil sa lovesti un focos inamic care zboara la viteze extrem de mari cu o racheta lansata de la sol si dirijata de un complex masiv de radare si sisteme de ghidare. Incercarea devine si mai dificila din cauza posibilitatii ca inamicul sa foloseasca tinte false pentru a pacali sistemul defensiv si a-l face sa rateze focoasele ofensive. De asemenea, dusmanul poate contracara sistemul antiracheta prin incercarea de a-l coplesi cu un numar mare de rachete si focoase.

In plus, un inamic care este determinat ar putea sa decida sa nu foloseasca rachete pentru a ataca o tinta prestabilita, ci mai degraba sa recurga la un atac folosind mijloace mai fiabile si care nu pot fi usor detectate.

In cel mai bun caz, interceptorii antiracheta pot sa ofere protectiie doar partiala intr-un conflict real.

A.N.: In cazul in care este lovit un focos nuclear, la ce pericole am putea fi expusi (ma refer aici la resturi sau la riscuri de contaminare radioactiva)?
D.K.: Interceptorii care urmeaza sa fie amplasati nu folosesc exploziile nucleare pentru a distruge focoasele inamice. Cel mai mare pericol este ca racheta lansata de inamic sa strapunga apararea balistica si sa loveasca tintele prestabilite. Resturile provenite din focoasele distruse vor fi imprastiate pe o suprafata foarte mare si probabil ca nu vor cadea in zone populate, desi nu este exclus ca acest lucru sa se intample.

A.N.: Este inca timp pentru a lua in considerare alte abordari in legatura cu
 
o organizatie non-guvernamentala, independenta, de cercetare si studii politice, infiintata in 1971. Obiectivul ei este de a promova solutii eficiente amenintarilor la adresa securitatii, precum si de a educa publicul in legatura cu implementarea de masuri eficiente de control al armamentului. ACA publica revista lunara Arms Control Today. Mai multe detalii despre ACA pot fi citite pe pagina de internet a asociatiei - www.armscontrol.org.
 
 
Arms Control Association (ACA)
amenintarile venite dinspre Coreea de Nord, Iran si alte state considerate "rele"? Care ar fi formele alternative de actiune?
D.K.: Coreea de Nord are o racheta rudimentara cu raza lunga de actiune, care a esuat de multe ori in timpul testelor de zbor. Iranul are numeroae rachete cu raza scurta care ameninta vecinii din Orientul Mijlociu si este - in ciuda progresului ingrijorator al programului sau de imbogatire a uraniului - la ani distanta de a realiza un focos nuclear functional.

In opinia mea, este inca timp pentru a urmari, in mod agresiv, o rezolvare diplomatica la problemele ridicate de incalcarile, de catre Coreea de Nord si Iran, a garantiilor de securitate nucleara. In acelasi timp, e nevoie sa impui sanctiuni precise impotriva entitatilor din cele doua tari care sprijina programele nucleare si balistice.

A.N.: China pare sa fie tara care, avand capacitati nucleare, este cel mai probabil sa dezvolte o racheta intercontinentala capabila sa loveasca Statele Unite. Oficialii chinezi au declarat ca programul antiracheta al SUA este ostil intereselor Chinei si, ca raspuns, ar putea sa-si accelereze propriul program nuclear. Care este pozitia americana legata de China in aceasta chestiune?
D.K.: China are in prezent circa 30-40 de rachete nucleare cu raza lunga de actiune care pot lovi Statele Unite. China este cumva ingrijorata de interceptorii strategici, cu raza lunga, ai SUA si ar putea sa caute sa-si extinda numarul de rachete nucleare balistice cu raza lunga. Solutia pentru a preveni in viitor intrecerea nucleara intre SUA si China este aceea de a te angrena in negocieri de control al armamentului, destinate schimbului de informatii si limitarii reciproce a capabilitatilor ce reprezinta o amenintare pentru cealalta parte.

Presedintele Obama si secretarul apararii Robert Gates au spus explicit ca doresc sa deschida un dialog cu Beijingul in legatura cu controlul armamentului, dar inca nu s-a concretizat nimic.


