Sub presiunea internationala, guvernul grec a prezentat joi planul de stabilitate si de crestere destinat scoaterii tarii dintr-o criza financiara care ar putea deveni cel mai puternic test cu care se confrunta Uniunea economica si monetara europeana de la crearea sa, in 1999, relateaza AFP. Programul prevede reduceri importante ale cheltuielilor publice, inclusiv ale veniturilor functionarilor cu salarii mari si ale fondurilor alocate sanatatii.

Programul propus de guvernul de la Atena prevede un deficit public de 8,7% din PIB in 2010 (fata de 12,7% in 2009), 5,6% in 2011, 2,8% in 2012 si 2% in 2013.

Datoria publica, una dintre cele mai mari din Zona Euro, cifrata la 113,4% din PIB in 2009, va atinge 120,4% in 2010 si se va stabiliza in 2011 la 120,6%.

Acest program, calificat de premierul socialist Georges Papandreu "decisiv pentru viitorul tarii", va fi trimis vineri Comisiei Europene, in timp ce o misiune a Fondului Monetar International se afla la Atena, intr-o misiune de ajutor tehnic, la cererea guvernului grec.

"Sunt sigur ca partenerii nostri europeni vor aprecia eforturile noastre, nu doar ale guvernului, ci ale unui intreg popor", a subliniat primul ministru, care exclusese miercuri orice idee privind iesirea Greciei din Zona Euro.

Ministrul Finantelor, George Papaconstantinu, a precizat ca planul isi propune sa diminueze deficitul si datoria publica, sa reduca slabiciunile structurale ale economiei si sa "combata enormul deficit de credibilitate al Greciei".

Pentru 2010, masurile propuse vizeaza reducerea deficitului cu 10,3 miliarde de euro, "un pic mai mult decat este necesar, dar vrem sa avem o marja de manevra".

Cheltuielile publice vor scadea la 47,7% din PIB in 2013, fata de 52% in 2009, in timp ce veniturile vor creste la 45,7% din PIB in 2013, fata de 39% in 2009.

In 2010, se vor elimina privilegiile fiscale si se va adopta un ansamblu de masuri anti-frauda, fiind estimata si o crestere cu 1,4 miliarde euro a fondurilor europene atrase prin relansarea investitiilor publice.

La economii, statul va obtine 600 de milioane euro prin reducerea primelor acordate functionarilor publici, respectiv reducerea celor mai mari salarii, in timp ce scaderea cheltuielilor din sanatate va aduce economii de 1,4 miliarde euro.

Daca aceste masuri nu sunt suficiente, guvernul va proceda la taieri suplimentare la cheltuieli si la cresteri de impozite, a precizat Papaconstantinu.

Declarandu-se optimist ca acest program va fi aprobat in cadrul reuniunii ministrilor de finante din 15 februarie, el a admis insa ca pietele financiare sunt dificil de calmat. "Aici nu exista magie, orice am spune astazi nu vom putea pune capat nervozitatii pietelor, acest lucru se va realiza pe termen lung".

Intr-un discurs publicat joi, cancelarul german Angela Merkel a afirmat ca "euro traverseaza in anii urmatori o perioada foarte dificila", criza greceasca suscitand ingrijorari pentru coeziunea tarilor din Zona Euro.

"Cum sa respectam atunci Pactul de stabilitate? Exemplul Greciei ne-ar putea aduce constrangeri foarte, foarte puternice", a spus Angela Merkel, care s-a declarat "preocupata".

Presedintele Bancii Centrale Europene, francezul Jean-Claude Trichet, a respins insa joi "ipoteza absurda" a excluderii unei tari din Zona Euro.