Scutul nu este inceputul unui nou razboi mondial

A.N.: Un sistem antiracheta este un simbol urias in aceasta regiune. Pentru est-europeni, el a devenit un simbol al protectiei pe care America o ofera in fata Rusiei, chiar daca sistemul nu a fost conceput sa se opuna rachetelor lansate de rusi. De ce este atat de important acest scut antiracheta?
D.K.: In opinia mea, Articolul V al chartei NATO este cel mai important simbol al angajamentului Americii de a le apara pe celelalte state membre ale Aliantei impotriva oricarei amenintari militare externe. Este imprudent sa percepi acest scut protector costisitor, controversat si, nu in ultimul rand, nefunctional ca pe un simbol al unitatii aliantei sau al protectiei oferite de SUA impotriva Rusiei. Daca este prezentat astfel, e posibil ca scutul sa inrautateasca relatiile Rusiei cu restul Europei si sa duca la o Europa mai putin stabila si sigura.

A.N.: Este scutul antiracheta inceputul unui nou razboi mondial, asa cum sugereaza unii critici?
D.K.: Nu. Insa daca Statele Unite si Rusia nu se inteleg curand sa reduca in continuare arsenalul nuclear strategic ramas mostenire din perioada Razboiului Rece - fiecare tara avand peste 2.200 de focoase -, nu va exista un sistem de reglementare si control pentru primele doua arsenale nucleare din lume. In acest caz, scutul antiracheta va deveni o sursa si mai mare de tensiuni intre SUA si Rusia.


Arms Control Association (ACA) este o organizatie non-guvernamentala, independenta, de cercetare si studii politice, infiintata in 1971. Obiectivul ei este de a promova solutii eficiente amenintarilor la adresa securitatii, precum si de a educa publicul in legatura cu implementarea de masuri eficiente de control al armamentului. ACA publica revista lunara Arms Control Today. Mai multe detalii despre ACA pot fi citite pe pagina de internet a asociatiei - www.armscontrol.org.

Biografia completa a lui Daryl Kimball poate fi citita
aici.


Citeste mai multe despre   











6598 vizualizari
  • -10 (14 voturi)    
    Ca sa nu mai discutati aiurea de vize (Vineri, 26 februarie 2010, 3:17)

    Houstonianul [anonim]

    Ce primiti voi in schimb de la americani este o securitate mai buna la nivel strategic si ca o consecinta, niscavaia investitii americane tip Ford.

    Sa nu va ganditi la eliminarea vizelor atata vreme cat vesticii isi rod unghiile pentru prostia care au facut-o ca v-au dat voie sa comiteti faradelegi peste tot in Europa. Uite, in Franta au aparut afise gen "Wanted: Romanians":

    "SNCF displays posters warning passengers to report 'sightings of Romanians' after thefts":

    http://www.dailymail.co.uk/news/worldnews/article-1253130/Railway-race-row-SNCF-displays-posters-warning-passengers-report-sightings-Romanians-thefts.html

    Asa ca sa va fie clar, in US sunt bineveniti numai cei care trec de filtrul ofiterilor nostri consulari pe care nu-i pacaliti asa usor.

    Si un sfat prietenesc: chiar daca va spargeti in bani, nu vorbiti "de sus" cu ofiterii consulari. Atitudinea de "jmeker da' Bucale" este contra-indicata pentru obtinerea privilegiului de a veni la noi, indiferent de cate motive au "dusmanii" vostri sa va pizmuiasca. Un pic de politete si respect (daca mai stiti ce-s alea), un rand de amprente, si puteti veni aici timp de 10 ani.
    • +8 (8 voturi)    
      Putina politete (Vineri, 26 februarie 2010, 7:30)

      nae [anonim] i-a raspuns lui Houstonianul

      Nu-ti strica si tie..
      Lasa-te de figuri mai ales daca locuiesti in Houston.Daca erai in alta parte mai ziceam dar asa nu vad de ce atata aroganta.
    • -11 (13 voturi)    
      Corect ??? (Vineri, 26 februarie 2010, 7:50)

      Stefan Jicol [anonim] i-a raspuns lui Houstonianul

      Bine ca ni l'ati plantat aici pe "Piratu' din Caraibe" si acum va mirati ca suntem salbatici.
      • +7 (7 voturi)    
        Pt. Stefan (Vineri, 26 februarie 2010, 8:31)

        Lion [utilizator] i-a raspuns lui Stefan Jicol

        Conform "ideilor" tale, inainte de "Piratu' din Caraibe" eram civilizati, nu? Ne-am salbaticit in ultimii anisori?
    • +7 (9 voturi)    
      ori - ori (Vineri, 26 februarie 2010, 8:23)

      ady [anonim] i-a raspuns lui Houstonianul

      esti prost ori te faci!
      Daca in imaginatia ta de fiinta superioara (un biet alien de fapt) nu mai esti roman ce cauti pe aici pe site?

      Daca esti in ca roman si scrii tampenii, atunci apleaca-ti in continuare capul ca tot un nimic vei ramane toata viata?

      Hasta la vista la landscaping hombre!
    • +4 (12 voturi)    
      Pt. Houstonian (Vineri, 26 februarie 2010, 8:39)

      Lion [utilizator] i-a raspuns lui Houstonianul

      Draga fost romanule, am stat ani buni in Europa occidentala. Lucrez pentru americani. Vorbesc zilnic cu cativa. Sunt invitat trimestrial de 3 persoane diferite in SUA, in locatii diferite. Nu vreau sa ma duc.
      Pentru ca americanii sunt parveniti si "jmekeri".
      Ce gasesti in Romania, este doar o imitatie palida a celor de peste ocean. Imi pare bine ca te consideri unul de-al lor. Spune multe despre tine.
      Have a nice day!
    • 0 (6 voturi)    
      trigger research (Vineri, 26 februarie 2010, 12:33)

      f. gump [anonim] i-a raspuns lui Houstonianul

      Si fostul tau presedinte provine de acolo pe undeva. Zi, aveti voi ceva deosebit in aer, apa, sol ce va face atat de asemanatori? Sau simplu o chestie de gravitatie?
    • 0 (4 voturi)    
      Dar ce e America? (Vineri, 26 februarie 2010, 13:49)

      gogu [anonim] i-a raspuns lui Houstonianul

      Edenul?
      Iar atitudinea ofiterilor nostri consulari este de "jmeker da' Bucale".
      Nu-mi doresc sa merg niciodata in USA.
      For what?
      Iar afisul de la SNC se refera la acei romani cu doi de r.
    • +1 (1 vot)    
      Iti vei zice tu... (Vineri, 26 februarie 2010, 15:51)

      Arcasu' [anonim] i-a raspuns lui Houstonianul

      cowboy de TX amu', da' tot vacar si neam de traista esti. Da' vei fi si tu vreunu' ramas ilegal p-acolo care nu mai poate iesi si umbla prin lume, ca nu-l mai lasa "ofiterii vostri consulari" sa mai intre, da' altfel e foarte mandru de flatulatiile pe care le scoate la adresa propriei origini... Chiar mi-ar placea sa-ti aud accentul de vacar hustonian integrat in mareata societate americana multicultural dezvoltata. Desigur, frustrarile ti le poti rezolva singur luandu-te de casiera de la Wal-Mart. Fii barbat!
    • +1 (1 vot)    
      las-o frate mai moale cu houston-ul tau, (Vineri, 26 februarie 2010, 16:24)

      yellowdog [utilizator] i-a raspuns lui Houstonianul

      am trait si eu acolo, ce ti-o place asa de mult, chiar nu stiu. 30% negrii si 40 % mexicani, foarte educati si f curati, in jur de 500 crime pe an. Sunt zone unde nu as intra nici platit, ferentariul e mic copil. Vremea - umiditate excesiva de faci 2 pasi afara incepand cu ora 8 dim si esti fleasca si asta din luna mai pana in oct. inundatii cat cuprinde, zona mlastinoasa etc. Poluare nu mai vorbim cu rafinaria aia imensa, gurita mai mica....
      • 0 (0 voturi)    
        Vad ca stii bine SE-ul orasului (Sâmbătă, 27 februarie 2010, 3:19)

        Houstonianul [anonim] i-a raspuns lui yellowdog

        Sigur, doar de aia s-a umplut Houston-ul si Texas-ul de masini cu numere de Michigan, Illinois, New Jersey, Maine, Arizona, si chiar si Alaska. Veniti toti aici unde sunt taxe mici si jobs, ca doar din cauza sindicatelor si a socialismului ati ajuns la 50% somaj in Detroit.

        Da, vara e clad, dar din Octombrie pana in Mai e frumos si racoare, si nu ne clantzane dintii in gura de frig. Cu demographics de care vorbesti, este numai bine pentru albii educati. Acestia stau in Katy, Spring, Cypress, Sugar Land, Pearland, Woodlands, unde sunt cele mai bune districte scolare din tara, nu sunt zone inundabile, e numai verde, largime, racoare si bine.

        Numai negrii si mexicanii stau in E si SE pe langa rafinarii, adica la vreo 70 de mile de unde stau albii. Nu ma mir ca le cunosti asa de bine zona.
  • +1 (5 voturi)    
    Scutul (Vineri, 26 februarie 2010, 7:31)

    Roman [anonim]

    Omul asta confirma o idee pe care am tot auzit-o. Ca scutul e mai mult de fatada, ca oricum nu prea functioneaza cum ar trebui. Pai si atunci de ce il mai fac?... Oricum, felicitari pentru interviu!
  • -7 (9 voturi)    
    Bun dar compromis... (Vineri, 26 februarie 2010, 7:48)

    stefan jicol [anonim]

    Proiectul e bun dar e compromis, fiind propus de presedintele ilegitim. Tot ce atinge Base ca exponent al imoralitatii, infractionalitatii si fariseismului, se transforma in mizerie prin difuzie.
    Fara un fundament moral solid orice proiect si orice constructie in Ro sunt sortite esecului.
    Intai trebuia sa ne dati si noua un "Havel" ( nu pe Piratu' din Caraibe si pe Ali Baba) si mai apoi scut.
  • +4 (8 voturi)    
    felicitari (Vineri, 26 februarie 2010, 8:47)

    nelu [anonim]

    un articol foarte bun si interesant, multumim dlui Novac si hotnews!
  • -1 (5 voturi)    
    raspuns clar (Vineri, 26 februarie 2010, 8:48)

    Caragiale [anonim]

    Raspusul e clar :
    "adica e o locatie ideala din care sa incerci sa interceptezi orice potential atac iranian cu rachete impotriva Occidentului "

    Asa ca..ciocu mic cu cresterea securitatii Romaniei. sintem doar tabla de batalie in sahul marilor puteri !
  • -2 (4 voturi)    
    era sa uit (Vineri, 26 februarie 2010, 8:51)

    Caragiale [anonim]

    Era sa uit : "cei care vor avea controlul asupra procedurilor de lansare a rachetelor. Pe de alta parte, Kimball nu crede ca decizia Romaniei de a participa la scutul antiracheta va duce la relaxarea cerintelor legate de obtinerea vizei pentru SUA "


    In traducere:
    Doar nu-si imagina cineva ca Romania are vre-un cuvant de spus in afacerea asta.
    Secundo , ca rasplata se indulcesc vizele imigrantilor.
  • -1 (3 voturi)    
    Scutul (Vineri, 26 februarie 2010, 8:52)

    Ciprian Mocanu [anonim]

    Cazul ideal ar fi sa instaleze bazele "scut"-ului in judetele Harghita si Covasna...Pentru orice eventualitate...
  • +1 (3 voturi)    
    Citate importante (Vineri, 26 februarie 2010, 9:09)

    caragiale [anonim]

    "D.K.: Raspunsul scurt e nu. Apararea antiracheta nu e un "scut" care sa ofere protectie totala. "

    "D.K. Cel mai mare pericol este ca racheta lansata de inamic sa strapunga apararea balistica si sa loveasca tintele prestabilite. Resturile provenite din focoasele distruse vor fi imprastiate pe o suprafata foarte mare si probabil ca nu vor cadea in zone populate, desi nu este exclus ca acest lucru sa se intample. "
  • 0 (2 voturi)    
    interviu (Vineri, 26 februarie 2010, 10:13)

    Paul Ivan [anonim]

    Bun interviul.

    D-lui Kimball pare insa a-i lipsi informatia legata de dimensiunea sistemului din Romania. Administratia americana a anuntat deja ca va fi un sistem relativ redus cu aproximativ 24 de interceptori.
  • +4 (6 voturi)    
    intrebare (Vineri, 26 februarie 2010, 11:33)

    StefanAlin [utilizator]

    In primul razboi din Golf, rachetele americane Patriot au interceptat cu greu rachetele Scud deloc avansate tehnologic lansate spre Israel. In cazurile in care au fost interceptate, capul de lupta cu incarcatura lui exploziva (rachetele Scud puteau transporta si lovituri biologice si chimice), au cazut pe teritoriul Israelian.

    Intrebarea este: daca o racheta cu incarcatura nucleara, bio sau chimica este lansata dintr-o tara ostila SUA si interceptarea ei este efectuata cu un SM3 lansat din Romania, exista vreo garantie ca ogiva este distrusa in spatiul exo-atmosferic? daca nu, atunci s-au facut calcule in legatura cu traiectoriile posibile ale ogivei ramase intacte dupa interceptarea rachetei?
    Pe scurt: raza de actiune a SM3 este in jur de 500 de km. Ogiva cu incarcatura ei nucleara unde ar cadea in cazul unei interceptari reusite partial (adica racheta "terorista" este distrusa, capul de lupta scapand relativ intact)


    Pentru Hotnews: pe cat posibil faceti o documentare mai buna si o adaptare a traducerilor in limba romana.
    Aegis nu este o clasa de distrugatoare ci un sistem de lupta instalat in marina SUA pe crucisatoarele clasa Ticonderoga si distrugatoarele clasa Arleigh Burke.
    Intermediate Nuclear Forces Treaty nu are sens; corect este Intermediate RANGE Nuclear Forces Treaty.
    "Una dintre marile probleme nerezolvate ale acestui sistem este aceea ca are o capacitate foarte scazuta sa determine care dintre "punctele de lumina" din departare, vazute de telescop, sunt focoasele lansate de inamic si care sunt tinte false sau resturi de materiale" NU exista rachete ghidate prin telescop. Capul de lupta al SM3 (Lightweight Exo-Atmospheric Projectile-LEAP adica proiectil exo atmosferic cu greutate redusa) este are ghidaj propriu in infrarosu, dar si primeste date de telemetrie de la punctul de lansare, aceste date fiind o corelare de informatii primite de la GPS, INS si radar semiactiv.
    Multumesc.
    • +1 (3 voturi)    
      raspuns (Vineri, 26 februarie 2010, 11:54)

      Caragiale [anonim] i-a raspuns lui StefanAlin

      Intrebarea ta : s-au facut calcule in legatura cu traiectoriile posibile ale ogivei ramase intacte dupa interceptarea rachetei?


      Raspuns: depinde unde o intercepteaza. Daca o intercepteaza deasupra bucurestiului pica in Bucuresti. Doar nu credeai ca in Londra sau Paris

      ha ha ce-mi plac glumele mele !
  • -1 (3 voturi)    
    // (Vineri, 26 februarie 2010, 11:34)

    dan [anonim]

    Imi pare rau, intrebare esentiala: care este succes rate-ul interceptorilor? raspuns realist: close to 0%.
    In alta ordine de idei, Iranul nu va ataca niciodata Europa, chiar de ar avea posibilitatea. Singura tinta posibila este Israel. Asa ca scutul in Romania nu are nici o treaba cu Iranul, pentru ca este prea departe de posibila tinta. Rearanjarea asta de fapt nu poate decat sa ne dea de gandit. Impotriva Rusiei? Impotriva Chinei? Tinta falsa? Arme secrete? Oricum dupa ce inchid gardul, nici un roman nu mai controleaza ce se intampla acolo...(editat de HotNews.ro)
  • 0 (2 voturi)    
    Pai atunci? (Vineri, 26 februarie 2010, 13:36)

    i22eh [utilizator]

    Deci n-are eficienta scutul... Atunci de ce il pun? E prea costisitor ca sa fie un simplu simbol (dar poate se gandesc ca-l imbunatatesc pe parcurs). Sau nu e scut , e altceva... Oricum, situatia nu e roz...
  • +2 (2 voturi)    
    ww3 (Vineri, 26 februarie 2010, 14:36)

    karenin [anonim]

    As I write, the U.S. government is purchasing the agreement of foreign governments that border Russia to accept U.S. missile interceptor bases. The U.S. intends to ring Russia with U.S. missile bases from Poland through central Europe and Kosovo to Georgia, Azerbaijan and central Asia. U.S. envoy Richard Holbrooke declared on February 20 that al Qaida is moving into former central Asian constituent parts of the Soviet Union, such as Tajikistan, Kyrgyzstan, Uzbekistan, Turkmenistan, and Kazakhstan. Holbrooke is soliciting U.S. bases in these former Soviet republics under the guise of the ever-expanding “war on terror.”

    The U.S. has already encircled Iran with military bases. The U.S. government intends to neutralize China by seizing control over the Middle East and cutting China off from oil.

    This plan assumes that Russia and China, nuclear armed states, will be intimidated by U.S. anti-missile defenses and acquiesce to U.S. hegemony and that China will lack oil for its industries and military.

    The U.S. government is delusional. Russian military and political leaders have responded to the obvious threat by declaring NATO a direct threat to the security of Russia and by announcing a change in Russian war doctrine to the pre-emptive launch of nuclear weapons. The Chinese are too confident to be bullied by a washed-up American “superpower.”

    The morons in Washington are pushing the envelope of nuclear war. The insane drive for American hegemony threatens life on earth. The American people, by accepting the lies and deceptions of “their” government, are facilitating this outcome.” Paul Craig Roberts
  • 0 (0 voturi)    
    mda (Luni, 1 martie 2010, 16:46)

    abur [anonim]

    Nu inteleg ideea cu terorismul! Ce ar avea de castigat Iranul daca ar arunca rachete asupra Europei? Au ei focoase nucleare, le folosesc la intimidare. Eu nu cred insa ca se va ajunge vreodata la razboi nuclear. In schimb politica americana devine din ce in ce mai agresiva in regiunile musulmane. Ei sunt cei cu interesele morbide in lumea asta, cu asasinatele la comdanda, cu invadatul tarilor, cu sclavia energetica etc.! Ceea ce e trist caci dau motive radicalilor politici din aceste tari. Doamne ajuta ca lumea sa-si revina pe plan spiritual sau mai bine zis sa devina!
  • 0 (0 voturi)    
    scut... (Duminică, 14 martie 2010, 18:10)

    ciprian [anonim]

    da sunteti pe dinafara rau de tot. luati si voi o rigla si vedeti romania pe harta lumii... in calea cui sta la intrarea in europa... in fata iranului... hai sa fim seriosi... vreti si un motiv? uitati-va pe lista creditorilor si indatoratilor pe aceasta planeta si o sa va dati seama despre ce vorbesc. exista smecheri care dau bani cu dobanda.


Abonare la comentarii cu RSS

In cazul unui ordin de mobilizare pentru cetatenii romani, ati raspunde chemarii la arme?
(Un singur răspuns posibil)
  • Da
  • Depinde de situatie
  • Nu
  • Nu stiu / Nu raspund



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version